1. Prin so zumaimos nachlea o Iosif hai so cărdea vo?

 O IOSIF, o șiav le Iacobosco, trebuisardea te nachel părdal iech baro zumaimos. I rromni lesche stăpânoschi, o Potifar, phendea lesche: „Sov manța!”. Tha o Iosif ci camlea te cherel cadaia. Ande amare ghiesa, varecon daștilas te pușel-pe: „Sar daisardea o Iosif te așel contra cadai tentația?”. O Potifar sas-lo tiliardo. Mai but, o Iosif sas iech sclavo ande lesco chăr. I rromni le Potifaroschi daștilas te cherel leschi viața zurales phari anda codoia că ci mechlea-pe athado latar. Cu sea cadala, o Iosif ci camlea te sovel laia, chiar cana voi manglea lestar cadaia mai butivar. Sostar? Chiar vo phenel: „Sar daștiv te cherav iech nasul cadea de baro hai te păcătuisarav contra o Del?” (Gen. 39:7-12)

2. Catar jianglea o Iosif că o adultero sas iech păcato contra le Devlesche?

² Catar jianglea o Iosif că o Del dichelas o adultero sar „iech nasul cadea de baro”? I porunca: „Te na cheres adultero”, anda i Legea mozaico, avelas te avel dini numai pala 200 bărșa. (Ex. 20:14) Cu sea cadala, o Iosif prinjianelas cadea de mișto le Iehovas, că hachiardea sar dichelas vo o phiraimos imoralo. Si ciaces că o Iosif jianelas că, andel iacha le Iehovasche, i căsătoria trebulas te avel iech phanglimos mașcar iech corcoro murș hai iech corcori jiuvli. Sa cadea, daștil-pe că așundea sar o Iehova cărdea vareso ande dui ocazii caște feril i pachiv lesca barea phureachi i Sara cana sas-li pașă te avel violime. O Del cărdea sa cadea anda i Rebeca, i rromni le Isaacoschi, cana nachlea vi voi prin iech situația sar cadaia. (Gen. 2:24; 12:14-20; 20:2-7; 26:6-11) O Iosif gândisardea-pe cadale buchiande, hai cadea daisardea te hachiarel so sas mișto hai so sas nasul andel iacha le Devlesche. Anda codoia că iubilas le Iehovas, o Iosif iubilas vi lesche norme anda ortomos hai sas-lo hotărâme te încărel-le.

3. So va dichaia ande cado articolo?

 ³ Iubis vi tu o ortomos? Daisaras te pachias că da. Tha, anda codoia că sam imperfecți, o modo sar dichel i lumea o ortomos daștil sigo te athavel-ame dacă ci las sama. (Is. 5:20; Rom. 12:2) Anda codoia, va avela te dichas so si o ortomos hai so miștimata si amen dacă dichas cuci cadai calitatea. Pala codoia, va avela te dichas trin pași cai daștin te ajutin-ame te bariaras amari iubirea andal norme le Iehovasche.

4. So pachian but jene anda o ortomos?

⁴ But jene pachian că iech manuș orta si iech manuș baricano, cai rodel i doș ande aver hai cai pachial că silo mai orta sar aver. Tha le Devles ci placian-les cadal trăsături. Cana sas-lo pi phuv, o Isus doșardea le conducătoren religioși anda lesco timpo, anda codoia că cherenas le buchia cadea sar pachianas von că si orta. (Ecl. 7:16; Luca 16:15) Iech manuș ciaces orta ci pachial niciechdata că silo mai lașio sar le coaver.

5. Cadea sar phenel i Biblia, so si o ortomos? Den exemplea.

⁵ O ortomos si iech șucar calitatea. Phendo harnes, însemnol te cheras so si orta andel iacha le Iehovasche Del. Andi Biblia, le cuvintea traducime prin „ortomos” sicaven i ideea te traisaras pala le mai uce norme, le norme le Iehovasche. Sar exemplo, vo phendea le israelițenghe cai bichinenas te folosisaren „iech pharimos . . . orta”. (Deut. 25:15) Si ciaces, iech creștino cai camel te avel orta andel iacha le Iehovasche va avela pachivalo ande sea so cherel andel afaceri. Iech manuș cai iubil o ortomos ci daștil te dichel sar varecon phiravel-pe neorta ieche manușeia. Hai, „caște avel cu sea cuci” le Iehovasche, iech manuș ciaces orta pușel-pe sea o timpo sar dichel Vo le buchia cai alosarel te cherel-le. (Col. 1:10)

6. Sostar daisaras te pachias-ame andel norme le Iehovasche anda so si mișto hai so si nasul? (Isaia 55:8, 9)

⁶ I Biblia phenel că o Iehova si Codo castar avel o ortomos. Anda codoia, anda leste phenel-pe că si „o chăr le ortomasco”. (Ier. 50:7) Sar Creatoro, numai le Iehovas siles o drepto te phenel so si mișto hai so si nasul. Anda codoia că o Iehova silo perfecto, vo daștil te jianel exacto so si mișto hai so si nasul. Tha amen, anda codoia că sam imperfecți hai păcătoși, ci daisaras te hachiaras cu sea cadai buchi. (Prov. 14:12; citisar Isaia 55:8, 9.) Cu sea cadala, anda codoia că sam cărde pala o chipo le Devlesco, daisaras te încăras lesche norme anda o ortomos hai chiar sam bucurime te cheras cadaia. (Gen. 1:27) I iubirea anda amaro Dad cerisco cherel-ame te las-ame chichi mai mișto pala lesco exemplo. (Ef. 5:1)

7. Sostar trebun amenghe norme demno pachiamasche? Cheren iech ilustrarea.

⁷ Amen si amen but miștimata cana încăras le norme le Iehovasche anda so si mișto hai so si nasul. Daștis te hachiares sostar? Te gândisaras-ame so avelas dacă fiesavi banca avelas te phenel i valoarea le lovenghi cadea sar pachial voi că si mișto sau dacă fiesavi firma andal construcții avelas te cherel buchi pala lache norme. O rezultato avelas zurales nasul. Hai dacă le doctori sau le asistente ci avenas te încăren anumime reguli anda sar te len sama pe le nasfale, chichiva anda cadala daștinas te meren. Si ciaces, cana încăras le norme demno pachiamasche, cadaia daștil te feril-ame. Sa cadea, le norme le Devlesche anda so si mișto hai so si nasul ferin-ame.

8. So miștimata va avena codolen cai iubin o ortomos?

⁸ O Iehova del but miștimata codolenghe cai den penghi zor te încăren lesche norme.  Vo promitil: „Codola orta va moștenina i phuv hai va traina pe late anda sea o timpo”. (Ps. 37:29) Daștis te gândis-tu chichi de chidine, pherde pacea hai fericirea va avena le manușa cana savore va încărena le norme le Devlesche? O Iehova camel te bucuris-tu catar iech viața șucar sar codoia! Si ciaces, fiesaves anda amende si amen motivea lașe te iubisaras o ortomos. Tha sar daisaras te bariaras amari iubirea anda cadai calitatea? Te dichas trin pași cai trebul te cheras-le.

9. So va ajutila-ame te iubisaras o ortomos?

⁹ Paso 1: Te iubisaras Codoles cai cherel le norme. Caște iubisaras o ortomos, trebul te bariaras amari iubirea anda Codo cai cherel le norme anda so si mișto hai so si nasul. Chichi va avela te iubisaras mai but la Iehovas, cadichi mai but va avela te camas te traisaras amari viața pala lesche norme orta. Te gândisaras-ame că dacă o Adam hai i Eva avileas te iubin le Iehovas, von ci avileas te uștaren niciechdata lesche norme orta. (Gen. 3:1-6, 16-19)

10. Sar arăslea o Avraam te prinjianel mai mișto le Iehovas?

¹⁰ Si ciaces, amen ci camas te cheras i bari doș cai cărde-la o Adam hai i Eva. Ci va avela te arăsas te cheras cadaia dacă va avela te sichioas mai dur anda o Iehova, va avela te dichas cuci lesche calități hai va avela te das amari zor ta hachiaras sar gândil vo. Cadea, amari iubirea anda o Iehova va bariola ciaces. Te dichas o exemplo ieche murșesco pherdo pachiamos, o Avraam. Vo iubisardea anda sea o ilo le Iehovas. Chiar vi atunci cana ci daisardea te hachiarel sostar alosardea o Del te cherel anumime buchia, o Avraam ci vazdinea-pe contra lesche. Mai but, vo dea peschi zor te prinjianel mai mișto pesche Dades cerisco. Sar exemplo, cana așundea că o Iehova lea i hotărârea te chosel i Sodoma hai i Gomora, mai anglal o Avraam darailea că „o Judecătoro sea la phuveaco” avelas te mudarel codolen orta ande iech than codolența nasul. Tha le Avraamosche sas lesche pharo te pachial că o Iehova daștilas te cherel cadaia. Anda codoia, pherdo umilința, șiutea mai but pușimata le Iehovasche, hai o Iehova dea-les răspunso pherdo răbdarea. Ji la urmă, o Avraam hachiardea că o Iehova rodel te dichel fiesave manușesco ilo hai ci pedepsil codoles nedoșalo ande iech than codoleia doșalo. (Gen. 18:20-32)

11. Sar sicadea o Avraam că iubilas le Iehovas hai că pachialas-pe ande leste?

¹¹ Cana o Avraam dea duma le Iehovaia anda i Sodoma hai i Gomora, cadaia ajutisardea-les te arăsăl te bariarel peschi iubirea hai pachiv anda pesco Dad. Pala mai but bărșa, lesco pachiamos ando Iehova sas-lo zurales zumado. O Iehova manglea lestar te del sar jertfa pesche șiaves iubime, Isaac. Tha acana, o Avraam prinjianelas mai mișto pesche Devles, cadea că ci mai șiutea lesche niciech pușimos. Vo cărdea so manglea lestar o Iehova. Tha te gândisaras-ame so bari duch pherdea lesco ilo ando timpo so pregătilas-pe te del sar jertfa pesche șiaves! Daștil-pe că gândisardea-pe ca so sichilea ji atunci anda o Iehova. Jianglea că vo ci avelas te cherel niciechdata vareso neorta sau neiubitorii. Cadea sar phenen le cuvintea le apostolosche Pavel, o Avraam gândisardea-pe că o Iehova daștilas te uștiavel andal mule lesche cuci șiaves, Isaac. (Evr. 11:17-19) Dacă așias te gândisaras-ame, o Iehova promitisardea că o Isaac avelas te avel o dad iecha națiuniaco, hai, ande codo momento, le Isaacos ci sas-les șiave. Anda codoia că iubilas  le Iehovas, o Avraam pachiaia-pe ande pesco Dad că va cherela so si orta. Chiar cana ci sas lesche ușoro, o Avraam așundea le Iehovastar hai sicadea pachiamos. (Gen. 22:1-12)

12. Sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Avraamosco? (Psalmo 73:28)

¹² Sar daisaras te las-ame pala o exemplo le Avraamosco? Cadea sar vo, vi amen trebul te sichioas sea o timpo anda o Iehova. Cana cheras cadea, va avela te pașioas mai but lestar hai va avela te iubisaras-les sea mai but. (Citisar Psalmo 73:28.) Amari conștiința va avela zuriardi pala o modo sar gândil o Iehova. (Evr. 5:14) Cadea că, cana varecon va camela te zumavel-ame te cheras vareso nasul, amen ci va avela te peras ando athaimos. Va avela te urâsaras vi o gândo te cheras vareso cai daștilas te anel duch amare dadesche sau daștilas te rimosarel amaro amalimos leia. Tha sar daisaras te mai sicavas că iubisaras o ortomos?

13. Sar daisaras te rodas o ortomos? (Proverbe 15:9)

¹³ Paso 2: Te bariaras amari iubirea anda ortomos ande fiesavo ghies. Sar daisaras te cheras cadaia? Sar exemplo, caște avas mai zurale hai te barion amare mușchi, trebul te cheras but sporto, ande fiesavo ghies. Sa cadea, caște bariaras iubirea andal norme orta le Iehovasche, trebul te das amari zor sea o timpo. Tha o Iehova ci ajucărel amendar niciechdata mai but sar daisaras te cheras. (Ps. 103:14) Vo phenel că daisaras te pachias că vo „iubil codoles cai rodel o ortomos”. (Citisar Proverbe 15:9.) Cana camas te cheras iech anumime buchi ando servicio le Iehovasco, das amari zor sea o timpo caște arăsas te cheras codoi buchi. Cadaia si ciaces vi cana rodas o ortomos. Ando timpo, o Iehova va ajutila-ame pherdo răbdarea te barioas spiritualo. (Ps. 84:5, 7)

14. So si „i platoșa le ortomaschi” hai sostar si amen nevoia latar?

¹⁴ Pherdo iubirea, o Iehova anel amenghe amintea că ci si pharo te încăras lesche norme orta. (1 Ioan 5:3) Mai but, von ferin-ame hai si amen nevoia lendar ande fiesavo ghies. Anen ande tumari goghi i armura spiritualo anda savi dea duma o Pavel? (Ef. 6:14-18) Savi partea anda late ferilas o ilo? „I platoșa  le ortomaschi”, adică le norme orta le Iehovasche. Cadea sar iech platoșa ferilas o ilo ieche soldatosco, sa cadea le norme le Iehovasche ferin amaro ilo figurativo, adică con sam amen andral. Anda codoia, si zurales importanto te las sama ca ande amari armura spiritualo te avel vi i platoșa le ortomaschi. (Prov. 4:23)

15. Sar daștis te les pe tute i platoșa le ortomaschi?

¹⁵ Sar daștis te les pe tute i platoșa le ortomaschi? Daștis te cheres cadaia cana încăres conto catar le norme le Devlesche cana cheres alosarimata ande fiesavo ghies. Sar exemplo, cana alosares anda so te des duma, so ghilea te așunes, so filmea sau emisiuni te diches sau so lila te citisares. Angla so te cheres sea cadala, șiu tuche le pușimata: „So va avela te dav mânre iles te hal? Sar dichel o Iehova cadal materialea? Sicaven-pe ande lende imoralitatea, marimos, hașvalimos sau egoismo – buchia cai andel iacha le Iehovasche sile neorta?” (Filip. 4:8) Dacă le alosarimata cai cheres-le sile pala i voința le Iehovaschi, va avela te meches ca lesche norme orta te ferin chio ilo.

16, 17. Sar zuriaren-ame le cuvintea anda Isaia 48:18 că daisaras te traisaras amari viața pala le norme le Iehovasche anda sea o timpo?

¹⁶ Pușlean-tu vroiechdata dacă daștis te trais pala le norme orta le Iehovasche ghies pala ghies, bărș pala bărș? Te dichas iech ilustarea cai folosisardea-la o Iehova ando Isaia 48:18. (Citisar.) O Iehova phenel că amaro ortomos daștil te avel „sar le valuri la mareache”. Imaginisar tuche că beșes po malo la mareaco hai că diches sar le valuri aven caring o țărmo, iech pala aver. Ande codo șucar than liniștime, daștias te gândis-tu că ande iech ghies le valuri ci va mai avena caring o țărmo? Nici! Tu jianes că le valuri avile caring o țărmo de mii bărșa hai daștis te pachias că von va avena vi mai dur.

¹⁷ Vi chio ortomos daștil te avel sar le valuri la mareache. Sar? Cana trebul te cheres iech alosarimos, gândisar-tu mai anglal so camelas o Iehova te cheres. Numai pala codoia cher so alosardean. Indiferento chichi de pharo daștil te avel iech alosarimos, chio Dad iubitorii va avela sea o timpo pașa tute. Vo va ajutila-tu te așes zuralo hai pherdo pachiamos hai te trais chi viața ande fiesavo ghies pala lesche norme orta. (Is. 40:29-31)

18. Sostar ci trebul te judechisaras averen pala so pachias amen că si mișto?

¹⁸ Paso 3: Te mechas i judecata andel vasta le Iehovasche. Ando timpo so das sea amari zor caște traisaras pala le norme orta le Iehovasche, trebul te încăras-ame parpale te na judechisaras averen hai te na pachias că sam mai orta sar von. Ci trebulas te dichas de opral averen, sar cana si amen o drepto te phenas lenghe so pachias amen că si mișto. Te na bâstras că o Iehova si o „Judecătoro sea la phuveaco”. (Gen. 18:25) Vo ci dea amen i buchi te judechisaras. Mai but, o Isus phendea: „Na mai judechin, caște na aven judechime”. (Mat. 7:1) *

19. Sar sicadea o Iosif că sas-les pachiamos ando modo sar judechil o Iehova?

¹⁹ Te dichas pale o exemplo le Iosifosco, iech manuș cai sas-lo orta. Vo încărdea-pe parpale te judechil averen, chiar vi codolen cai phirade-pe nasul leia. Lesche phrala cărde lesche but nasul: astarde-les, bichinde-les sar sclavo hai cărde lenghe dades te pachial că lesco șiavo mulea. Pala mai but bărșa, o Iosif sas-lo pale pașa le jene anda leschi familia. Acana, o  Iosif, cai sas iech zuralo conducătoro, daisardeas te judechil zurales pesche phralen hai daisardeas te risarel lenghe parpale o nasulimos. Exacto cadalatar daraile lesche phrala, cai falas-len zurales pharo anda sea so cărde. Tha o Iosif dea duma șucar lența hai phendea lenghe: „Na daran! Som me ando than le Devlesco?”. (Gen. 37:18-20, 27, 28, 31-35; 50:15-21) Pherdo umilința, o Iosif mechlea i judecata andel vasta le Iehovasche.

20, 21. Sar daisaras te încăras-ame parpale te pachias că sam mai orta sar aver?

²⁰ Cadea sar o Iosif, vi amen camas te mechas i judecata andel vasta le Iehovasche. Sar exemplo, amen ci pachias că jianas sostar amare phrala hai pheia alosaren te cheren anumime buchia. Amen ci daisaras te citisaras le ile, numai „o Iehova daștil te rodel te dichel so si ando ilo”. (Prov. 16:2) Vo sicavel iubirea caring sea le manușa, indiferento so cultura silen sau catar aven. O Del zuriarel-ame: „Pâtren vi tumen buhles tumaro ilo!”. (2 Cor. 6:13) Cadea că, te das amari zor te sicavas iubirea caring amare phrala hai te na judechisaras len.

²¹ Si zurales importanto te na judechisaras nici codolen avreal i congregația. (1 Tim. 2:3, 4) Avelas te phenes anda vroiech anda che neamuri, cai ci siles sa codo pachiamos sar tut, că ci va avela niciechdata co ciacimos? Dacă avelas te cheres cadea, avelas te sicaves că san baricano hai că pachias că san mai orta sar aver. Tha o Iehova încă del ‘le manușen anda sea le thana’ i ocazia te căin-pe. (Fap. 17:30) Te na bâstras niciechdata că atunci cana pachias că sam mai orta sar aver, o Iehova dichel-ame sar neorta.

22. Sostar camas te iubisaras o ortomos?

²² Amari iubirea caring le norme orta le Iehovasche va pherela amaro ilo bucuriatar hai va ajutila vi averen te pașion mai but amendar hai amare Devlestar. Te avas sea o timpo „bochale hai trușale pala o ortomos”. (Mat. 5:6) Daisaras te pachias că o Iehova dichel că amen das sea amari zor caște cheras so si mișto hai lesco ilo bariol cana dichel că daisardeam te cheras cadaia. Ande cadai lumea cai si pherdi neortomos, te na bâstras niciechdata că „o Iehova iubil codolen orta”. (Ps. 146:8)