1. So cărdea o Iehova ca țâra timpo pala so o Adam hai i Eva păcătuisarde? (Geneza 3:15)

 CA ȚÂRA timpo pala so o Adam hai i Eva păcătuisarde, o Iehova phendea iech bari profeția, prin savi dea speranța sea le manușenghe. Arachas scriime cadai profeția ande Geneza 3:15. (Citisar.)

2. Sostar si cadea de importanto i profeția anda Geneza 3:15?

² Cadai profeția arachas-la ando iechto lil la Bibliaco. Tha, ande iech modo sau aver, sea le coavere lilen andai Biblia silen phanglimos laia. Cadea sar iech cotor încărel ande iech than sea le pagini ieche lilesche, sa cadea, le cuvintea scriime andi Geneza 3:15 phanden ande iech than sea le lila la Bibliache ande iech corcoro mesajo. Savo si cado? Că o Del avelas te bișalel iech Hastraitorii caște distrugil le Satanos hai sea codolen cai așen de leschi rig. * Cadaia va anela bare miștimata anda codola cai iubin le Iehovas!

3. So va dichaia mai dur?

³ Ande cado articolo, va avela te dichas o răspunso ca le pușimata cai aven, andai profeția anda Geneza 3:15: Con si le jene anda save del-pe duma cade? Sar pherel-pe cadai profeția? Hai sar ajutil-ame voi aghies?

4. Con si „o sap” hai catar jianas cadai buchi?

⁴ Andi relatarea anda Geneza 3:14, 15, mașcar le jene anda save del-pe duma andi profeția si: iech sap, le șiave le sapesche, iech jiuvli hai le șiave la jiuvliache. I Biblia ajutil-ame te jianas con si fiesavo anda lende. * Te dichas mai anglal con si „o sap”. Iech sap ci daștilas te hachiarel so phendea o Iehova andi bar le Edenoschi. Cadea că, i hotărârea le Iehovaschi sas anda iech creatura goghiaver. Anda Revelația 12:9, hachiaras anda caste si i duma. Cade sicavel-pe claro că „o purano sap” si o Satan o Beng. Tha cas reprezentin le șiave le sapesche?

5. Con si le șiave le sapesche?

⁵ I Biblia folosil poiechdata o cuvânto „descendența” anda codola cai silen sa codoi goghi hai cheren sa codol buchia sar lengo dad simbolico, cadea că daștin te aven numime lesche șiave. Cadea că, le șiave le sapesche si creaturi spiritualo hai manușa cai, cadea sar o Satan, așen contra le Iehovasche Del hai lesche poporosche. Mașcar cadala si îngeri cai mechle penghe thana andal ceruri andel ghiesa le Noesche hai vi le manușa nasul cai phiraven-pe cadea sar lengo dad, o Beng. (Gen. 6:1, 2; Ioan 8:44; 1 Ioan 5:19; Iuda 6)

6. Sostar „i jiuvli” anda savi del-pe duma andi Geneza ci daștil te avel i Eva?

⁶ Tha con si „i jiuvli”? Voi ci daștil te avel i Eva. Sostar phenas cadaia? Anda codoia că, pala i profeția, le șiave la jiuvliache „va nichiarena” o șăro le sapesche. Cadea sar dichleam, o sap si o Satan, iech creatura spiritualo, cadea că niciech șiavo imperfecto la Evaco ci daștil te nichiarel-les. Atunci, con avelas te distrugil-les?

7. Cadea sar phenel-pe andi Revelația 12:1, 2, 5, 10, con si i jiuvli anda savi del-pe duma andi Geneza 3:15?

 ⁷ O palutno lil la Bibliaco sicavel amenghe con si i jiuvli anda Geneza 3:15. (Citisar Revelația 12:1, 2, 5, 10.) Cadaia ci si iech jiuvli obișnuime! La sila o șionoto tela lache pânre, iech coroana anda 12 cerhaia po șăro hai cherel iech șiavo nemaidichlo: o Regato le Devlesco. Anda codoia că o Regato si ando cerii, vi i jiuvli trebul te avel othar. Voi reprezentil i organizația le Iehovaschi anda o cerii, cai si cărdi anda creaturi spiritualo loialo. (Gal. 4:26)

8. Con si o mai importanto jeno anda le șiave la jiuvliache hai cana primisardea cado rolo? (Geneza 22:15-18)

⁸ O Cuvânto le Devlesco ajutil-ame te hachiaras con si o mai importanto jeno anda le șiave la jiuvliache hai phenel amenghe că avelas te avel anda o Avraam. (Citisar Geneza 22:15-18.) Cadai profeția pherdilea-pe, anda codoia că o Isus avilea directo andal șiave cadale manușesche loialo. (Luca 3:23, 34) Tha anda le șiave la jiuvliache ci daștilas te cherel partea numai iech corcoro manuș, anda codoia că trebunas te chosen cu sea le Satanos o Beng. Cadea că, cana sas-les cam 30 bărșa, o Isus sas-lo machlo sar Șiavo le Devlesco năștime anda spirito. Ande codo momento, o Isus cărdilea o mai importanto jeno anda le șiave la jiuvliache. (Gal. 3:16) Pala so o Isus mulea hai sas-lo jiuvindime, o Del „dea-les i coroana la gloriachi hai le pachivalimaschi” hai dea-les „sea i autoritatea . . . ando cerii hai pi phuv”, hai vi o zuralimos te distrugil sea le buchia le Benghesche. (Evr. 2:7; Mat. 28:18; 1 Ioan 3:8)

9, 10. a) Con si codola cai cheren partea vi von anda le șiave la jiuvliache hai cana primin von cado rolo? b) So va dichaia mai dur?

⁹ Vi aver jene avenas te cheren partea anda le șiave la jiuvliache. O apostolo Pavel phendea con sile cadala cana dea duma caring le creștini machle evrei hai neevrei: „Dacă san le Cristososche, san ciaces le șiave cai aven anda o Avraam, moștenitori pala i promisiunea”. (Gal. 3:28, 29) Cana o Iehova machel spiritoia sfânto ieche creștinos, cado arăsăl te cherel partea anda le șiave la jiuvliache. Cadea că, anda le șiave la jiuvliache cheren partea o Isus Cristos, o Rege, hai le 144 000 cai va raina ande iech than leia. (Rev. 14:1) Cadala den penghi zor te aven-le sa codoi goghi hai phiraimos sar lenghe Dades, o Iehova Del.

¹⁰ Acana, că jianas con si le jene anda save del-pe duma andi Geneza 3:15, te dichas harnes so cărdea o Iehova ji acana caște pherel cadai profeția hai sar ajutil-ame voi.

11. Sar sas nichiardo o călcâio codolesco cai si o mai importanto jeno anda le șiave la jiuvliache?

¹¹ Cadea sar sicavel-pe andi Geneza 3:15, o sap avelas te nichiarel „o călcâio” codolesche cai si o mai importanto jeno anda le șiave la jiuvliache. Cadai profeția pherdilea-pe cana o Satan cărdea ca le evrei hai le romani te mudaren le Șiaves le Devlesco. (Luca 23:13, 20-24) Cadea sar iech phugni daștil te cherel varecas te na mai daștil te phirel iech timpo, sa cadea vi o Isus ci mai daisardea te cherel chanci chichi timpo sas-lo mulo. (Mat. 16:21)

12. Sar hai cana va avela nichiardo o șăro le sapesco?

¹² Ca i profeția anda Geneza 3:15 te pherel-pe, o Isus ci daisardeas te așel ando mormânto. Sostar? Anda codoia că, cadea sar sicavel i profeția, codola cai cheren partea anda le șiave la jiuvliache avenas te nichiaren o șăro le sapesco. Cadaia însemnol că i phugni catar o călcâio le Isusosco trebulas te sastiol, hai vi cadea sas. Ando trinto ghies catar lesco  merimos, o Isus sas-lo jiuvindime sar creatura spiritualo cai ci mai avelas te merel niciechdata. Vo va chosela cu sea le Satanos co timpo alosardo le Devlestar. (Evr. 2:14) Codola cai va raina ande iech than le Cristosoia va lena partea ca i distrugerea sea le dușmanenghi le Devlesche pa i phuv, cai si le șiave le sapesche. (Rev. 17:14; 20:4, 10) *

13. So miștimata anel amenghe o fapto că i profeția anda Geneza 3:15 pherel-pe?

¹³ Dacă sam slujitori dedichime le Devlesche, cadai profeția cai pherel-pe anel amenghe but miștimata. Te gândisaras-ame: o Isus avilea pi phuv sar manuș. Vo sicadea ande iech modo perfecto sar si lesco Dad. (Ioan 14:9) Cadea, prin leste, arăsleam te prinjianas hai te iubisaras amare Devles, Iehova. Sa cadea, si amen miștimata anda le sicaimata le Isusosche, hai vi anda leschi îndrumarea pherdi iubirea, cai del-la amenghe sar Șăro la congregațiaco creștino. Vo sicadea amenghe sar te traisaras amari viața caște avas cuci andel iacha le Iehovasche. Mai but, o merimos le Isusosco – cana sas nichiardo lesco călcâio – anel savorenghe anda amende but miștimata. Sar? Pala so sas-lo jiuvindime, o Isus sicadea le Iehovasche leschi jertfa perfecto cai, prin o rat șiordo, „ujiarel amen catar orisavo păcato”. (1 Ioan 1:7)

14. Catar jianas că trebulas te nachel mai but timpo ca i profeția anda Eden te pherel-pe? Explichin.

¹⁴ So phendea o Iehova ando Eden sicadea că trebulas te nachel mai but timpo ji cana avelas te pherel-pe cu sea i profeția. Trebulas te nachel timpo ca la jiuvlia te aven-la șiave, ca o Beng te țârdel de peschi rig mai bute jenen hai ca mașcar le dui grupuri te bariol iech dușmănia. Si amen miștimata că prinjianas cadai profeția, anda codoia că ajutil-ame te hachiaras că i lumea conducime le Satanostar va urâla codolen cai anen închinarea le Iehovasche. Mai târzio, o Isus phendea sa cadai buchi pesche discipolenghe. (Mar. 13:13; Ioan 17:14) Amen dichleam sar pherdilea-pe cadai partea andai profeția, vi mai but andel palutne 100 bărșa cai nachle.

15. Sostar urâl-ame i lumea mai but sar oricana, tha sostar ci trebul te daras le Satanostar?

¹⁵ Ca țâra timpo pala so o Isus sas-lo cărdo Rege, ande 1914, o Satan sas-lo șiudino tele anda o cerii. Vo sas-lo șiudino pașa i phuv, cai ajucărel peschi distrugerea. (Rev. 12:9, 12) Tha, anda codoia că jianel că mai siles țâra timpo, vo ci ajucărel de ivea hai, anda codoia că silo zurales holiardo, o Satan șiorel peschi holi opral o poporo le Devlesco. (Rev. 12:13, 17) Anda codoia, i lumea le Satanoschi urâl-ame mai but sar oricana. Tha ci trebul te daras catar o Satan hai codola cai sile de leschi rig. Mai but, daștil te avel amen sa codo pachiamos cai sas le apostolos Pavel, cai scriisardea: „Dacă o Del silo amența, con va avela contra amenghe?”. (Rom. 8:31) Daștil te avel amen iech pachiamos zuralo ando Iehova anda codoia că, cadea sar dichleam, i mai bari partea andai profeția scriime ande Geneza 3:15 pherdilea-pe deja.

16-18. Sar ajutisardea le phrales Curtis hai le pheian Ursula hai Jessica o fapto că hachiarde i profeția anda Geneza 3:15?

¹⁶ I promisiunea le Iehovaschi anda Geneza 3:15 daștil te ajutil-ame te nachas părdal orisavo zumaimos. O Curtis, cai si misionaro ando Guam, phenel: „Sas-ma chichiva zumaimata hai pharimata cai șiute co zumaimos mânri iubirea caring o Iehova. Tha i meditarea ca i profeția anda Geneza 3:15 ajutisardea-ma te pachiav-ma vi mai dur ande mânro  Dad cerisco”. O Curtis abia ajucărel o ghies cana o Iehova va chosela sea le pharimata.

¹⁷ Iech phei po anav Ursula, anda Germania, phenel că o fapto că hachiardea i profeția anda Geneza 3:15 ajutisardea-la te pachial vi mai but că i Biblia avel le Devlestar. Laco ilo barilea cana dea peschi sama că sea la profeții la Bibliache sile chidines phangle catar i profeția anda Geneza. Voi phenel: „Cana dichlem că o Iehova cărdea sigo vareso ca le manușen te aven len speranța, mânri iubirea anda leste barilea vi mai but”.

¹⁸ I Jessica, anda Micronezia, phenel: „Anav ande mânri goghi vi acana i bari bucuria cai pherdea mânro ilo cana dem mânri sama că arachlem o ciacimos. Hachiardem că i profeția anda Geneza 3:15 pherel-pe tela mânre iacha. Cadaia ajutisardea-ma te jianav că i viața cai traisaras-la aghies ci si i ciaci viața. Sa cadea, cadai profeția zuriardea mânro pachiamos că iech amalimos chidino le Iehovaia daștil te ajutil-ame te avel amen i mai lași viața aghies, hai vi ando viitorii”.

19. Sostar daisaras te pachias că vi i palutni partea andai profeția anda Geneza va pherela-pe ciaces?

¹⁹ Cadea sar dichleam, i profeția anda Geneza 3:15 aghies, pherel-pe vi mai dur. Sas sicado claro con si le șiave la jiuvliache hai con si le șiave le sapesche. O Isus, cai si o mai importanto jeno anda le șiave la jiuvliache, saveschi phugni catar o călcâio sastilea, rail acana sar Rege ando cerii cai ci mai daștil te merel niciechdata. O Iehova alosardea deja le mai bute jenen cai va raina ande iech than le Isusoia ando cerii. Anda codoia că i iechto partea andai profeția pherdilea-pe, daisaras te pachias că vi i palutni partea anda cadaia – că o șăro le sapesco va avela nichiardo – va pherela-pe ciaces. So bari bucuria va avela ando ilo sea le manușengo loialo cana o Satan ci va mai avela! Ji atunci, te na mechas-ame! Si amen pachiamos că amaro Del pherel sea o timpo pesche promisiuni. Prin le șiave la jiuvliache, vo va anela bare miștimata opral „sea le națiuni la phuveache”. (Gen. 22:18)