Huti le conținutoste

Huti le cuprinsoste

ARTICOLO STUDIOSCHE 28

Te na camas te avas mai lașe sar aver hai te rodas i pacea

Te na camas te avas mai lașe sar aver hai te rodas i pacea

„Te na das-ame bare, te na camas te avas mai lașe sar aver hai te na avas invidioși iech pe aver.” (GAL. 5:26)

GHILI 101 Te slujisaras ande iech than

SO VA DICHAIA *

1. So întâmplol-pe cana le manușa camen te aven mai lașe sar aver?

ANDI lumea de aghies but manușa camen te aven mai lașe sar aver. Sar exemplo, iech manuș de afaceri cherel oriso chiar cana duchavel averen, caște avel-les mai but succeso. Iech sportivo del dab ieche avere sportivos andai coaver echipa numai caște câștighil. Iech tărno cai camel te jial ca iech bari universitatea, athavel ca o exameno de admitere. Sar creștini, ame jianas că cadal buchia ci sile lașe hai cheren partea anda „le buchia le masesche”. (Gal. 5:19-21) Tha, daștil-pe ca vi unii închinători le Iehovasche te camen te aven mai lașe sar aver andi congregația, chiar bi te den penghi sama? Si importanto te șioas amenghe cado pușimos anda codoia că o fapto te camas te avas mai lașe sar aver, daștil te cherel te na mai avel unitatea mașcar le phrala.

2. So va dichaia ande cado articolo?

2 Mai dur, va avela te dichas dui buchia nasul cai cheren-ame te camas te avas mai lașe sar aver. Pala codoia, va avela te dichas chichiva exemplea le slujitorenghe le Iehovasche anda puraimata cai ci mechle-pe astarde catar o fapto te aven mai lașe sar aver. Tha, mai anglal va avela te das duma anda sar daisaras te dichas so si ande amaro ilo.

TE DICHAS SO SI ANDE AMARO ILO

3. Ce pușimata trebulas te șioas amenghe?

3 Po iechdata, si mișto te dichas so si ande amaro ilo. Daisaras te șioas amenghe le pușimata cai aven: „Simțosarav că si man valoarea numai cana gândisarav-ma că som mai lașio sar aver? Sea so cherav andi congregația si anda codoia că camav te avav o mai lașio sau măcar mai lașio sar aver phral sau phei? Sau camav numai te dav sea so si man mai lașio le Iehovasche?”. Sostar trebulas te șioas amenghe cadal pușimata? Te dichas so phenel o Cuvânto le Devlesco.

4. Cadea sar phenel-pe ando Galateni 6:3, 4, sostar ci trebul te comparisaras-ame averența?

4 I Biblia phenel amenghe te na comparisaras-ame averența. (Citisar Galateni 6:3, 4.) Sostar? O iechto motivo si că dacă pachias că sam mai lașe sar amare phrala, daisaras te arăsas te das-ame bare. Iech aver motivo si că dacă pachias că amare phrala sile mai lașe sar ame, arăsas te avas perade. Orisar avelas cadai gândirea ci sili lași. Iech phei andai Grecia, cai bușiol Katerina *, phenel: „Arăslem te simțosarav că nai-ma valoarea cana pachiaiem că aver sile mai șucar, mai lașe andi lucrarea de predicare hai că daștinas te cheren penghe amala mai ușoro sar me”. Ci trebul te bâstras că o Iehova țârdea-ame peste na anda codoia că sam șucar, că jianas te das duma mișto sau că le manușen placial-le amendar, tha anda codoia că camas te iubisaras-les hai te ascultisaras lesche Șiavestar. (Ioan 6:44; 1 Cor. 1:26-31)

5. So sichioas anda so cărdea iech phral po anav Hyun?

5 Iech aver pușimos cai trebulas te șioas-les amenghe si: „Som prinjiando sar iech manuș cai rodel i pacea sau cai butivar ci hachiarel-pe mișto averența?”. Ande iech timpo, o Hyun andai Coreea de Sud dichelas sar rivali le phralen cai sas-le privilegii andi congregația. Vo phenel: „Dem duma nasul anda lende hai butivar ci somas de acord le buchianța cai phenenas-le”. So sas pala codoia? Vo phenel: „Mânro phiraimos cărdea te na mai avel unitatea andi congregația”. Chichiva anda lesche amala ajutisarde-les te del peschi sama că siles iech problema. O Hyun cărdea le paruimata cai trebunas hai aghies vo slujil sar iech lașio phuro de congregație. Dacă dichas ande amende o fapto te camas te avas mai lașe sar aver hai ci rodas i pacea, trebul te cheras sigo paruimata.

TE NA DAS AME BARE HAI TE NA AVAS INVIDIOȘI

6. Cadea sar phenel-pe ando Galateni 5:26, so trăsături nasul daștin te cheren-ame te camas te avas mai lașe sar aver?

6 Citisar Galateni 5:26. Ce trăsături nasul daștin te cheren-ame te camas te avas mai lașe sar aver? Iech anda lende si o baricanimos. Iech manuș baricano pachial că vo silo o mai lașio hai gândil-pe numai peste. Iech aver trăsătura nasul si i invidia. Iech manuș cai silo invidioso, camel na numai so si avere manușesco, tha camel vi te lel lestar so siles. Cadea că, iech manuș cai silo invidioso pe varecaste si sar cana urâl-les. Anda codoia, camas te așias dur cadale buchiandar nasul cadea sar așias dur catar iech viruso periculoso!

7. Ce exemplo sicavel că o baricanimos hai i invidia cheren amenghe nasul?

7 O baricanimos hai i invidia sile sar o melalimos cai daștil te arăsăl ando combustibilo anda iech aviono. Chiar cana o aviono daștil te vazdel-pe, o melalimos anda o combustibilo daștil te blochil le conducte anda i alimentarea hai cadea, le motoarea te hasaren pengo zuralimos chiar angla so te mechel-pe tele, hai o aviono daștilas te perel. Sa cadea, iech manuș cai silo baricano hai invidioso daștilas te slujil le Iehovasche iech timpo, tha, ji la urmă, vo va perela spiritualo. (Prov. 16:18) Ci va mai slujila le Iehovasche hai, cadea, va cherela nasul pesche tha vi averenghe. So daisaras te cheras caște na barion ande amaro ilo cadal dui trăsături nasul?

8. Sar daisaras te așias contra o baricanimos?

8 Daisaras te așias contra o baricanimos cana încăras andi goghi o sfato cai phendea-les o apostolo Pavel caring le filipeni: „Na cheren chanci anda iech spirito cai cherel te han tume sau te aven phuchiarde barimastar, tha pherde umilința dichen le coaveren că sile mai bare tumendar”. (Filip. 2:3) Dacă dichas le coaveren că sile mai bare amendar, ci va avela te camas te avas mai lașe sar codola cai jianen te cheren mai but buchia hai mai mișto sar ame. Tha, ame sam bucurime anda lende, vi mai but cana folosisaren penghe talentea caște așaren le Iehovas. Sa cadea, dacă amare phrala hai pheia cai sile mai but talentea aplichin o sfato le Pavelosco, va daștina te dichen amare calități. Cadea, savore anda amende va avela te rodas i pacea hai i unitatea andi congregația.

9. Sar daisaras te încăras tela controlo i invidia?

9 Daisaras te încăras tela controlo i invidia dacă sicavas modestia. Cadaia însemnol vi te prinjianas amare limite. Dacă sam modești, ci va avela te camas te sicavas că amen si ame mai but talentea sau că sam mai lașe sar aver. Mai but, va avela te das sea amari zor caște sichioas averendar cai jianen mai but buchia sar amen. Sar exemplo, daisaras te pușias ieche phrales cai silo iech lașio sicaitorii, sar pregătisarel pesche cuvântări. Iecha pheia cai jianel te cherel mișto haben, daisaras te rughisaras-la te phenel vi amenghe sar cherel-les. Cana iech tărno ci daștil te cherel pesche ușoro amala, daștilas te manghel o sfato varecasco cai daștil te cherel pesche ușoro amalimata averența. Dacă cheras cadea, ci va avaia invidioși hai va avela te avas mai lașe ande unele buchia.

EXEMPLEA ANDA PURAIMATA

I umilința cărdea ca o Ghedeon te încărel i pacea le murșența efraimiți (Dich le paragrafea 10 ji co 12)

10. Ande ce situația phari sas o Ghedeon?

10 Te dichas so întâmplosardea-pe mașcar o Ghedeon, anda o tribo Manase hai mașcar le murșa anda o tribo le Efraimosco. Le Ghedeonos hai lesche 300 manușen sas-le iech bari victoria le ajutoroia le Iehovasco, victoria saveaia daștinas te den-pe bare. Tha, le efraimiți avile co Ghedeon na caște așaren-les, tha caște han-pe leia. Pala so fal-pe, von sas-le holiarde anda codoia că o Ghedeon ci achardea-le de mai anglal caște luptin contra le dușmanenghe le Devlesche. Anda codoia că von gândisarde-pe mai but numai te anen pachiv penghe tribosche, von ci daisarde te dichen le buchia cadea sar trebulas: o Ghedeon ferisardea i pachiv le Iehovaschi hai lea sama pe lesco poporo. (Jud. 8:1)

11. So phendea o Ghedeon le murșenghe anda o tribo le Efraimosco?

11 O Ghedeon sicadea umilința cana phendea le phurenghe anda o tribo le Efraimosco: „So cărdem me mai but sar tumen?”. Pala codoia, phendea lenghe concreto sar binecuvântisardea-le o Iehova. Cadea că, „von ci mai sas-le holiarde”. (Jud. 8:2, 3) O Ghedeon ci phuchiardea-pe barimastar hai cadea încărdea i pacea ando poporo le Devlesco.

12. So sichioas catar le efraimiți hai catar o Ghedeon?

12 So sichioas anda cadai relatarea? Catar le efraimiți sichioas că ci trebulas ca i mai importanto buchi te avel amari pachiv, tha i pachiv cai trebul te anel-pe le Iehovasche. O Ghedeon si iech exemplo anda le șăre la familiache hai anda le phure. Dacă varecon si holiardo pe amende, te încercosaras te dichas i situația cadea sar dichel-la vo. Sar exemplo, daisaras te așaras-les anda le buchia lașe cai cărdea-le. Va trebula te avas umili, vi mai but cana dichiol-pe că codo manuș greșisardea. I mai importanto buchi si i pacea andi congregația, na te sicavas că si ame ciacimos.

La Ana sas-la pale pacea ando ilo anda codoia că sas-la pachiamos că o Iehova va ortosarela le buchia (Dich le paragrafea 13 hai 14)

13. Prin ce situația phari nachlea i Ana hai sar cărdea lache fața?

13 Iech aver exemplo anda puraimos si i Ana. Voi sas-li căsătorime ieche levitoia po anav Elcana, cai iubilas-la zurales but. Le Elcanas mai sas-les iech rromni cai bușiolas Penina, tha vo iubilas mai but la Ana. „La Penina sas-la șiavorre, tha la Ana ci sas-la”, anda codoia i Penina „holiarelas-la sea o timpo caște duchavel-la”. Cadai buchi cherelas la Ana te avel zurales duchadi. „Voi rovelas hai ci halas.” (1 Sam. 1:2, 6, 7) Tha, i Biblia ci phenel că i Ana camlea te rodel răzbunarea ande vroiech felo. Voi pâtărdea pesco ilo angla o Iehova hai sas-la pachiamos că vo va ortosarela le buchia. Parudea i Penina pesco phiraimos caring i Ana? Ci jianas. Tha, so jianas si că la Ana sas-la pale pacea hai lachi „fața ci mai sas holiardi”. (1 Sam. 1:10, 18)

14. So sichioas catar i Ana?

14 So sichioas catar i Ana? Dacă varecon camel te avel mai lașio sar tute, tu san codo cai alosarel sar te phiravel-pe. Na av sar leste hai na risar chanicasche nasul anda nasul. Tha, cher sea so daștis caște aves andi pacea codole manușeia. (Rom. 12:17-21) Vi cana che eforturi ci dichion-pe, va avela-tu pacea ando ilo.

O Apolo hai o Pavel ci dichle-pe sar rivali anda codoia că hachiarde că o Iehova binecuvântilas le duien (Dich le paragrafea 15 ji co 18)

15. Sar sas-le prinjiande vi o Pavel hai vi o Apolo?

15 Te dichas o exemplo cai mechlea-les o Apolo hai o Pavel. Le dui prinjianenas zurales mișto le Scripturi, sas-le prinjiande sar lașe hai bare sicaitori. Sa cadea, le dui ajutisarde buten te arăsăn discipoli. Tha, niciech anda lende ci dichlea le coaveres sar iech rivalo.

16. So felo manuș sas o Apolo?

16 O Apolo sas „andai Alexandria”, iech than prinjiando cai le manușa jianas te aven sicade ando iechto secolo. Vo delas duma zurales mișto hai „prinjianelas mișto le Scripturi”. (Fap. 18:24) Cana o Apolo beșelas ando Corint, chichiva phrala andai congregația sicade că placianas les mai but sar le coaveren, vi sar le Pavelos. (1 Cor. 1:12, 13) Cărdea o Apolo te avel cadai dezbinarea? Si pharo te pachias cadaia. Mai but, pala so o Apolo tiliardea anda Corint, o Pavel phendea lesche te avel pale ande cado foro. (1 Cor. 16:12) O Pavel ci avelas te phenel lesche cadai buchi dacă o Apolo cărdeas dezbinarea andi congregația. Si claro, o Apolo folosisardea ande iech modo lașio pesche talentea caște phenel i vestea lași hai te zuriarel le phralen. Sa cadea, daisaras te avas siguri că o Apolo sas iech phral umilo. Sar exemplo, cana o Aquila hai i Priscila „sicade lesche mai mișto o drom le Devlesco”, i Biblia ci phenel că vo holiardea-pe. (Fap. 18:24-28)

17. Sar rodea o Pavel i pacea?

17 O Pavel jianelas că o Apolo cherelas iech buchi zurales lași. Tha, o Pavel ci darailea că le manușa va pachiana că o Apolo sas mai lașio sar leste. Anda le sfaturi cai phendea-le o Pavel la congregațiache anda Corint, dichiol-pe că vo sas-lo umilo, ci dea-pe baro hai sas-lo rezonabilo. Vo ci phuchiardea-pe barimastar cana le manușa phenenas: „Me som le Pavelosco”, tha ortosardea sea i atenția caring o Iehova Del hai caring o Isus Cristos. (1 Cor. 3:3-6)

18. Cadea sar phenel-pe ando 1 Corinteni 4:6, 7, so sichioas anda o exemplo cai mechlea-les o Apolo hai o Pavel?

18 So daisaras te sichioas anda o exemplo le Apolosco hai le Pavelosco? Daștil-pe că cheras but eforturi ando servicio le Iehovasco hai ajutisaras bute manușen te arăsăn lesche slujitori, tha hachiaras că cadaia si posibilo numai anda codoia că o Iehova ajutil-ame. Iech aver buchi cai daisaras te sichioas-la si: Cana si ame responsabilități mai bare andi congregația, daisaras te cheras vi mai but caște rodas i pacea. Sam zurales recunoscători cana le murșa numime andai congregația roden i pacea hai i unitatea. Von cheren cadea, cana le sfaturi cai den-le aven anda o Cuvânto le Devlesco hai ortosaren i atenția na caring pende, tha caring amaro modelo, o Isus Cristos. (Citisar 1 Corinteni 4:6, 7.)

19. So daștil te cherel fiesavo anda amende? (Dich o chenarii: „ Te na camas te avas mai lașe sar aver”.)

19 O Iehova cărdea ca fiesavo anda amende te jianas te cheras iech anumime buchi mișto hai dea-ame anumime talentea cai daisaras te folosisaras-le caște slujisaras iech averesche. (1 Pet. 4:10) Daștil-pe că gândisaras-ame că so cheras ame na-i iech bari buchi. Tha, cadea sar le cotora anda iech hureaimos sile suvde ande iech than prin mai but țâne thava, sa cadea i congregația sili chidines phangli prin le țâne buchia cai cherel-le fiesavo anda amende. Fiesavo anda amende trebul te cheras eforturi caște așias dur orisavea buchiatar cai daștilas te cherel-ame te camas te avas mai lașe sar aver. Cadea că, te cheras sea so daisaras caște rodas i pacea hai i unitatea andi congregația. (Ef. 4:3)

GHILI 80 „Len hai dichen ce lașio si o Iehova!”

^ par. 5 Cadea sar iech ciaro cai silo iech țâra pharado daștil te phaghiol mai sigo, sa cadea o fapto te camas te avas mai lașe sar aver, daștil te covliarel i unitatea andai congregația. Cana i congregația ci sili zurali hai unime, ci daisaras te anas închinarea le Iehovasche andi pacea. Ande cado articolo va avela te dichas so daisaras te cheras caște na camas te avas mai lașe sar aver hai so daisaras te cheras caște rodas i pacea.

^ par. 4 Le anava sas-le parude.