1, 2. a) Sostar daisaras te ajucăras-ame te nachas prin zumaimata? b) So va dichaia mai dur?

 SAR slujitori le Iehovasche, ajucăras-ame te nachas prin zumaimata. I Biblia phenel amenghe: „Caște jias andre ando Regato le Devlesco, trebul te nachas prin but pharimata.” (Fap. 14:22) Sa cadea, amen jianas că chichiva anda amare pharimata va avena chosle cu sea numai andi lumea nevi le Devleschi, cai „o merimos ci va mai avela. Nici roimos, nici necazo, nici duch ci va mai avena”. (Rev. 21:4)

² Tha, ji atunci, o Iehova ci feril-ame catar le zumaimata. Cu sea cadala, vo ajutil-ame te așias zurale cana nachas prin lende. Te dichas so phendea o apostolo Pavel caring le creștini andai Roma. Pala so dea duma anda chichiva bare pharimata prin save nachlea vo hai lesche phrala, vo scriisardea: „Anda sea cadala amen încleas cu sea victorioși prin codo cai iubisardea-ame”. (Rom. 8:35-37) Cadaia însemnol că o Iehova daștil te ajutil-ame te jial amenghe mișto vi cana sam ando mașcar le pharimatango. Mai dur, va dichaia sar o Iehova ajutisardea le Iosifos te jial lesche mișto ande sea so cherelas hai sar daștil Vo te ajutil vi amen.

3. So paruimos neajucărdo avilea andi viața le Iosifoschi?

³ O Iacob sicadea că iubilas zurales but pesche șiaves, o Iosif. (Gen. 37:3, 4) Cadea că, le coaver șiave le Iacobosche astarde te aven invidioși pe lengo țâno phral. Cana sas-len i ocazia, von bichinde le Iosifos chichiva manușenghe anda Madian. Cadala  îngărde-les dur, ando Egipto, hai bichinde-les pale, de cadai data ca iech baro manuș cai sas o comandanto andal gărzi le faraonosche, po anav Potifar. Chichi de sigo parudea-pe i viața le Iosifoschi: catar o mai iubime șiav anda o chăr lesche dadesco, vo arăslea iech simplo sclavo anda o chăr ieche manușesco egipteano! (Gen. 39:1)

4. Prin so zumaimata daisaras te nachas cadea sar o Iosif?

⁴ I Biblia phenel că „întâmplon-pe buchia nasul savorenghe”. (Ecl. 9:11, Holy Bible – Easy-to-Read Version) Poiechdata, nachas prin zumaimata prin save nachen savore manușa. (1 Cor. 10:13) Aver data, daștil-pe că si amen pharimata anda codoia că sam discipoli le Isusosche. Sar exemplo, poiechdata sam prasade, le manușa așen amenghe contra sau chiar sam persecutime anda codoia că încăras ca amaro pachiamos. (2 Tim. 3:12) Prin orisave pharimata nachas, o Iehova daștil te ajutil-ame te jial amenghe mișto. Mai dur, va avela te dichas sar ajutisardea vo le Iosifos.

5. So hachiardea o Potifar cana dichlea că le Iosifosche jial mișto ande sea so cherelas? (Geneza 39:2-6)

⁵ Citisar Geneza 39:2-6. O Potifar dichlea că o Iosif sas iech tărno zurales goghiaver hai vreanico. Vo hachiardea vi sostar cana dichlea că o Iehova „cherelas te jial lesche mișto ande sea”. b Pala codoia, cado egipteano șiutea le Iosifos te avel lesco slujitoro personalo. Sa cadea, vo dea tela lesche vasta sea o chăr caște lel sama pe leste. Cadea, prin o Iosif, le Potifaros sas-les but miștimata hai barvalimata.

6. Sar daștil-pe că dichlea o Iosif peschi situația?

⁶ Te das amari zor te dichas le buchia cadea sar dichlea-le o Iosif. So camelas vo mai but sar oriso? Te avel dichlo lașe iachența catar o Potifar hai te pochinel-les? Nici. Daștil-pe că vo camlea mai mișto te avel eliberime hai te jial parpale ca pesco dad. Chiar cana sas-les iech baro than ando chăr le Potifarosco, o Iosif așilea vi mai dur numai iech sclavo ieche stăpânosche cai ci anelas închinare le Iehovasche. O Iehova ci șiutea ando ilo le Potifarosco te mechel libero le Iosifos, hai leschi situația avelas te cărdiol vi mai nasul.

7. Sar arăsle le buchia vi mai nasul anda o Iosif? (Geneza 39:14, 15)

⁷ Cadea sar sicavel-pe andi Geneza, o capitolo 39, i rromni le Potifaroschi camelas le Iosifos hai, butivar, zumadea te cherel-les te sovel laia. Tha, de fiesavi data, o Iosif ci mechlea-pe athado latar. Ji la urmă, voi arăslea cadea de astardi holiatar, că doșardea le Iosifos că camlea te sovel laia zuralimaia. (Citisar Geneza 39:14, 15.) Cana o Potifar așundea cadai buchi, șiudea le Iosifos ando phandaimos, cai așilea chichiva bărșa. (Gen. 39:19, 20) Sar sas code? O cuvânto ebraico cai phendea-les o Iosif anda i duma „phandaimos” daștil te însemnol „rezervoro” sau „hâv”. Cadaia sicavel că, ande codo than pherdo întunearico, vo simțosardea-pe bi speranțaco. (Gen. 40:15, n.s.) Sa cadea, i Biblia sicavel că, anda iech timpo, lesche pânre sas-le phangle andel cașta, hai leschi cor sas-li șiuti andel sastra. (Ps. 105:17, 18) Le buchia anda o Iosif jianas sea mai nasul. Vo arăslea catar iech sclavo cai sas cuci andel iacha lesche stăpânosche, te avel iech manuș phandado, cai hasardea peschi pachiv.

8. Chiar cana le zumaimata prin save nachas cărdion sea mai nasul, so daisaras te pachias?

⁸ Nachlean vroiechdata prin iech situația phari cai cărdilea sea mai nasul, chiar cana manglean-tu anda sea o ilo le Iehovasche? Daștil-pe că da. O Iehova ci feril-ame catar le zumaimata anda cadai lumea cai si tela o zuralimos le Satanosco. (1 Ioan 5:19) Cu sea cadala, daștis te pachias ciaces că o Iehova jianel prin so naches hai vo lel sama pe tute. (Mat. 10:29-31; 1 Pet. 5:6, 7) Mai but, vo promitisardea tuche: „Niciechdata ci va avela te mechav-tu hai niciechdata ci va avela te duriarav-ma tutar”. (Evr. 13:5) O Iehova daștil te ajutil-tu te așes zuralo hai te na meches-tu cana fal-pe că ci mai daștis te încles anda i situația phari ande savi san. Acana te dichas sar sas o Iehova pașa o Iosif.

9. So sicavel că o Iehova sas-lo le Iosifoia chichi timpo sas-lo ando phandaimos? (Geneza 39:21-23)

⁹ Citisar Geneza 39:21-23. Chiar cana nachlea prin cale ghiesa cana sas-lo phandado, o Iehova cărdea ca le Iosifosche te jial mișto. Ando timpo, o Iosif cărdea ca, prin pesco phiraimos, o comandanto le phandaimasco te del lesche pachiv hai te pachial-pe ande leste, cadea sar cărdea vi ando chăr le Potifarosco. Ci nachlea but timpo, hai o comandanto șiutea le Iosifos te lel sama pe le coaver manușa phandade. Mai but, i Biblia phenel că o comandanto „ci mai cherelas chanci anda so sas dino andi grija le Iosifoschi”. Acana, le Iosifos sas-les vareso soia te pherel peschi goghi: te cherel iech buchi lași. So paruimos neajucărdo! Sar daisardea-pe ca iech manuș phandado, doșardo că camlea te sovel zuralimaia la rromniaia ieche bare manușeschi te avel lesche dini te cherel iech buchi cadea de bari? I Biblia sicavel amenghe o răspunso andi Geneza 39:23, cai phenel-pe: „O Iehova sas-lo le Iosifoia hai o Iehova cherelas te jial lesche mișto ande sea”.

10. Phenen sostar daștil-pe că o Iosif simțosardea că ci jialas lesche mișto ande sea so cherelas.

¹⁰ Te das amari zor încă iech data te dichas le buchia cadea sar dichlea-le o Iosif. Pala so sas-lo doșardo pe neciacimaste hai phandado, pachias că vo simțosardea că jialas lesche mișto ande sea so cherelas? So camelas vo mai but sar oriso? Te arachel pachiv ande le iacha codolesche cai sas o comandanto le phandaimasco? Nici. Anda codoia că vo sas-lo phandado pe neciacimaste, vo camelas te avel arachlo nedoșalo hai mechlo avri anda phandaimos. Vo chiar manglea catar iech aver manuș phandado cai sas-lo pașă te avel mechlo avri te del duma le faraonoia caște lel-les avri anda codo than  jiungalo cai sas-lo. (Gen. 40:14) Tha, codo manuș bâstărdea te del duma chiar atunci le faraonoia. Cadea că, o Iosif mai beșlea phandado încă dui bărșa. (Gen. 40:23; 41:1, 14) Cu sea cadala, o Iehova ajutisardea-les mai dur te jial lesche mișto ande sea. Sar?

11. So cărdea o Iosif le ajutoroia le Iehovasco hai sar pherdea cadaia Lesco scopo?

¹¹ Ando timpo so o Iosif sas-lo ando phandaimos, o Iehova cărdea ca le reges anda o Egipto te aven-les dui sune cai darade-les but. O faraono camelas zurales te jianel so sicavenas lesche sune. Cana o rege așundea că o Iosif jianenas te phenel so sas andel sune, vo manglea te avel andino leste. Le ajutoroia le Iehovasco, o Iosif phendea le faraonosche so sicavenas lesche sune hai o faraono sas-lo zurales uimime cana așundea le sfaturi goghiaver cai dea-le o Iosif. Mai but, cana vo dichlea că o Iehova sas-lo pașa cado tărno manuș, vo dea-les i buchi te lel sama pe o haben anda sea o Egipto. (Gen. 41:38, 41-44) Mai târzio, avilea iech baro bochalimos na numai ando Egipto, tha vi ando Canaan, o them cai beșelas i familia le Iosifoschi. Acana, o Iosif daștilas te salvil pesca familia hai, cadea, te lel sama te jial mai dur i linia genealogico pe savi trebulas te avel o Mesia.

12. Sar ajutisardea o Iehova le Iosifos te jial lesche mișto ande sea?

¹² Andi viața le Iosifoschi, sas but situații neobișnuime. Con cărdea le Potifaros te dichel caring o Iosif, iech simplo sclavo? Con cărdea ca o comandanto le phandaimasco te sicavel pachiv caring o Iosif, cai sas iech andal manușa phandade? Con cărdea le faraonos te aven-les codol sune cai darade-les, hai con dea le Iosifos o zuralimos te sicavel so sas ande lende? Con cărdea le faraonos te alosarel le Iosifos te avel opral sea o haben anda o Egipto? (Gen. 45:5) Si claro că o Iehova cărdea le Iosifos te jial lesche mișto ande sea. Ji la urmă, o Iehova parudea o nasulimos cărdo catar le phrala le Iosifosche ande iech buchi prin savi daisardea te pherel Pesco scopo.

13. Șiol-pe o Iehova ande fiesavi situația prin savi nachas? Explichin.

¹³ So daisaras te hachiaras anda i relatarea anda o Iosif? Șiol-pe o Iehova ande fiesavi situația prin savi nachas? Ortosarel caring camel  vo sea so întâmplol-pe ande amari viața, ca sea le buchia nasul cai aven pe amende te aven anda iech lașio motivo? Nici, i Biblia ci sicavel cadaia. (Ecl. 8:9; 9:11) Cu sea cadala, amen jianas iech buchi: cana nachas prin pharimata, o Iehova jianel hai așunel cana amen mangas lesco ajutorii. (Ps. 34:15; 55:22; Is. 59:1) Mai but, o Iehova daștil te ajutil-ame te așias zurale cana nachas prin lende. Sar?

14. Sar ajutil-ame o Iehova cana nachas prin situații phare?

¹⁴ Iech modo prin savo o Iehova ajutil-ame si că vo sastiarel amaro ilo hai zuriarel-ame, butivar exacto cana si amen mai but nevoia. (2 Cor. 1:3, 4) Cadea așile le buchia vi anda o Eziz, iech phral anda Turkmenistan, cai sas-lo phandado anda lesco pachiamos dui bărșa. Vo phenel: „Andi teharin cana somas judechime, iech phral sicadea manghe o verseto anda Isaia 30:15, cai phenel-pe: «Dacă așen liniștime hai si tumen pachiamos, va avena zurale». Cado verseto ajutisardea-ma sea o timpo te așiav liniștime hai te șioav mânro pachiamos ando Iehova. Le dumes anda cado verseto așile ande mânri goghi sea o timpo chichi somas phandado”. Avel ande chi goghi vroiech situația cana dichlean o vast le Iehovasco cai sastiardea chio ilo hai zuriardea-tu exacto cana sas-tu mai but nevoia?

15, 16. So sichioas anda i experiența la pheiachi Tori?

¹⁵ Butivar, amen ci das amari sama sar o Iehova ajutisardea-ame ande iech situația phari, numai pala so cadaia nachlea. Cadaia dichlea vi iech phei po anav Tori. Lache șiaves, o Mason, sas-les cancero șiov bărșa, hai pala codoia mulea. Si ciaces, cadaia phagărdea laco ilo. Voi phenel: „Ci pachiav că si duch mai bari sar cadaia anda iech dei”. Voi mai phenel: „Pachiav zurales că anda le dada si but mai pharo te dichen că lenghe șiave sile duchade, sar te nachen von prin cadai duch”.

 ¹⁶ Pala cado baro zumaimos, cai duchadea but laco ilo, i Tori gândisardea-pe sar o Iehova ajutisardea-la te nachel părdal. Voi phenel: „Cana gândiv-ma parpale, dichav sar o Iehova zinghiardea pesco vast caște ajutil-ma ande sea o timpo chichi mânro șiavo sas-lo nasfalo. Sar exemplo, vi cana o Mason sas-lo prea nasfalo te primil varecas, le phrala hai le pheia cherenas iech lungo drom de dui ore ji co spitalo. Sea o timpo sas varecon pașa amende, cai camenas hai sas-le gata te ajutin-ame. Sa cadea, le phrala line sama te avel amen sea so trebulas amenghe. Vi ande le mai phare momentea, ci lipsosardea amenghe niciechdata chanci”. O Iehova dea la pheia Tori hai lache șiaves, o Mason, o zuralimos caște na mechen-pe ande codo zumaimos. (Dich o chenarii: „ O Iehova dea-ame exacto so trebulas amenghe”.)

17, 18. So va ajutila-ame te dichas hai te avel amenghe cuci o ajutorii cai del-les amenghe o Iehova cana nachas prin zumaimata? (Ps. 40:5)

¹⁷ Citisar Psalmo 40:5. Cana jias te phiras pe iech plain, amen camas te arăsas ji opre. Cu sea cadala, po drom așias po than butivar caște dichas le șucar thana cai si pașa amende. Sa cadea, si zurales importanto te așias po than mai butivar hai te gândisaras-ame sar ajutil-ame o Iehova te jial amenghe mișto vi cana nachas prin pharimata. Cana nachel fiesavo ghies, te pușias-ame: „Sar dichlem aghies o vast le Iehovasco? Chiar cana o zumaimos ci nachlea, sar ajutil-ma o Iehova te așiav zuralo hai te jiav angle?”. Rode te diches măcar iech miștimos catar o Iehova cai ajutisardea-tu te jial tuche mișto.

¹⁸ Dacă naches prin iech zumaimos, daștil-pe că manghes-tu ca codo te nachel, hai si tut ciacimos te cheres cadaia. (Filip. 4:6) Tha na bâstăr le miștimata cai si tut aghies. Încăr ande chi goghi că o Iehova promitisardea că va zuriarela-tu hai că va ajutila-tu te jias angle. Dich sea o timpo cuci o vast cai del-les tuche o Iehova. Cadea, va avela te diches sar o Iehova ajutil-tu te jial tuche mișto vi cana naches prin pharimata, cadea sar ajutisardea vi le Iosifos. (Gen. 41:51, 52)