Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

Cheres buchi mișto ande iech than averența?

Cheres buchi mișto ande iech than averența?

„ATUNCI me somas pașa leste sar meștero lașio. … Somas bucuroso sea o timpo angla leste.” (Prov. 8:30) Cado verseto del duma anda o modo savo o Șiav le Devlesco cărdea buchi ande iech than pesche Dadeia but timpo, angla te avel pi phuv. O verseto sicavel vi so sentimentea sas le Isusos cana cherelas buchi ande iecht than le Devleia: ‘vo bucurilas-pe angla leste’.

Le calități cai sichilea-le o Isus ando cerii ajutisarde-les te cherel iech zurales lași buchi ande iech than codolența pașa caste cărdea buchi pi phuv. Sar daștil te ajutil amen o exemplo le Isusosco? Dacă studiisaras mai mișto o modelo mechlo lestar, daisaras te dichas trin principii cai ajutin amen te cheras buchi mișto ande iech than averența. Cana aplichisaras-le, va avela unitatea mașcar amende.

Cadea sar o Iehova, av gata te phenes anda le buchia cai prinjianes-le hai anda chi experiența codolenghe casa cheres buchi ande iech than

PRINCIPIO 1: ‘SICAV PACHIV AVERENGHE’

Iech manuș umilo prețuil codolen savența cherel buchi hai ci rodel te del-pe baro cana cherel vareso. O Isus sichilea te avel umilo pesche Dadestar. Chiar cana si o corocoro demno caște avel numime Creatorii, o Iehova ortosardea i atenția po rolo cai cărdea-les lesco Șiav hai colaboratorii prin le cuvintea: „Te cheras manuș pala amaro chipo hai amari asemănarea”. (Gen. 1:26) Siguro anda o Isus sas cuci i umilința cai sicadea-la o Iehova cana phendea cadal cuvintea. (Ps. 18:35)

Cana avilea pi phuv, o Isus sicadea vi mai dur umilința. Cana sas așardo, vo ortosardea i atenția caring Codo cai meritilas le așarimata. (Mar. 10:17, 18; Ioan 7:15, 16) O Isus dea peschi zor te încărel iech relația pherdi pacea pesche discipolența hai dichlea-le sar amala, na sar niște sclavi. (Ioan 15:15) Vo chiar haladea lenghe pânre caște sicavel len i umilința. (Ioan 13:5, 12-14) Cadea sar vo, amen sicavas pachiv amare phralenghe hai șioas lengo miștimos angla amaro miștimos. Cana ‘sicavas pachiv iech averenghe’ hai ci rodas te primisaras amen le așarimata, si amen miștimata. (Rom. 12:10)

Iech manuș umilo jianel că „le planuri … pheren-pe cana si but sfătuitori ”. (Prov. 15:22) Indiferento anda i experiența sau chichi de mișto jianel varecon de cherel le buchia, chonic ci jianel sea. Chiar vi o Isus phendea că ci jianelas sea le buchia. (Mat. 24:36) Vo camelas te jianel so jianenas hai so gândinas lesche discipoli imperfecți. (Mat. 16:13-16) Ci avel amenghe pharo te pachias că le coaver simțosarenas-pe mișto pașa leste. Sa cadea, cana prinjianas pherde umilința amare limite hai mecas vi averen te den iech vast anda i buchi cai cheras-la ande iech than, încăras lașe amalimata lența hai cheras i buchi cai șuteam ande amari goghi te cheras-la.

Vi mai but, le phure de congregație trebun te len-pe pala o exemplo le Isusosco cana cheren buchi ande iech than averența. Von ci trebun te bistren că o spirito sfânto daștil te cherel orisaves anda le phure te phenel iech ideea cai daștil te ajutil caște lel-pe iech decizia lași. Cana, ca le întruniri le corposco le phurengo, cadala den penghi zor te încăren iech atmosfera cai savore daștin te phenen so gândin, ande iech than va lena decizii lașe anda sea i congregația.

PRINCIPIO 2: ‘CHI REZONABILITATEA TE AVEL PRINJIANDI SAVORENDAR’

Iech lașio colaboratorii si rezonabilo ande pesche relații averența. Vo si adaptabilo hai jianel te mechel pestar. Siguro, le Isusos sas-les but ocazii caște dichel i rezonabilitatea pesche Dadeschi. Sar exemplo, o Iehova bișaldea le Isusos caște chinel parpale le manușen, hai cadea choslea i condamnarea ca o merimos cai von meritinas-les. (Ioan 3:16)

O Isus mechlea pestar de fiesavi data cana trebuisardea sau sas potrivime. Vo ajutisardea iecha jiuvlia feniciano chiar cana sas bișialdo co ‘chăr le Israielosco’. (Mat. 15:22-28) Vo sas rezonabilo vi ande soste priveal le buchia cai ajucărelas-le catar pesche discipoli. Chiar cana o Petru, lesco amal, phendea angla aver că ci prinjianel-les, o Isus sas gata te iertil-les. Pala iech timpo, vo chiar dea-les responsabilități importanto te cherel. (Luca 22:32; Ioan 21:17; Fap. 2:14; 8:14-17; 10:44, 45) O exemplo le Isusosco sicavel claro că amari ‘rezonabilitatea va avela prinjiandi catar sea le manușa’ cana jianas te mechas amendar. (Filip. 4:5)

I rezonabilitatea va cherela amen te adaptisaras-ame caște daisaras te cheras iech lași buchi ande iech than mai bute feluri manușența. O Isus phiradea-pe cadea de mișto le manușența de pașa leste, că lesche dușmani pherde invidia phende anda leste că silo „iech amal codolența cai lenas impozitea hai codolența cai sas-le păcătoși.” (Mat. 11:19) Vi amen daisaras te cheras buchi mișto ande iech than averența, cadea sar o Isus. O Luis, iech phral cai cărdea buchi ande iech than manușența cai avenas anda mai but thana ando timpo cana slujilas andi lucrarea itineranto hai co Betelo, phendea: „Cana cherav buchi manușența anda iech anumime grupo, încercosarav te imaginisarav manghe că vazdav iech zido anda bara cai siles forme diferime. Cana paruvav o than chichiva barengo, co finalo daștil te avel man iech zido orta. Încercosardem te cherav paruimata vi ande mânri viața caște cherav buchi andi pacea averența hai cadaia ajutisardea man te cherav mișto o proiecto.” So atitudinea șucar!

Iech lașio colaboratorii ci rodel te avel-les controlo pa aver hai te încărel numai anda peste le informații cai ajutinas vi cadalen.

So ocazia si amen caște sicavas pachiv codolenghe anda amari congregația? Daisaras te cheras cadai buchi cana predichisaras pașa amari grupa de serviciu. Daisaras te cheras buchi ande iech than phralența hai pheianța cai sile mai țâne sau mai bare amendar sau phralența cai lenghe responsabilități andi familia sile diferime amarendar. Camas te paruvas o ritmo hai le metodea de predicare pala codola casa cheras buchi ande iech than, ca vi von te arachen bucuria andi predicarea?

PRINCIPIO 3: ‘AV GATA TE DES VI AVERENGHE ANDA SO SI TUT’

Iech lașio colaboratorii ‘silo gata te del vi averenghe anda so siles’. (1 Tim. 6:18) Chichi timpo cărdea buchi pașa pesco Dad, o Isus daștil-pe, că dichlea, că o Iehova ci încărelas numai anda peste le buchia cai jianelas-le. Cana o Iehova „pregătisardea le ceruri”, o Isus ‘sas code’ hai daisardea te sichiol lestar. (Prov. 8:27) Cana avilea pi phuv, o Isus phendea pherdo bucuria le discipolenghe ‘le buchia cai așundea-le pesche Dadestar’. (Ioan 15:15) Cadea sar o Iehova, vi amen trebul te avas gata te phenas anda le buchia cai prinjianas-le hai anda amari experiența codolenghe casa cheras buchi ande iech than. Iech lașio colaboratorii ci rodel te aveles controlo pa aver hai te încărel numai anda peste le informații cai ajutinas vi cadalen. Vo bucuril-pe te phenel vi averenghe sea so sichilea.

Le cuvintea așarimasche phende averenghe sile iech aver modo prin savo daisaras te sicavas amari generozitatea. Ciaces, vi amen simțosaras-ame mișto cana aver dichen amare eforturi hai așaren amen anda ilo. O Isus phendea le discipolenghe le buchia lașe cai dichlea-le lende. (Dich vi o Matei 25:19-23; Luca 10:17-20.) Chiar phendea lenghe că va cherena „buchia mai bare” sar codola cărde lestar. (Ioan 14:12) Andi riat angla te merel, o Isus așardea pesche discipolen loiali cadea: „Tumen san codola cai așilean pașa mande ande mânre zumaimata”. (Luca 22:28) Chichi de but zuriarde le apostolen le cuvintea le Isusosche! Siguro, cadal cuvintea cărdele te nachen ca fapte. Dacă das amari zor te așaras amare phralen, von va avena mai fericime hai va cherena iech buchi vi mai lași.

VI TU DAȘTIS TE CHERES MIȘTO BUCHI ANDE IECH THAN AVERENȚA!

Iech phral po anav Kayode phenel: „Iech lașio colaboratorii ci silo perfecto, tha vo si pherdo bucuria hai cherel i buchi mai plăcuto anda codola cai cheren buchi ande iech than leia”. San vi tu iech colaboratorii sa cadea? Sostar ci încercosares te jianes catar codola savența colaboris so pachian anda tute ande cadai privința? Dacă cheren buchi ande iech than tuia pherde bucuria, cadea sar cherenas buchi vi le apostoli pașa o Isus, daștis te phenes sar o apostolo Pavel, că san ‘iech colaboratorii caring lenghi bucuria’. (2 Cor. 1:24)