1. So daștil te întâmplol-pe pala so iech creștino cherel iech baro păcato?

 ANDO ARTICOLO cai nachlea, sichileam so phendea o Pavel te cherel i congregația anda Corint cana varecon cherel iech baro păcato. O manuș cai ci risardea-pe parpale catar pesco phiraimos nasul trebuisardea te avel duriardo anda i congregația. Cu sea cadala, sar sicavel o verseto cadale articolosco, o Del camel te cheren te risaren-pe parpale catar pengo phiraimos nasul codolen cai cărde iech baro păcato. (Rom. 2:4) Sar daștin le phure te ajutin varecas te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul?

2, 3. Sar daștin le phure te ajutin codolen cai cărde iech baro păcato?

² Dacă le phure ci jianen că iech jeno cărdea iech baro păcato, ci daștin te ajutin-les. Cadea că, so trebulas te cheras dacă jianas că iech phral sau iech phei cărdea iech baro păcato cai daștil te cherel-les te avel duriardo andai congregația? Trebul te zuriaras codoles cai cărdea o păcato te manghel ajutorii le phurendar. (Is. 1:18; Fap. 20:28; 1 Pet. 5:2)

³ Tha so trebul te cheras dacă codo cai păcătuisardea ci camel te del duma le phurența? Atunci, das duma amen le phurența, caște jianas ciaces că va avela ajutime cadea sar trebul. Cana cheras cadaia, sicavas amari iubirea, anda codoia că ci camas te hasaras amare phrales sau amare pheia. Dacă codo cai păcătuisardea ci paruvel-pe hai cherel vi mai dur so si nasul, va hasarela pesco amalimos le Iehovasa. Sa cadea, lesco phiraimos daștil te cherel le manușen de avreal te den duma nasul anda o Iehova hai anda lesche manușa. Cadea că, pherde tromai va avela te das duma le phurența, hai cadea sicavas că iubisaras le Iehovas hai codoles cai păcătuisardea. (Ps. 27:14)

 SAR AJUTIN LE PHURE CODOLEN CAI CĂRDE IECH BARO PĂCATO

4. So camen te cheren le phure cana dichen-pe varecasa cai cărdea iech baro păcato?

⁴ Cana varecon andi congregația cherel iech baro păcato, le phure alosaren trin phrala mașcar pende caște den duma cadale jenesa. a Cadal murșa trebun te aven modesto hai umilo. Cana den penghi zor te ajutin varecas cai cărdea iech buchi nasul caște paruvel-pe, von jianen că ci daștin te cheren-les zorasa te paruvel-pe. (Deut. 30:19) Le phure hachiaren că na savore păcătoși va risarena-pe catar pengo phiraimos nasul, cadea sar o rege David. (2 Sam. 12:13) Chichiva daștinas te alosaren te na așunen so phenel o Iehova. (Gen. 4:6-8) Cu sea cadala, le phure camen te ajutin codoles cai cărdea iech baro păcato te arăsăl te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. So trebul te încăren ande penghi goghi le phure cana dichen-pe varecasa cai cărdea iech baro păcato?

5. Sar trebul te phiraven-pe le phure cana dichen-pe varecasa cai cărdea iech păcato? (2 Timotei 2:24-26) (Dich vi i imaginea.)

⁵ Le phure dichen ieche jenes cai păcătuisardea sar iech bacri hasardi cai si drago le Iehovasche. (Luca 15:4, 6) Anda codoia, cana dichen-pe cadale jenesa, von ci trebun te duchaven-les prin so phenen, prin sar dichen-les hai prin sar phiraven-pe lesa. Le phure ci trebul te pachian că sea so trebul te cheren si te șion pușimata hai te dichen so cărdea cado jeno. Tha, mai but, von trebun te sicaven le calități cai arachen-pe ando 2 Timotei 2:24-26. (Citisar.) Cadea că le phure den duma șucar, phiraven-pe lașimasa hai den penghi zor te arăsăn co ilo codolesco cai păcătuisardea.

6. Sar trebul te pregătin le phure pengo ilo angla te dichen-pe codolesa cai păcătuisardea? (Romani 2:4)

⁶ Le phure pregătin pengo ilo. Von den penghi zor te len-pe pala o Iehova cana ajutin varecas cai păcătuisardea hai încăren andi goghi so phendea o Pavel: „Ande lesco lașimos, [o Del] rodel sar te cherel tut te risares tut catar chio phiraimos nasul”. (Citisar Romani 2:4.) Le phure ci trebun te bâstrăn că sile numai păstori tela o vast le Cristososco hai că trebul te len-pe pala leste ande sar len sama pi congregația. (Is. 11:3, 4; Mat. 18:18-20) Mai anglal te dichen-pe codolesa cai cărdea iech baro păcato, le phure trebun te manghen-pe le Iehovasche caște na bâstrăn so camen te cheren: te ajutin codole jenes te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. Sa cadea, von roden te prinjianen mai but andi Biblia hai ande amare publicații. Von manghen-pe le Iehovasche vi te hachiaren le manușes hai leschi situația. Von den penghi zor te hachiaren sar barilea cado jeno hai so îngărdea-les te gândil hai te phiravel-pe cadea. (Prov. 20:5)

7, 8. Sar daștin le phure te len-pe pala i răbdarea le Iehovaschi cana dichen-pe varecasa cai cărdea iech baro păcato?

 ⁷ Le phure len-pe pala i răbdarea le Iehovaschi. Von încăren ande penghi goghi sar phiradea-pe o Iehova codolența cai cărde bare păcatea andel purane ghiesa. Sar exemplo, o Iehova sicadea răbdarea caring o Cain. Vo phendea lesche so pharimata anelas lesco păcato hai că daștilas te paruvel-pe dacă așunelas. (Gen. 4:6, 7) O Iehova ortosardea le Davidos prin o profeto Natan, cai phendea iech paramici cai arăslea ande lesco ilo. (2 Sam. 12:1-7) O Iehova bișialdea „mai butivar” pesche profețen ca le israeliți șărale. (Ier. 7:24, 25) O Iehova ci ajucărdea ca lesche manușa te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul angla so te ajutil-len. Mai but, vo sas o iechto cai cărdea vareso caște ajutil-len te paruven-pe.

⁸ Le phure len-pe pala o exemplo le Iehovasco cana den penghi zor te ajutin codolen cai cărde iech baro păcato. Cadea sar sicavel-pe ando 2 Timotei 4:2, von phiraven-pe ‘pherde răbdarea’ cadale phralența. Cadea că iech phuro trebul te încărel-pe parpale hai te avel răbdătorii caște daștil te ajutil codoles cai păcătuisardea te paruvel-pe hai te camel te cherel so si mișto. Dacă o phuro holiarel-pe sau sicavel că silo perado, daștil te cherel le phrales cai păcătuisardea te duriarel-pe, te na așunel o sfato sau chiar te na camel te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul.

9, 10. Sar daștin le phure te ajutin codoles cai păcătuisardea te hachiarel so cărdea-les te covliarel pesco amalimos le Iehovasa?

⁹ Le phure den penghi zor te dichen so cărdea ieche jenes te arăsăl te păcătuil. Sar exemplo, duriardea-pe cado creștino țâra po țâra le Iehovastar anda codoia că ci mai sichilea corcoro andai Biblia sau ci mai gălea andi predicarea? Vo arăslea te na mai manghel-pe anda fiesavo ghies le Iehovasche sau cărdea cadaia bi te țârdel-les o ilo? Mechlea-pe athado catar la buchia nasul cai țârdea-les lesco ilo te cherel-len? Cas alosardea te aven lesche amala? Alosardea te dichel hai te așunel buchia greșime? Sar cărde buchi cadala ande lesco ilo? Hachiarel ciaces sar simțol-pe lesco Dad, o Iehova, cana dichel sea so cărdea?

¹⁰ Prin cadal pușimata, le phure daștin te ajutin codoles cai cărdea vareso nasul te gândil-pe ca so covliardea lesco amalimos le Iehovasa hai so cărdea-les te păcătuil. Le phure cheren cadaia pherde lașimos, bi te pușen-les buchia prea personalo cai ci trebul te jianen-len von. (Prov. 20:5) Mai but, cadea sar cărdea o Natan, le phure daștin te folosin ilustrări caște ajutin-les te hachiarel că so cărdea si nasul. Daștil-pe că, ca i dintuni întrunirea, o jeno va astarela te simțol-pe zurales perado anda o drom nasul pe savo alosardea te jial. Vo chiar daștilas te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul.

11. Sar phiradea-pe o Isus codolența cai păcătuisarde?

¹¹ Le phure den penghi zor te len-pe pala o Isus. Cana dea duma le Saulosa anda Tars, o Isus, cai sas uștiado andal mule, pușlea-les: „Saul, Saul, sostar așes manghe contra?”. Prin cado pușimos, o Isus ajutisardea-les te hachiarel că so cherelas sas nasul. (Fap. 9:3-6) Hai andi Revelația 2:20, 21, o Isus phenel anda ‘codoi jiuvli, Izabela’: „Dem lache timpo te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul”.

12, 13. Sar daștin le phure te den timpo codolesche cai păcătuisardea caște paruvel-pe? (Dich vi le imagini.)

¹² Le phure len-pe pala o Isus cana ci sighiaren te pachian că codo cai păcătuisardea ci va paruvela-pe. Chichiva jene daștinas te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul cana le phure dichen-pe i iechto data lența. Averenghe trebul mai but timpo caște paruven-pe. Cadea că le phure daștinas te dichen-pe mai butivar codolesa cai păcătuisardea. Daștil-pe că, pala i dintuni data, cado jeno va astarela te gândil-pe mai mișto ca so sas lesche phendo. Vo daștilas te sicavel  umilința hai te manghel le Iehovas te iertil-les. (Ps. 32:5; 38:18) Cadea că, cana dichel-pe i duito data le phurența, vo daștilas te camel mai but te paruvel-pe sar mai anglal.

¹³ Caște ajutin codoles cai păcătuisardea te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul, le phure sicaven lașimos hai șion-pe ande lesco than. Von manghen-pe le Iehovasche te binecuvântil sea so cheren anda lengo phral hasardo hai ajucăren anda sea o ilo ca vo te avel goghiate hai te paruvel-pe. (2 Tim. 2:25, 26)

14. Con ajutil ciaces varecas cai păcătuisardea te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul hai sostar?

¹⁴ Cana iech jeno cai păcătuisardea, risarel-pe catar pesco phiraimos nasul, si iech bari bucuria! (Luca 15:7, 10) Le phure cheren sea so daștin caște ortosaren varecas. Tha, con ajutil ciaces codoles cai păcătuisardea te paruvel-pe? Te anas amenghe amintea so scriisardea o Pavel anda codola cai cheren iech baro păcato: „Daștil-pe că o Del va cherela-len te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul”. (2 Tim. 2:25) Na orisavo manuș si codo cai ajutil varecas te paruvel pesco phiraimos hai gândimos. O Pavel phenel so lașe buchia aven pala so iech manuș risarel-pe catar pesco phiraimos nasul: daștil-pe că va prinjianela mai mișto o ciacimos, va avela pale goghiate hai va înclela avri anda o vast le Satanosco. (2 Tim. 2:26)

15. Sar daștin vi mai dur le phure te ajutin varecas cai risarel-pe catar pesco phiraimos nasul?

¹⁵ Cana iech manuș risarel-pe catar pesco phiraimos nasul, le phure va jiana vi mai dur leste caște ajutin-les te zuriarel pesco pachiamos, te așel dur catar le athaimata le Satanosche hai te ajutin-les te cherel so si mișto. (Evr. 12:12, 13) Le phure ci trebul te phenen chanicasche le detalii anda so cărdea codo cai păcătuisardea. Tha so trebul te jianel i congregația?

‘ORTOSAR ANGLA SAVORENGHE IACHA’

16. Cadea sar sicavel-pe ando 1 Timotei 5:20, so camlea te phenel o Pavel prin le dumes ‘ortosar angla savorenghe iacha’?

¹⁶ Citisar 1 Timotei 5:20. O Pavel scriisardea cadal dumes ieche aver phuresche, o Timotei, caște jianel so trebulas te cherel codolența cai cheren o păcato. Camlea o Pavel te phenel  că codo cai păcătuisardea trebulas te avel ortosardo „angla savorenghe iacha”, adică angla sea i congregația? Ande chichiva situații ci trebulas. Mai but, vo del duma anda codola cai jianen anda o păcato, sar avelas codola cai dichle penghe iachența o păcato, sau daștin te aven codola casche o păcătoso phendea so cărdea. Cadea că le phure va phenena numai codolenghe cai jianenas anda o păcato că i situația sas-li lașiardi hai că o doșalo sas-lo ortosardo.

17. Dacă mai but jene andai congregația jianen anda iech baro păcato sau daștilas te arăsăl te avel prinjiando, so anunțo trebul te avel cărdo hai sostar?

¹⁷ Poiechdata, daștil-pe că mai but jene andai congregația jianen deja anda o păcato, sau daștilas te arăsăl te avel prinjiando savorendar. Ande cadai situația, codo cai păcătuisardea trebul te avel ortosardo „angla savorenghe iacha”, adică angla sea i congregația. Cadea că iech phuro cherel iech anunțo andi congregația că o phral sau i phei sas-lo ortosardo. Sostar? O Pavel phendea: „Caște jianen vi von că trebul te len sama” te na peren ando păcato.

18. So cheren le phure cana iech tărno boldo cai siles mai țâra sar 18 bărșa cherel iech baro păcato? (Dich vi i imaginea.)

¹⁸ So cheren le phure cana iech tărno boldo cai sile mai țâra sar 18 bărșa cherel iech baro păcato? Le phure va alosarena dui mașcar lende te dichen-pe le tărnesa hai lesche dadesa hai deiasa creștino. b Le phure va pușena lesche dades sau lesca deia so cărde deja caște ajutin penghe șiaves te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. Dacă o tărno așunel catar o sfato pesche dadesco hai deiaco hai paruvel peschi goghi hai pesco phiraimos, le dui phure daștinas te alosaren te mechen le daden te ajutin mai dur penghe șiaves. Ji la urmă, o Del dea le dades hai la deia i  buchi te ortosaren pherde iubirea penghe șiaven. (Deut. 6:6, 7; Prov. 6:20; 22:6; Ef. 6:2-4) Pala codoia, le phure va dena duma mai butivar le dadența caște dichen dacă o tărno primil o ajutorii cai trebul lesche. Tha so cheren le phure dacă iech tărno boldo cherel mai dur so si nasul hai ci camel te paruvel-pe? Ande cadai situația, trin phure va cherena iech comiteto hai va dichena-pe lesa hai lesche dadesa hai deiasa creștino.

„O IEHOVA SILO PHERDO IUBIREA HAI ÎNDURĂTORII”

19. Sar den penghi zor le phure te len-pe pala o Iehova cana varecon cherel iech baro păcato?

¹⁹ O Iehova manghel le phurendar te încăren i congregația uji hai te ferin-la codolendar cai ci încăren lesche porunci. (1 Cor. 5:7) Sa cadea, von camen te ajutin vi codolen cai cărde iech baro păcato te risaren-pe catar pengo phiraimos nasul, cana daștil-pe. Mai but, le phure den penghi zor te dichen savoren lașe iachența hai pachian că codo cai cărdea vareso nasul daștil te paruvel-pe. Sostar? Anda codoia că von camen te len-pe pala o Iehova, cai „silo pherdo iubirea hai îndurătorii”. (Iac. 5:11) Te dichas vi sar o phuro apostolo Ioan phiradea-pe pherdo iubirea pesche phralența hai pheianța. Vo scriisardea: „Mânre șiavorre, scriisarav tumenghe cadal buchia caște na cheren vroiech păcato. Hai chiar cana varecon cherel iech păcato, si amen iech ajutorii co Dad: le Isus Cristosos, codova orta”. (1 Ioan 2:1)

20. So va avela te dichas ando palutno articolo anda cadai revista?

²⁰ Sam duchade cana, poiechdata, dichas că iech creștino ci camel te risarel-pe catar pesco phiraimos nasul. Cadea că vo trebul te avel duriardo andai congregația. So cheren le phure ande cadal phare situații? Va avela te dichas cadai buchi ando palutno articolo anda cadai revista.