ARTICOLO STUDIOSCHE 6
GHILI 18 Recunoștința anda i jertfa de răscumpărare
Sostar si anda amende cuci i iertarea le Iehovaschi
„Cadea de but iubisardea o Del la lumea, că dea pesche Șiaves o corcoro cărdo lestar.” (IOAN 3:16)
ANDA SO DAS DUMA
Camas te avel vi mai cuci anda amende i iertarea le Iehovaschi. Caște cheras cadaia, va avela te dichas so cărdea o Iehova ca amare păcatea te aven iertime.
1, 2. Sar si i situația le manușenghi sa cadea sar le tărneschi anda o paragrafo 1?
TE GÂNDISARAS amen ieche tărneste cai țârdel-pe anda iech barvali familia. Ande iech ghies, si lesche phendo vareso cai duchadea-les zurales but: lesco dad hai leschi dei sas-le mudarde ande iech accidento. Tha, vo mai așunel vareso nasul cai ci avel lesche te pachial. Lesco dad hai leschi dei hasarde sea le love la familiache hai cărde bare camimata. Ando than te mechen le șiavesche leschi partea lovenghi, von mechen lesche bare camimata, hai le manușa phiren pala leste te pochinel-len. Anda codoia că si iech baro camimos, vo ci va daștila te pochinel-les niciechdata.
2 Daisaras te phenas că, vi amari situația si sar cadale tărneschi. Amaro dintuno dad hai dei, o Adam hai i Eva, sas-le perfecți hai beșenas ande iech șucar paradiso. (Gen. 1:27; 2:7-9) Von daștinas te train iech viața fericime anda sea o timpo. Tha ande iech ghies, parudea-pe sea: von hasarde pengo chăr anda o paradiso hai ci mai daisarde te train anda sea o timpo. So daștinas te mechen mai dur von penghe șiavenghe? I Biblia phenel: „Prin iech corcoro manuș [o Adam] avilea o păcato andi lumea hai prin o păcato o merimos, hai cadea o merimos nachlea ca sea le manușa, anda codoia că savore păcătuisarde”. (Rom. 5:12) Sea so mechlea amenghe o Adam si o păcato, cai îngărel co merimos. O păcato cai sas amenghe mechlo si sar iech baro camimos, cai niciech mașcar amende ci daștil te pochinel-les. (Ps. 49:8)
3. Sostar amare păcatea daștin te aven cadea sar le „camimata”?
3 O Isus phendea că le păcatea sile sar le „camimata”. (Mat. 6:12; Luca 11:4) Cana păcătuisaras, si sar cana cheras iech camimos angla o Iehova. Cadea că, trebul te pochinas iech prețo anda o păcato. Dacă cado camimos ci avelas pochindo, vo daștilas te avel choslo numai prin o merimos. (Rom. 6:7, 23)
4. a) So avelas sea le manușența cai păcătuin dacă ci avelas amen o ajutorii le Devlesco? (Psalmo 49:7-9) b) So camel te phenel i duma „păcato” andi Biblia? (Dich o chenarii „ O păcato”.)
4 Daisaras te las parpale sea so hasarde o Adam hai i Eva? Da, tha na prin amaro zuralimos. (Citisar Psalmo 49:7-9.) Bi ajutorosco, ci avelas amen i speranța te traisaras anda sea o timpo sau te avas andine parpale viațate. Avelas te meras hai te na mai traisaras niciechdata, cadea sar le animalea. (Ecl. 3:19; 2 Pet. 2:12)
5. Sar ajutisardea amen amaro Dad cerisco te pochinas anda amare păcatea?
5 Te gândisaras amen le tărneste anda savo deam duma mai anglal. Sar avelas te simțol-pe dacă iech barvalo manuș camelas te pochinel lesche camimata? Si ciaces, anda o tărno, cadaia avelas zurales cuci hai avelas te primil cado baro ajutoro. Sa cadea, amaro Dad, o Iehova, dea amen pherdo iubirea iech daro cai pachiarel o camimos le păcatosco, cai mechlea-les amenghe o Adam. O Isus sicadea savo si cado daro cana phendea: „Cadea de but iubisardea o Del la lumea, că dea pesche Șiaves o corcoro cărdo lestar, ca oricon sicavel pachiamos ande leste te na merel, tha te avel-les viața veșnico”. (Ioan 3:16) Sa cadea, cado daro si zurales cuci anda codoia că prin leste, daștil te avel amen iech amalimos chidino le Iehovasa.
O Isus predichisardea i vestea lași anda i iertarea le Iehovaschi cai avelas posibilo anda codoia că o Isus avelas te merel anda amare păcatea. (Ioan 3:16) Pala codoia camlea anda ilo te del peschi viața caște aven chosle amare păcatea (Dich o paragrafo 5)
6. So va avela te dichas ande cado articolo hai sostar?
6 Sar daisaras te țârdas miștimata anda cado șucar daro, prin savo daștin te aven chosle amare păcatea, sau camimata? Caște arachas o răspunso, va avela te das duma anda chichiva expresii andai Biblia hai va avela te dichas sar trebul te hachiaras-len. Cana așias hai gândisaras amen ca so cărdea o Iehova caște chosel amare păcatea, va avela te dichas vi mai cuci so cărdea vo anda amende.
O IEHOVA CAMEL TE AVAS LESCHE AMALA
7. a) So mai hasarde o Adam hai i Eva? b) Anda codoia că sam le șiave le Adamosche hai la Evache, catar so si amen nevoia? (Romani 5:10, 11)
7 Cana o Adam hai i Eva păcătuisarde, von ci mai daisarde te train anda sea o timpo. Sa cadea, von hasarde vi pengo cuci amalimos le Iehovasa. Angla so te păcătuin, o Adam hai i Eva sas-le andi familia le Devleschi. (Luca 3:38) Tha, cana von ci mai așunde le Iehovastar, o Iehova ci mai mechlea-len te cheren partea anda leschi familia, hai cadaia sas angla te avel-len șiave. (Gen. 3:23, 24; 4:1) Cadea că, anda codoia că sam lenghe șiave, trebul te arăsas te avas pale andi pacea le Iehovasa. (Citisar Romani 5:10, 11.) Aver varesar phendo, trebul te bariaras amaro amalimos lesa. Pala sar phenel-pe ande iech lil, i duma grecisco traducime prin „te avas pale andi pacea” daștil te însemnol „te cheres anda iech dușmano iech amal”. Si zurales șucar că o Iehova sas o dintuno cai cărdea vareso caște daisaras te avas amala lesa. Sar?
O DEL CĂRDEA POSIBILO TE AVAS LESCHE AMALA
8. So cărdea o Iehova posibilo?
8 O Iehova pâtărdea o drom prin savo le manușen păcătoși daștin te avel-len iech amalimos chidino lesa. Vo cărdea cadaia cana pochindea parpale so hasardea o Adam. Cadea, so sas hasardo sau distrugime daisardea te avel andino parpale. Vi le Scripturi grecisco den duma anda sar o Iehova cărdea posibilo ca le manușa imperfecți te aven pale amala lesa. (Rom. 3:25)
9. So cărdea o Iehova iech timpo ca le păcatea le israelițenghe te daștin te aven chosle?
9 Caște aven le israelițen iech lașio amalimos le Iehovasa, iech timpo, o Iehova cărdea vareso ca lenghe păcatea te aven chosle. Vo phendea le israelițenghe te încăren ande fiesavo bărș iech sărbătoarea specialo cai bușiolas „o Ghies anda i Ispășirea”. Ande codo ghies, o baro rașai anelas sar jertfe animalea, caște aven chosle le păcatea le manușenghe. Si ciaces, le jertfe andal animalea ci daștinas te chosen cu sea le păcatea anda codoia că le animalea sile mai tele sar o manuș. Tha chichi timpo le israeliți sicavenas că falas-len pharo anda lenghe păcatea hai anenas le jertfea cai manghelas-len o Iehova, vo sas-lo gata te iertil-len. (Evr. 10:1-4) Mai but, le jertfe anda o Ghies anda i Ispășirea, tha vi le coaver jertfe andine mai butivar, cherenas le israelițen te hachiaren chichi de păcătoși sas-le hai că sas-len nevoia varesostar caște chosel lenghe păcatea anda sea o timpo.
10. So cărdea o Iehova ca le păcatea le manușenghe te daștin te aven chosle anda sea timpo?
10 So cărdea o Iehova ca le păcatea le manușenghe te daștin te aven chosle anda sea o timpo? Vo bișialdea pesche Șiaves cai „dea-pe sar jertfa iech corcori data caște phiravel bute jenenghe păcatea”. (Evr. 9:28) O Isus ‘dea peschi viața caște chinel parpale anda o păcato bute manușen’. (Mat. 20:28) Tha so însemnol cadaia?
O POCHINIMOS CAI DEA-LES O DEL CAȘTE AVAS LESCHE AMALA
11. a) Pala i Biblia, so si i răscumpărarea? b) Con daștilas te pochinel i răscumpărarea?
11 Pala sar phenel i Biblia, i răscumpărarea si o pochinimos cai sas dino ca amare păcatea te aven chosle hai te avas pale andi pacea le Devlesa. a Andel iacha le Iehovasche, cadaia si i baza ca iech buchi cai sas hasardi te avel andini parpale. Sar? O Adam hai i Eva hasarde na numai i viața perfecto, tha vi i posibilitatea te train anda sea o timpo. Cadea că, i răscumpărarea trebulas te avel iech pochinimos sa cadea de baro sar codo cai sas hasardo. (1 Tim. 2:6) Cadaia daștilas te avel pochindo numai ieche murșestar cai: 1) sas perfecto, 2) sas-les i posibilitatea te trail anda sea o timpo pi phuv hai 3) camlea te del peschi viața anda amende. Numai cadea daștilas ca i viața codole manușeschi te paruvel, sau te anel parpale, i viața cai sas hasardi.
12. Sostar daisardea o Isus te pochinel i răscumpărarea?
12 Te dichas trin buchia sostar o Isus daisardea te del o pochinimos anda amare păcatea. 1) O Isus sas-lo perfecto – „vo ci cărdea păcato”. (1 Pet. 2:22) 2) Sar manuș perfecto, vo daștilas te bucuril-pe viațatar anda sea o timpo pi phuv. 3) Vo camlea te mechel peschi viața hai te merel anda amende. (Evr. 10:9, 10) Sar manuș perfecto, o Isus sas sa cadea sar o Adam angla so te păcătuil. (1 Cor. 15:45) Cadea, prin lesco merimos, o Isus daisardea te chosel o păcato cărdo le Adamostar, adică te anel parpale so hasardea o iechto manuș. (Rom. 5:19) O Isus arăslea te avel „o palutno Adam”, cadea că ci mai trebulas te avel aver varecon caște pochinel anda so hasardea o Adam. O Isus cărdea cadaia „iech data anda sea o timpo”. (Evr. 7:27; 10:12)
13. Sar daștil te avel amen iech amalimos chidino le Iehovasa?
13 Atunci, sar daștil te avel amen iech amalimos chidino le Iehovasa? O Iehova pâtărdea o drom ca amare păcatea te daștin te aven chosle. I răscumpărarea si o prețo pochindo anda le manușa păcătoși caște daștin te aven pale andi pacea le Devlesa. O Isus pochindea cado prețo cana șiordea pesco cuci rat ande amaro miștimos. (Ef. 1:7; Evr. 9:14)
O IEHOVA ÎNCALAVEL AMEN ANDA O PĂCATO HAI ANDA O MERIMOS HAI SAM DICHLE ORTA LESTAR
14. So va avela te dichas mai dur hai sostar?
14 Sar daisaras te țârdas miștimata anda so cărdea o Iehova anda amende? Caște arachas o răspunso cadale pușimaste, va avela te dichas dui buchia anda save del duma i Biblia, cai ajutin amen te hachiaras sar daisaras te țârdas miștimata anda i iertarea le Iehovaschi.
15, 16. a) Pala sar phenel-pe andi Biblia, sar ajutil amen i răscumpărarea? b) So sam zuriarde te cheras cana gândisaras amen că samas scăpime anda o păcato hai anda o merimos?
15 I Biblia phenel că, anda codoia că i răscumpărarea sas pochindi, amen samas scăpime anda o păcato. Vi o apostolo Petru phendea cadaia: „Că tumen jianen că na buchianța cai nachen, rupesa hai sumnacaiesa, sanas scăpime anda tumaro modo viațaco hasardo, cai sas tumenghe dino sar tradiția tumare phurendar, tha ieche cuci ratesa, sar ieche bacresco bi doșaco hai bi defectosco, le ratesa le Cristososco”. (1 Pet. 1:18, 19; n.s.)
16 Anda codoia că o Isus mulea anda amende, daisaras te avas scăpime anda o păcato hai o merimos, cai duchade amaro ilo cadea de but. (Rom. 5:21) Cadaia cherel amen te camas anda ilo te pochinas parpale anda sea so cărdea o Iehova hai o Isus caște pochinen amare păcatea prin o cuci rat le Isusosco. (1 Cor. 15:22)
17, 18. a) Sostar sam dichle orta? b) So miștimata anel amenghe cadaia?
17 I Biblia phenel că le manușa le Iehovasche sile dichle orta. Cadaia însemnol că ci trebul te pochinas anda le păcatea cai cheras-len anda codoia că Vo chosel-len cu sea. Cana cherel cadaia, o Iehova încărel ca pesche norme ciace. Vo ci dichel amen orta anda codoia că amen cărdeam vareso hai nici na dichel lașe iachența le păcatea cai cheras-len. Tha, o Iehova silo gata te iertil amare păcatea anda codoia că sicavas pachiamos ande so cărdea vo hai o Isus caște pochinen anda amare păcatea. (Rom. 3:24; Gal. 2:16)
18 So miștimata si amen anda codoia că o Iehova dichel amen orta? Codola alosarde te rain le Isusosa ando cerii sile deja dichle orta sar șiave le Devlesche. (Tit 3:7; 1 Ioan 3:1) O Iehova choslea cu sea lenghe păcatea hai si sar cana von ci cărde niciechdata codol păcatea. Cadea că, silen i bari pachiv te rain ando Regato le Devlesco. (Rom. 8:1, 2, 30) Codola cai silen i speranța te train pi phuv sile deja dichle orta sar amala le Devlesche hai lenghe păcatea sile iertime. (Iac. 2:21-23) I bari mulțimea, cai va așela andi viața pala o Armaghedono, va daștila te na mai merel niciechdata. (Ioan 11:26) Codola orta hai codola cai nai-le orta, save soven ando merimos, va avena andine parpale viațate. (Fap. 24:15; Ioan 5:28, 29) Ji la urmă, sea le manușen cai așunen le Iehovastar pa i phuv va avela-len „i bari libertatea le șiavenghi le Devlesche”. (Rom. 8:21) Abia ajucăras o ghies cana va avela te avas pale le șiave perfecți amare Dadesche, le Iehovasche!
19. Sar parudea-pe amari viața anda codoia că o Iehova hai o Isus pochinde anda amende? (Dich vi o chenarii „ So însemnol anda amende?”.)
19 Mai anglal, amari viața sas sar codole tărneschi anda savo deam duma co începuto, cai hasardea sea hai primisardea iech baro camimos, cai ci daștilas te pochinel-les niciechdata. Tha o Iehova ajutisardea amen but. Cadea că, amari viața parudea-pe anda codoia că o Iehova cărdea vareso ca amaro camimos te avel pochindo. Amaro pachiamos ando Isus Cristos scăpil amen anda o păcato hai anda o merimos. Acana, amare păcatea daștin te aven chosle cu sea, sar cana ci sas-le niciechdata. Tha, i mai importanto buchi si că daisaras te bucurisaras amen catar iech amalimos chidino amare Dadesa cerisco, o Iehova.
20. So va avela te dichas ando articolo cai avel?
20 Cana beșas hai gândisaras amen ca so cărdea o Iehova hai o Isus anda amende, camas te cheras vareso caște mulțumisaras lenghe anda sea o ilo. (2 Cor. 5:15) Dacă ci avelas amen lengo ajutorii, amari viața avelas hasardi cu sea. Tha so si anda tute i iertarea le Iehovaschi? Va avela te arachas o răspunso cadale pușimaste ando articolo cai avel.
GHILI 10 Lăudin le Iehovas!
a Ande chichiva șiba, i duma „răscumpărarea” si traducime prin iech duma cai însemnol „o pochinimos la viațaco”, sau „o pochinimos cărdo”.
