ARTICOLO STUDIOSCHE 29
Bucurisar-tu anda so daștis te cheres tu ando servicio le Iehovasco!
„Fiesavo . . . te bucuril-pe anda so cherel vo, na te comparil-pe averența.” (GAL. 6:4)
GHILI 34 Te așias loiali
SO VA DICHAIA *
1. Sostar ci comparil-ame o Iehova averența?
LE IEHOVAS placial-les te avas diferime. Cadaia dichiol-pe anda leschi șucar creația. Vo cărdea diferime lulughia, animalea hai manușa. Fiesavo anda amende silo unico. Cadea că, o Iehova ci comparil-ame niciechdata averența. Vo dichel amaro ilo, o manuș cai sam de andral. (1 Sam. 16:7) Vo jianel vi so daisaras te cheras mișto, save si amare covlimata hai cai barileam. Anda codoia, vo ci manghel amendar te cheras mai but sar daisaras. Si zurales importanto te dichas-ame cadea sar dichel-ame o Iehova. Cana cheras cadaia „va avela-ame iech goghi sastevesti” hai ci va avela te pachias nici prea but nici prea țâra anda amende. (Rom. 12:3)
2. Sostar ci si mișto te comparisaras-ame averența?
2 Si ciaces, daisaras te sichioas anda o exemplo ieche phralesco cai silo lașio andi predicarea. (Evr. 13:7) Cadea, daisaras te avas mai lașe ande cadai buchi. (Filip. 3:17) Tha, si iech diferența mașcar o fapto te sichioas anda o exemplo varecasco hai te comparisaras-ame averența. Cadaia daștilas te cherel-ame te avas invidioși, te avas perade sau chiar te pachias că ci sam lașe chancesche. Mai but, cadea sar dichleam ando articolo cai nachlea, o fapto te camas te avas mai lașe sar aver daștil te cherel amenghe nasul po plano spiritualo. Anda codoia, o Iehova phenel amenghe pherdo iubirea: „Fiesavo te dichel pesco phiraimos hai atunci va daisarela te bucuril-pe anda so cherel vo, na te comparil-pe averența”. (Gal. 6:4)
3. Ce buchia cai cărdean-le caște barios spiritualo anen tuche bucuria?
3 O Iehova camel te aves bucurime anda o fapto că barilian Ps. 141:2) Daștis te începosares mai ușoro te des duma le manușența cana predichisares hai folosisares mai mișto amare instrumentea anda o sicaimos? Dacă si tut familia, ajutisardea-tu o Iehova te aves iech rrom, iech rromni, iech dei sau iech dad mai lașio? Daștis te aves bucurime anda sea-l paruimata cai cărdean-le.
spiritualo. Sar exemplo, dacă boldean-tu, trebulas te aves zurales bucurime că daisardean te cheres cadai buchi. Tu corcoro lean cadai decizia, cai sicadea chi bari iubirea caring o Del. Gândisar-tu chichi de but barilean spiritualo de atunci! Placial-tu acana mai but te citisares andai Biblia hai te studiisares? Phenes rugăciuni anda sea o ilo? (4. So va dichaia ande cado articolo?
4 Daisaras te ajutisaras vi averen te bucurin-pe anda le buchia cai cheren-le caște barion spiritualo hai te na comparin-pe averența. Ande cado articolo, va avela te dichas sar daștin le dada te ajutin penghe șiaven, sar daștin te ajutin-pe iech averes iech rrom hai iech rromni hai sar daștin le phure tha vi aver te ajutin penghe phralen. Pala codoia, va avela te das duma anda chichiva principii biblico cai daștin te ajutin-ame te șioas amenghe obiectivea savende daisaras te arăsas.
SO DAȘTIN TE CHEREN LE DADA, O RROM HAI I RROMNI?
5. Cadea sar phenel-pe ando Efeseni 6:4, so ci trebun te cheren le dada?
5 Le dada trebun te len sama te na comparin penghe șiaves averen șiavența hai te na ajucăren lestar mai but sar so daștil te cherel. Le comparații hai le ajucărimata prea bare, daștin te peraven le șiaves. (Citisar Efeseni 6:4.) Iech phei po anav Sachiko * phenel: „Mânre profesori ajucărenas-pe mandar te avav mai lași sar mânre colegi andai clasa. Mai but, mânri dei camelas te sichioav mișto ca i școala caște șioav iech lași mărturia vi mânre profesorenghe hai vi mânre dadesche, cai ci si iech Martoro le Iehovasco. Mai but, voi manghelas mandar te na cherav nici iech greșeala ca le examenea, tha cadaia sas imposibilo. Nachle but bărșa de cana ci mai som ca i școala, tha vi acana pușiav-ma po iechdata dacă o Iehova silo mulțumime mandar, chiar cana cherav sea so daștiv”.
6. So daștin te sichion le dada anda o Psalmo 131:1, 2?
6 Le dada daștin te sichion iech lecția cuci anda o Psalmo 131:1, 2. (Citisar.) O rege David phendea că vo ci rodea „buchia prea bare” sau prea phare anda leste. I umilința hai i modestia ajutisarde-les ‘te covliarel hai te liniștil pesco sufleto’. So daștin te sichion le dada anda so phendea o David? Le dada umili hai modești ci va ajucărena prea but nici pendar, tha nici penghe șiavendar. Le dada daștin te cheren le șiaves te simțosarel-pe cuci dacă încăren conto catar le buchia cai daștil te cherel-le mișto hai codolendar cai ci cherel-le cadea de mișto, cana ajutin-les te șiol pesche obiectivea. Iech phei po anav Marina phenel: „Mânri dei ci comparisardea-ma niciechdata mânre trine phralența hai nici avere șiavența. Voi sicadea-ma că fiesaves anda amende siles anumime talentea hai că silo cuci andel iacha le Iehovasche. Datorime lache ci compariv-ma butivar averența”.
7, 8. Sar daștil iech rrom te sicavel pachiv pesca rromniache?
7 Iech rrom creștino trebul te sicavel pachiv pesca rromniache. (1 Pet. 3:7) Te das pachiv însemnol te sicavas atenția hai respecto averenghe. Sar exemplo, iech rrom del pachiv pesca rromniache cana phiravel-pe șucar laia. Vo ci ajucărel latar so ci daștil te cherel. Hai mai but, vo ci comparil-la avere jiuvleanța. Ce sentimentea avelas iecha rromnia dacă laco rrom cherelas cadea? O rrom iecha pheiaco po anav Rosa cai ci silo Martoro, comparil-la butivar avere jiuvleanța. Prin lesche cuvintea jiungale, cărdea la Rosa te pachial că ci sili lași chancesche hai chiar arăslea te pușel-pe dacă meritilas te avel iubime. Voi phenel: „Simțosarav că trebul te avel manghe phendo sea o timpo că anda o Iehova som cuci”. Iech rrom creștino sicavel pachiv pesca rromniache anda codoia că jianel că cana cherel cadea, leschi relația laia hai le Iehovaia va avela mai lași. *
8 Iech rrom cai sicavel pachiv pesca rromniache, del duma șucar anda late angla aver, phenel lache butivar că iubil-la hai sicavel lache că anda leste si zurales cuci. (Prov. 31:28) O rrom la Katerinaco anda savi deam duma ando articolo cai nachlea, cărdea cadal buchia. Vo ajutisardea-la te na mai simțosarel-pe că ci sili lași chancesche. Cana sas-li țâni, lachi dei comparilas-la butivar avere șeianța, vi lache amaleanța. Cadea că, voi dichelas-pe mai tele sar von. Anda codoia, i Katerina începosardea te comparil-pe averența hai cărdea cadaia mai dur vi pala soste arăslea iech Martora. Cu sea cadala, laco rrom ajutisardea-la te na mai gândil cadea hai te dichel că vi voi sili lași. Voi phenel: „Mânro rrom sicavel că iubil-ma, așarel-ma andal lașe buchia cai cherav-le hai rughil-pe anda mande. Sa cadea, vo anel manghe amintea că le Iehovas siles șucar calități hai ajutil-ma te na mai aven-ma gânduri nasul”.
SO DAȘTIN TE CHEREN LE PHURE DE CONGREGAȚIE HAI AVER PHRALA
9, 10. Sar ajutisarde le phure de congregație iubitori iecha pheia cai comparilas-pe averența?
9 Sar daștin te ajutin le phure de congregație codolen cai comparin-pe averența? Te dichas i experiența iecha pheiachi po anav Hanuni, cai, cana sas-li țâni ci sas lache phendo butivar că cherel le buchia mișto, voi anel pesche amintea: „Somas lajiavuni hai pachiaiem că le coaver șiave sas-le mai lașe sar me. De cana somas țâni comparisardem-ma averența”. Chiar vi pala soste avilea co ciacimos, i Hanuni comparisardea-pe mai dur averența, anda codoia pachialas că ci cherelas iech bari buchi andi congregația. Aghies, voi slujil sar pioniera hai sili bucurime. So ajutisardea-la te paruvel o modo sar dichelas-pe?
1 Tesaloniceni 1:2, 3. Cadaia bariardea mânro ilo. Acana simțosarav că si man iech cuci than andi organizația le Iehovaschi, anda codoia că cadal păstori iubitori ajutisarde-ma”.
10 I Hanuni phenel că sas-li ajutime le phurendar de congregație cai sas-le iubitori. Von phende lache că sila iech than importanto andi congregația hai așarde-la anda laco lașio exemplo. I Hanuni scriisarel: „Le phure de congregație mangle-ma te zuriarav chichiva pheian, cadea simțosardem că cărdem vareso lașio. Anav manghe amintea că le phure mulțumisarde manghe că zuriardem codole pheian mai tărne. Atunci von citisarde manghe11. Sar daisaras te ajutisaras codolen „cai sile perade hai sile o spirito umilo”?
11 Citisar Isaia 57:15. O Iehova sicavel iech bari grija codolenghe „cai sile perade hai sile o spirito umilo”. Savore daisaras te zuriaras cadale cuci phralen hai pheian, na numai le phure de congregație. Iech modo prin savo daisaras te zuriaras-le, si codo te sicavas lenghe că sam ciaces interesime lendar. O Iehova camel te phenas lenghe că vo iubil-le hai sile cuci ande lesche iacha. (Prov. 19:17) Mai daisaras te ajutisaras amare phralen cana sam umili hai modești. Dacă țârdas i atenția caring amende, daisaras te cheras-le te aven invidioși. O mai mișto avelas te folosisaras le buchia cai jianas te cheras-le hai amaro prinjianimos caște zuriaras averen. (1 Pet. 4:10, 11)
12. Sostar simțosarde-pe mișto le manușa simplo pașa o Isus? (Dich i imaginea pa i coperta.)
12 Daisaras te sichioas but buchia anda o modo sar phiradea-pe o Isus pesche continuatorența. Chiar cana vo sas o mai baro manuș cai traisardea vroiechdata pi phuv, vo ‘sas-lo blândo hai sas-les iech ilo umilo’. (Mat. 11:28-30) O Isus ci sicadea că silo goghiaver hai nici na sicadea pesco baro prinjianimos. Cana sicavelas le manușen, vo delas duma simplo hai folosisarelas ilustrări cai daștinas te aven hachiarde ușoro hai cai arăsănas ando ilo codolengo umili. (Luca 10:21) Na cadea sar le conducători religioși baricane, o Isus ci cărdea niciechdata averen te simțosaren că nai-le cuci andel iacha le Devlesche. (Ioan 6:37) Mai but, vo phiradea-pe pherdo respecto vi le manușența simplo.
13. Sar sicadea o Isus lașimos hai iubirea pesche discipolenghe?
13 O Isus phiradea-pe pherdo lașimos hai iubirea le discipolența. Vo jianelas ande ce situația sas fiesavo anda lende hai so jianenas te cheren. Cadea că, ci daștinas te cheren savore sa codol buchia hai te avel-le sa codol rezultatea andi lucrarea de predicare. Cu sea cadala, anda leste sas zurales cuci sea i phari buchi cai cărdea-la fiesavo anda lende. O Isus sicadea că hachiarel le manușen cana phendea i parabola andal talanți. Ande cadai ilustrarea, o rai dea „fiesave sclavosche buchi pala lesco zuralimos”. Iech anda cadal dui sclavi harnici cărdea mai but sar ocoaver, tha o rai phendea le duienghe sa codol șucar cuvintea: „Mișto, sclavo lașio hai fidelo!”. (Mat. 25:14-23)
14. Sar trebulas te phiravas-ame averența?
14 O Isus silo sea o timpo iubitorii hai lașio amența. Vo silo bucurime te dichel că das le Iehovas sea so si ame mai lașio, pala so daisaras ande amari situația. Te phiravas-ame vi ame averența cadea sar phiravel-pe o Isus amența. Ci camas niciechdata te cheras ieche phrales te simțosarel-pe că nai-lo lașio chancesche sau te avel lesche lajiav anda codoia că ci daștil te cherel mai but sar aver. Mai mișto avelas, te rodas ocazii te așaras amare phralen hai pheian anda so daștin te cheren andi buchi le Iehovaschi.
TE ȘIOAS AMENGHE OBIECTIVEA SAVENDE DAISARAS TE ARĂSAS
15, 16. Sar ajutisardea iecha pheia o fapto că șiutea pesche obiectivea savende daștilas te arăsăl?
15 Le obiectivea spiritualo ajutin-ame te jias pe iech lașio drom andi viața. Tha, si importanto te șioas amenghe obiectivea pala so daisaras te cheras ande amari situația, na pala averenghi. Cana ci cheras cadaia, va fala amenghe pharo că ci daisardeam te cheras so camleam hai arăsas te avas perade. (Luca 14:28) Te dichas o exemplo iecha pionieraco po anav Midori.
16 Cana i Midori sas-li țâni, laco dad, cai nai-lo Martoro le Iehovasco cărdea-la lajiavestar hai comparisardea-la lache coavere phralența hai lache colegența andai clasa. „Simțosardem că ci som lași chancesche”, phenel i Midori. Tha, cana mai barilea, i Midori începosardea te pachial ande peste. So ajutisardea-la? „Citisardem i Biblia ande fiesavo ghies. Cadaia dea-ma pacea hai ajutisardea-ma te simțosarav i iubirea le Iehovaschi.” Mai but, i Midori șiutea pesche obiectivea savende daștilas te arăsăl hai rughisardea-pe anda lende caște daștil te cherel-le. Cadea, i Midori daisardea te bucuril-pe andal buchia cai cărdea-le caște bariol spiritualo.
DE LE IEHOVASCHE SEA SO SI TUT MAI LAȘIO
17. Sar daisaras ‘mai dur te neviaras o zuralimos cai cherel buchi ande amari goghi’ hai sar va ajutila-ame cadaia?
17 Trebul amenghe timpo te nachas părdal le sentimentea hai le gânduri nasul. Anda codoia, o Iehova phenel amenghe: „Trebul mai dur te neviaren o zuralimos cai cherel buchi ande tumari goghi”. (Ef. 4:23, 24) Si ciaces, caște daisaras te cheras cadaia trebul te rughisaras-ame, te studiisaras o Cuvânto le Devlesco hai te meditosaras. Cher mai dur cadal buchia hai mech-tu po zuralimos cai primis-les catar o Iehova. Lesco spirito sfânto va ajutila-tu te sichios te na mai comparis-tu averența. Mai but, o Iehova va ajutila-tu te diches dacă i invidia sau o baricanimos cărde penghe than ande chio ilo hai dacă si cadea, te țârdes-le avri sigo.
18. Sar zuriaren-ame le cuvintea anda 2 Cronici 6:29, 30?
18 Citisar 2 Cronici 6:29, 30. O Iehova prinjianel amaro ilo. Mai but, vo jianel vi ce bare eforturi cheras caște așias contra o spirito cadala lumeaco hai contra amare imperfecțiuni. Cana o Iehova dichel chichi de but camas te așias contra cadale buchianghe nasul, leschi iubirea anda amende bariol vi mai but.
19. Sar ajutil-ame o Iehova te hachiaras so simțosarel caring amende?
19 Caște ajutil-ame te hachiaras so simțosarel vo caring amende, o Iehova phendea că lesche sentimentea sile sar iecha deiache caring laco șiavorro. (Is. 49:15) Ita so phenel iech dei po anav Rachel: „Mânri șei, i Stephanie năștisailea prematuro. Cana dichlem-la i iechto data sas-li zurales țâni hai bi zuralimasco. Ando iechto șion, chichi timpo sas-li încărdi ando incubatoro, le medici mechle-ma te încărav-la andi angali ande fiesavo ghies. Cadal șucar momentea, cărde ca mașcar mande hai mânri șei te avel iech phanglimos chidino. Aghies sila șov bărș hai sili mai țâni sar le coaver șiave de lache bărșa. Acana, pala soste dichlem chichi de but luptisardea caște trail, iubisarav-la vi mai but. Voi andea manghe iech bari bucuria ande mânri viața”. Sode but zuriarel-ame te jianas că le Iehovas siles sa cadal sentimentea caring amende, cana dichel chichi de but eforturi cheras caște slujisaras lesche anda sea o ilo!
20. Sostar daștis te aves bucurime?
20 Sar slujitoro le Iehovasco, san zurales cuci hai unico ande leschi familia, cai si but feluri manușa. O Iehova ci țârdea-tu peste anda codoia că sanas mai lașio sar aver, tha anda codoia că dichlea că si tut iech ilo umilo hai că cames te aves sicado lestar. (Ps. 25:9) Av siguro că vo silo zurales bucurime te dichel că cheres sea so daștis caște slujis lesche. O fapto că ci meches-tu hai chi loialitatea, sicaven că si tut ‘iech ilo ujo hai lașio’. (Luca 8:15) Anda codoia, de le Iehovasche sea so si tut mai lașio. Cadea, va avela soia ‘te bucuris-tu anda so daștis tu’ te cheres.
GHILI 38 O Iehova va zuriarela-tu
^ par. 5 O Iehova ci dichel iechen anda amende mai lașe sar le coaveren. Cu sea cadala, unii anda amende daisaras te cheras cadai buchi hai pala codoia te dichas-ame mai tele sar aver. Ande cado articolo va avela te hachiaras sostar na-i mișto te pachias că le coaver sile mai lașe sar ame. Sa cadea, va avela te dichas sar daisaras te ajutisaras codolen anda amari familia hai codolen andai congregația te dichen-pe cadea sar dichel-le o Iehova.
^ par. 5 Unele anava sas-le parude.
^ par. 7 But anda cadal principii aplichin-pe vi le rromnianghe.
^ par. 58 SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Ca i închinarea andi familia, le dada bucurin-pe te dichen sar lel partea fiesavo șiavo cana cheren iech macheta anda i arca le Noeschi.
^ par. 62 SO DICHAS ANDEL IMAGINI: Iech dei corcori, cai sila iech șiavorro țâno, cherel pesche timpo caște cherel pionierato auxiliaro. Voi sili bucurime că daștil te arăsăl co obiectivo cai șiutea-les pesche.