Skip to content

Al lor tablo konteni

LARTIK LETID 12

Kan Eski Bon Moman pou Koze?

Kan Eski Bon Moman pou Koze?

“Ena . . . enn ler pou res trankil ek enn ler pou koze.”​—EKLE. 3:1, 7.

KANTIK 124 Touzour Fidel

REZIME a

1. Ki kitsoz Ekleziast 3:1, 7 ansegn nou?

 ENA dimounn ki kontan koz boukou. Ena osi ki kontan res trankil. Me kouma text prinsipal sa lartik-la montre nou, ena enn ler pou koze ek ena osi enn ler pou res trankil. (Lir Ekleziast 3:1, 7. b) Selman, kitfwa nou anvi ki sertin parmi nou bann frer ek ser koz inpe pli boukou. Ek kitfwa nou anvi osi ki sertin koz mwins.

2. Kisannla ena drwa pou etabli bann reg konsernan moman ek fason ki nou koze?

2 Kapasite pou koze se enn kado Zeova. (Ex. 4:10, 11; Rev. 4:11) Dan Labib, Zeova montre nou kouma pou servi sa kado-la dan enn bon fason. Dan sa lartik-la, nou pou get bann lexanp Biblik ki pou ed nou konpran kan nou bizin koze ek kan nou bizin res trankil. Nou pou gete osi seki Zeova panse lor bann kitsoz ki nou dir lezot. Me pou koumanse, anou gete kan eski nou bizin koze.

KAN ESKI NOU BIZIN KOZE?

3. Dapre Romin 10:14, kan eski nou bizin koze?

3 Nou bizin touletan pre pou koz lor Zeova ek so Rwayom. (Mat. 24:14; lir Romin 10:14.) Kan nou fer sa, nou swiv lexanp Zezi. Enn rezon inportan kifer Zezi ti vinn lor later se pou ansegn bann dimounn laverite lor so Papa. (Zan 18:37) Me fode pa nou bliye ki fason ki nou koze osi li inportan. Alor, kan nou koz ar lezot lor Zeova, nou bizin koz avek “douser ek enn gran respe,” ek nou bizin pran kont santiman ek krwayans bann dimounn. (1 Pier 3:15, NW) Lerla, nou pa pou zis koze, me nou pou ansegn bann dimounn ek kitfwa mem nou pou reisi tous zot leker.

4. Dapre Proverb 9:9, kouma nou kapav ed lezot kan nou koz ar zot?

4 Bann ansien bizin pa ezite pou koz avek enn frer ouswa enn ser kan zot trouve ki li bizin enn konsey. Biensir, zot pou swazir bon moman pou koz ar li pou pa anbaras li. Kitfwa zot pou bizin atann ki pena personn pou koz ar li an prive. Kan zot koz avek enn kikenn, bann ansien touletan fer zefor pou respekte dignite dimounn-la. Kanmem sa, zot pa pou ezite pou montre li bann prinsip Labib ki pou ed li azir avek sazes. (Lir Proverb 9:9. c) Kifer li inportan ki nou ena kouraz pou koze kan nou bizin koze? Anou get de lexanp ki bien diferan. Premie lexanp-la se enn papa ki bizin disiplinn so bann garson, ek deziem lexanp-la se enn madam ki bizin fer enn fitir lerwa konpran ki li pe pran enn move desizion.

5. Kouma Eli ti bizin koz ar so de garson?

5 Gran Pret Eli ti ena de garson ek li ti bien kontan zot. Selman, so bann garson pa ti ena okenn respe pou Zeova. Zot ti ena enn gran responsabilite. Zot ti pe servi kouma pret dan tabernak. Me zot ti abiz zot lotorite, zot pa ti ena okenn respe pou bann sakrifis ki ti ofer Zeova, ek zot ti komet limoralite sexiel san okenn laont. (1 Sam. 2:12-17, 22) Dapre Lalwa Mozaik, bann garson Eli ti merit lamor, me Eli pa ti ase ferm avek zot ek li ti les zot kontign servi dan tabernak. (Det. 21:18-21) Ki Zeova ti panse lor seki Eli ti fer dan sa sitiasion-la? Li ti dir Eli: “Kifer to pe kontign onor to bann garson plis ki mwa?” Apre sa, Zeova ti desid pou touy sa de zom bien move la.​—1 Sam. 2:29, 34.

6. Ki nou aprann ar Eli?

6 Nou aprann enn leson inportan ar Eli. Si nou aprann ki enn manb nou fami ouswa enn kamarad inn dezobeir lalwa Zeova, nou bizin koz avek li ek rapel li bann prinsip Zeova. Apre sa, nou bizin fer sir ki li gagn led ki li bizin avek bann dimounn ki Zeova inn swazir. (Zak 5:14, NW) Fode zame ki nou vinn kouma Eli, setadir ki nou donn enn kamarad ouswa enn fami plis loner ki Zeova. Li vre ki nou bizin ena kouraz pou al get enn kikenn ek dir li ki li bizin led, me li vo lapenn ki nou fer sa. Asterla, anou get diferans ki ena ant lexanp Eli ek lexanp enn Izraelit ki apel Abigail.

Abigail inn donn nou enn bon lexanp parski li’nn swazir bon moman pou koze (Get paragraf 7-8) g

7. Kifer Abigail ti al koz ar David?

7 Abigail ti madam Nabal, enn zom bien ris ki ti ena boukou later. Kan David ek so bann zom ti pe sove akoz Lerwa Sail, zot ti pas inpe letan avek bann berze Nabal ek zot ti protez so troupo kont bann voler. Eski Nabal ti rekonesan anver zot? Non. Kan David ti demann Nabal pou donn li ek so bann zom inpe manze ek delo, Nabal ti ankoler ek ti maltret zot. (1 Sam. 25:5-8, 10-12, 14) Lerla, David ti desid pou touy Nabal ek tou bann zom ki ti ena dan so lakaz. (1 Sam. 25:13, 22) Kouma ti kapav anpes sa maler-la arive? Abigail ti konpran ki li ti bizin koze. Alor, avek kouraz, li ti al get David ki ti ena 400 zom arme avek li, ki ti bien ankoler, ek ki ti pe gagn fin.

8. Ki nou aprann ar lexanp Abigail?

8 Kan Abigail ti zwenn David, li ti koz avek kouraz ek respe, ek li ti esey konvink David. Mem si Abigail pa ti an-tor dan sa sitiasion-la, li ti demann David exkiz. Li ti dir David ki li kone ki li enn bon dimounn ek ki li pou pran enn bon desizion. Abigail ti osi kont lor Zeova. (1 Sam. 25:24, 26, 28, 33, 34) Parey kouma Abigail, nou bizin ena kouraz pou koz avek enn kikenn si nou trouv li pe pran enn move sime. (Ps. 141:5) Nou bizin respekte li, me nou bizin osi ena kouraz. Kan lamour pous nou pou donn enn kikenn enn konsey kan bizin, nou montre ki nou enn vre kamarad.​—Prov. 27:17.

9-10. Ki kitsoz bann ansien bizin rapel kan zot konsey lezot?

9 Se bann ansien sirtou ki bizin ena kouraz pou koz avek bann frer ek ser ki pe pran enn move sime. (Gal. 6:1) Avek limilite, bann ansien rekonet ki zotmem zot inparfe ek ki enn zour zot osi zot pou bizin bann konsey. Me zot pa les sa santiman-la anpes zot koz avek enn kikenn ki bizin disiplinn. (2 Tim. 4:2; Tit 1:9) Kan zot konsey enn kikenn, bann ansien servi zot kapasite pou koze pou ansegn li dan enn fason efikas ek avek pasians. Zot kontan zot bann frer ek ser, ek sa lamour-la pous zot pou azir. (Prov. 13:24) Me seki pli inportan pou zot se donn loner Zeova. Zot fer sa kan zot soutenir so bann prinsip ek kan zot protez bann frer ek ser kont ninport ki kitsoz ki kapav fer zot ditor.​—Zist. 20:28NW.

10 Ziska ler, nou finn trouve kan eski nou bizin koze. Selman, parfwa ena bann sitiasion kot li pli bon ki nou res trankil. Ki bann difikilte nou kapav gagne dan sa bann sitiasion-la?

KAN ESKI NOU BIZIN RES TRANKIL?

11. Ki lexanp Zak ti servi, ek kifer li bien apropriye?

11 Parfwa, li kapav bien difisil pou kontrol seki nou dir. Zak, enn ekrivin Labib, ti servi enn lexanp pou explik sa difikilte-la. Li ti dir: “Kikenn ki pa fer fot kan li koze, li enn dimoun parfe ki kapav kontrol tou so lekor. Si nou met labrid dan labous seval pou fer li obeir nou, nou pe osi kontrol so lekor anantie.” (Zak 3:2, 3) Gras-a labrid enn seval, enn zoke kapav diriz seval-la ouswa mem fer li arete. Parkont, si zoke-la pa kontrol labrid-la, seval-la kapav galoup kouma fou ek bles limem ouswa bles zoke-la. Dan mem fason, si nou pa kontrol nou lalang, nou kapav fer noumem ek lezot osi boukou ditor. Anou get sertin sitiasion kot nou bizin kontrol nou bann parol ek res trankil.

12. Kan eski nou bizin kontrol nou bann parol ek res trankil?

12 Kouma to reazir kan enn frer ouswa enn ser ena bann linformasion ki konfidansiel? Par exanp, si to zwenn enn kikenn ki res dan enn pei kot nou laktivite interdi, eski to pou rod demann li kouma zot fer pou prese dan sa pei-la? Pena dout ki to ena bann bon lintansion. Nou kontan nou bann frer ek ser ek nou gagn zot traka. Anplis, kan nou priye pou zot, nou anvi fer bann lapriyer bien presi. Selman, dan sa sitiasion-la, nou bizin kontrol nou bann parol ek res trankil. Si nou met presion lor enn kikenn ki ena bann linformasion konfidansiel, nou montre ki nou mank lamour pou sa dimounn-la ek osi pou bann frer ek ser ki’nn fer li konfians pou gard sa bann linformasion-la konfidansiel. Nou pa anvi ki nou bann frer ek ser ki res dan sa bann pei-la gagn plis difikilte, pa vre? Li parey pou bann frer ek ser ki servi dan sa bann pei-la. Zot pa pou anvi koz lor fason ki nou laktivite organize laba.

13. Dapre Proverb 11:13, ki kitsoz bann ansien bizin fer, ek kifer?

13 Se bann ansien sirtou ki bizin aplik prinsip ki ena dan Proverb 11:13 konsernan bann linformasion ki konfidansiel. (Lir. d) Sa kapav difisil, sirtou si ansien-la marye. Bann konzwin gard zot relasion solid kan zot koz ar zot kamarad souvan ek kan zot partaz zot bann panse intim, zot bann santiman, ek zot bann traka. Me enn ansien konpran ki li bizin pa revel bann linformasion “konfidansiel” konsernan bann frer ek ser so lasanble. Si li fer sa, zot pa pou ena konfians an li ek li pou gat so repitasion. Fode pa ki bann frer ki ena bann responsabilite dan lasanble ena enn “doub langaz.” (1 Tim. 3:8, NW) Savedir ki zot bizin pa anbet lezot ouswa pa fer palab lor zot. Si enn ansien kontan so madam, li pa pou revel so madam bann linformasion ki li pa sipoze kone.

14. Kouma enn madam kapav ed so misie pou ena enn bon repitasion?

14 Kan enn madam pa fors so misie pou koz lor bann kitsoz ki konfidansiel, li ed so misie pou ena enn bon repitasion. Kan enn madam met sa konsey-la an pratik, li pa zis soutenir so misie me li osi respekte bann dimounn ki’nn fer so misie konfians. Me pli inportan, li fer leker Zeova kontan parski li pe ede pou ki ena lape ek linite dan lasanble.​—Rom. 14:19.

KI ZEOVA PANSE LOR SEKI NOU DIR?

15. Ki Zeova ti panse lor trwa kamarad Zob, ek kifer?

15 Dan liv Zob, nou kapav aprann boukou kitsoz lor moman ek fason ki nou bizin koze. Apre ki Zob ti gagn plizir maler, kat zom ti vinn get li pou rekonfort li ek pou donn li bann konsey. Sa bann zom-la ti res trankil enn bon bout letan. Trwa parmi zot ti apel Elifaz, Bildad, ek Zofar. Seki bannla ti dir apre ti montre ki zot pa ti servi sa letan-la pou reflesi kouma zot ti kapav ed Zob. Olie sa, zot ti pe reflesi kouma zot ti pou explik Zob ki li’nn fer enn move kitsoz. Zot ti dir de-trwa kitsoz ki ti vre, me laplipar bann kitsoz ki zot ti dir lor Zob ek lor Zeova ti swa move, swa fos. Zot ti akiz Zob ki li ti enn move dimounn. (Zob 32:1-3) Kouma Zeova ti reazir? Li ti bien ankoler ar sa trwa zom-la. Li ti dir zot ki zot ti bien bet. Li ti mem dir zot demann Zob priye pou zot.​—Zob 42:7-9.

16. Ki nou kapav aprann ar move lexanp Elifaz, Bildad, ek Zofar?

16 Nou kapav aprann plizir kitsoz ar move lexanp Elifaz, Bildad, ek Zofar. Premierman, fode pa ki nou ziz nou bann frer. (Mat. 7:1-5) Okontrer, nou bizin bien ekout zot avan ki nou koze. Se zis kan nou ekout zot ki nou pou kapav konpran zot sitiasion. (1 Pier 3:8) Deziemman, nou bizin koz avek bonte ek seki nou dir bizin exakt. (Efe. 4:25) Ek trwaziemman, Zeova bien interese ar seki nou dir nou kamarad.

17. Ki nou kapav aprann ar lexanp Eliou?

17 Katriem zom ki ti al get Zob ti apel Eliou. Li ti enn fami ar Abraam. Li ti pe ekoute kan Zob ek so trwa kamarad ti pe koze. Sirman li ti bien ekout zot parski avek bonte li ti donn Zob bann konsey ki fran ek li ti ed Zob pou sanz so fason panse. (Zob 33:1, 6, 17) Seki ti pli inportan pou Eliou se donn Zeova laglwar, olie ki donn limem ouswa enn lot dimounn laglwar. (Zob 32:21, 22; 37:23, 24) Lexanp Eliou montre nou ki ena enn ler pou res trankil ek ekoute. (Zak 1:19) So lexanp montre nou osi ki kan nou donn enn konsey, nou priorite se pou donn Zeova laglwar ek pa donn noumem laglwar.

18. Kouma nou montre ki nou konsider nou kapasite pou koze kouma enn kado?

18 Nou montre ki nou konsider nou kapasite pou koze kouma enn kado kan nou swiv konsey ki Labib done konsernan moman ek fason ki nou bizin koze. Lerwa Salomon, enn kikenn ki ti ena boukou sazes, ti ekrir: “Enn parol ki dir dan bon moman, li parey kouma bann pom an-or lor enn plato an-arzan.” (Prov. 25:11) Kan nou ekout bien seki lezot dir ek kan nou reflesi avan nou koze, nou bann parol kapav vinn kouma bann pom an-or ki bien zoli ek ki ena boukou valer. Lerla, mem si nou koz tigit ouswa boukou, nou bann parol pou ankouraz lezot, ek nou pou fer leker Zeova kontan. (Prov. 23:15; Efe. 4:29) Kan nou servi bien sa kado ki Zeova inn donn nou la, samem meyer fason ki nou kapav montre Li nou rekonesans!

KANTIK 82 “Fer ki Zot Lalimier Briye”

a Dan Labib, ena bann prinsip ki ed nou pou kone kan nou bizin koze ek kan nou bizin res trankil. Kan nou konn sa bann prinsip-la ek nou met zot an pratik, nou bann parol pou fer Zeova plezir.

b Ekleziast 3:1, 7:1 Pou tou kitsoz ena enn ler fixe, wi enn ler pou tou kitsoz ki arive lor later: 7 Enn ler pou desire ek enn ler pou koud; enn ler pou res trankil ek enn ler pou koze.”

c Proverb 9:9: “Partaz ar enn kikenn ki ena sazes, ek li pou gagn plis sazes. Ansegn enn kikenn ki zis, ek li pou gagn plis konesans.”

d Proverb 11:13: “Enn kikenn ki fer bann fos akizasion, li fann bann koze ki konfidansiel, me enn kikenn ki kapav fer konfians, li konn gard enn sekre.”

e DESKRIPSION ZIMAZ: Enn ser pe donn enn lot ser enn bon konsey.

f DESKRIPSION ZIMAZ: Enn frer pe donn bann konsey lor propte.

g DESKRIPSION ZIMAZ: Abigail ti swazir bon moman pou koz ar David ek sa finn ena enn bon rezilta.

h DESKRIPSION ZIMAZ: Enn koup pe metriz li pou pa revel bann linformasion lor nou laktivite dan enn pei kot nou laktivite interdi.

i DESKRIPSION ZIMAZ: Kan li pe koz lor bann kitsoz konfidansiel ki konsern lasanble, enn ansien pe pran bann prekosion pou ki personn pa tann li.