ARTICOLO STUDIOSCHE 13
I închinarea uji cherel-ame ciaces fericime
„Tu san demno, Iehova, amaro Del, te primis i gloria, i pachiv hai o zuralimos.” (REV. 4:11)
GHLI 31 Phiren le Devleia!
SO VA DICHAIA *
1, 2. Cana camel o Iehova amari închinarea?
SO AVEL ande chi goghi cana așunes o cuvânto închinarea? Daștil-pe că gândis-tu ca iech phral cai del cianga pașa o pato hai manghel-pe anda sea o ilo le Iehovasche. Sau daștil-pe că gândis-tu ca le jene anda iech familia cai bucurin-pe te studiin i Biblia ande iech than. Prin cadal buchia, von anen închinarea le Iehovasche. Tha, va camela o Iehova lenghi închinarea?
2 Ca o Iehova te camel amari închinarea, voi trebul te avel pala lesco scopo, te avel anda iech ilo pherdo iubirea hai te sicavas lesche pachiv. Amaro ilo marel anda o Iehova hai camas te anas lesche închinarea cadea sar perel-pe. Anda codoia, das amari zor ca amari închinarea te avel iech cuci daro anda o Iehova hai te cheras cadaia ande o mai lașio modo.
3. So va dichaia ande cado articolo?
3 Ande cado articolo, va avela te dichas sar le slujitori le Iehovasche anda puraimata andine lesche închinarea, hai vi ohto buchia cai cheren partea anda amari închinarea aghies. Ando timpo so va avela te dichas cadal buchia, fiesavo anda amende trebul te pușel-pe so paruimata trebul te cherel caște anel închinarea le Iehovasche ande o mai lașio modo. Sa cadea, va avela te dichas sostar i închinarea uji cherel-ame ciaces fericime.
I ÎNCHINAREA CAI SAS CUCI ANDEL IACHA LE IEHOVASCHE ANDEL PURAIMATA
4. Sar sicade le slujitori loiali le Iehovasche andal ghiesa purane penghi iubirea hai pachiv anda leste?
4 Andel ghiesa purane, le slujitori loialo le Iehovasche, mașcar save sas o Abel, o Noe, o Avraam hai o Iov, sicade penghi iubirea hai pachiv caring leste. Sar? Len sas-len pachiamos ando Del, cărde so phendea lenghe vo hai andine lesche jertfe. I Biblia ci phenel amenghe prea but buchia anda sar anenas von închinarea. Tha jianas că cărde sea so daisarde caște den pachiv le Iehovasche, hai lenghi închinarea sas cuci ande lesche iacha. Pala codoia, o Iehova dea le israelițenghe i Legea mozaico. Cadai legea sicavelas sar trebulas te anel-pe închinarea le Iehovasche cadea sar camelas vo.
5. Sar camlea o Iehova te anel-pe lesche închinarea pala o merimos hai o jiuvindimos le Isusosco?
5 Pala so mulea hai sas-lo jiuvindime o Isus, o Iehova ci mai manglea pesche slujitorendar te încăren i Legea mozaico. (Rom. 10:4) Le creștini trebunas te încăren iech nevi legea, i „legea le Cristososchi”. Sar daștinas te cheren cadaia? Ando than te încăren ande penghi goghi iech legea hai te len-pe pala but reguli, von trebunas te len-pe pala o exemplo le Cristososco hai te încăren lesche sicaimata. (Gal. 6:2) Vi aghies, le creștini, den sea penghi zor te len-pe pala o exemplo le Cristososco caște aven cuci andel iacha le Iehovasche hai caște aven zuriarde. (Mat. 11:29)
6. Sar daisaras te țârdas miștimata anda cado articolo?
6 Ando timpo so va avela te dichas mai dur fiesavi buchi cai cheras-la caște anas închinarea le Iehovasche, șiu tuche le pușimata: „Chichi de but barilem spiritualo ande soste priveal cadai buchi? Daștiv te cherav chichiva paruimata caște lașiarav mânri închinarea?”. Daștis te aves bucurime anda codoia că barilean șucar spiritualo ji acana. Tha, trebulas te manghes le Iehovas te ajutil-tu mai dur te hachiares dacă daștis te anes lesche închinarea ande iech modo mai lașio.
SAR ANAS ÎNCHINAREA LE IEHOVASCHE?
7. Sar si anda o Iehova amare manglimata phende anda sea o ilo?
7 Anas închinarea le Iehovasche cana mangas-ame lesche. I Biblia phenel că amare manglimata sile sar i tămâia mișto pregătime, cai sas dini co tabernacolo hai pala codoia co templo. (Ps. 141:2) I tămâia thabardi chandelas șucar angla o Iehova. Sa cadea, o Iehova „arachel peschi plăcerea” ande amare manglimata cărde anda sea o ilo, chiar cana ci phenas bare cuvintea. (Prov. 15:8; Deut. 33:10) O ilo le Devlesco bariol cana așunel sar șioras amaro ilo andel manglimata hai sicavas amari iubirea hai recunoștința caring leste. O Iehova camel te das duma leia bi te încăras-ame parpale anda so daravel-ame hai anda le buchia cai camas te cheras-le. Cadea sar i tămâia sas mișto pregătime, sa cadea vi amen trebul te pregătisaras-ame mișto angla so te pâtras amaro ilo angla o Iehova. Cadea, amare manglimata va avena sar i mai lași tămâia anda amaro Dad cerisco.
8. Sar daisaras te așaras le Iehovas?
8 Anas închinarea le Iehovasche cana așaras-les. (Ps. 34:1) Cana das duma anda le șucar calități le Iehovasche hai anda le bare buchia cai cărdea-le, așaras-les. Iech ilo recunoscătorii cherel-ame te das duma șucar anda o Iehova. Dacă cheras amenghe timpo te gândisaras-ame ca o lașimos le Iehovasco, adică ca sea so cărdea vo anda amende, va avela amen sea o timpo anda so te așaras-les. Prin i lucrarea de predicare daisaras te anas le Devlesche „iech jertfa anda așarimos, adică o rodo amare uștengo”. (Evr. 13:15) Cadea sar pregătisaras-ame mișto angla so te das duma le Iehovaia ando manglimos, sa cadea trebul te gândisaras-ame de mai anglal ca so va avela te phenas codolenghe cai arachas-le andi lucrarea de predicare. Cadea, ‘amari jertfa anda așarimos’ va avela i mai lași hai va avela te das duma anda ilo cana predichisaras averenghe o ciacimos.
9. a) Cadea sar le israelițen anda puraimata so miștimata si amen cana jias ca le întruniri? b) Phen sar ajutisarde tut le întruniri?
9 Anas închinarea le Iehovasche cana jias ca le întruniri. Andel ghiesa purane, le israelițenghe sas dini cadai porunca: „Trin-var po bărș, sea che murșa te aven angla o Iehova, chio Del, ando than cai vo va alosarela-les”. (Deut. 16:16) Caște jian ca le sărbători cai încărenas-pe ande fiesavo bărș, le israeliți trebunas te mechen penghe chăra hai le phuvea bi te lel sama varecon pe lende. Cu sea cadala, von încărenas cadai porunca anda codoia că pachianas-pe zurales ando Iehova, cai phendea lenghe: „Chonic ci va zumavela te lel chio them cana va avela te jias opre angla o Iehova, chio Del”. (Ex. 34:24) Cadea, von daștinas te țârden but miștimata. Sar exemplo, le israeliți hachiarenas mai mișto i Legea le Devleschi, meditinas ca lesco lașimos hai zuriarenas-pe iech averes. (Deut. 16:15) Vi amen si amen cadal miștimata cana das amari zor te jias ca le întruniri. Sa cadea, o ilo le Iehovasco bariol cana das răspunsuri harne hai mișto pregătime.
10. Sostar trebul te dichas le ghilea sar iech buchi zurales importanto ande amari închinarea?
10 Anas închinarea le Iehovasche cana ghilabas ande iech than amare phralența. (Ps. 28:7) Andel purane ghiesa, le israieliți ghilabanas cana anenas închinarea le Iehovasche, hai dichenas cadaia sar iech buchi zurales importanto. Sar exemplo, o rege David alosardea 288 leviți caște ghilaban co templo. (1 Cron. 25:1, 6-8) Aghies, vi amen daisaras te sicavas amari bari iubirea caring o Iehova cana ghilabas lesche. Tha, daisaras te așaras le Iehovas prin ghilea chiar cana fal-ame că ci ghilabas cadea de șucar. Sar exemplo, cana das duma, „savore greșisaras butivar”. (Iac. 3:2) Cu sea cadala, ci încăras-ame parpale te das duma ca le întruniri hai andi predicarea. Sa cadea, ci trebulas te încăras-ame parpale te așaras le Iehovas prin ghilea, chiar cana ci ghilabas cadea de șucar.
11. Sostar trebul te încăras ande fiesavo curco i închinarea andi familia? (Psalmo 48:13)
11 Anas închinarea le Iehovasche cana studiisaras lesco Cuvânto hai sicavas amare șiaven anda leste. Andel puraimata, o sabato sas iech ghies ande savo le israeliți mechenas de iech rig le buchia cai cherenas-le ande fiesavo ghies, hai folosinas codo ghies caște zuriaren pengo amalimos le Iehovaia. (Ex. 31:16, 17) Le israeliți loialo sicavenas penghe șiaven anda o Iehova hai anda lesco lașimos. Aghies, fiesavo anda amende trebul te cherel pesche iech programo caște citil hai te studiil o Cuvânto le Devlesco. O studio cherel partea anda amari închinarea anda codoia că cherel-ame te pașioas mai but le Iehovastar. (Ps. 73:28) Sa cadea, cana le dada studiin andi familia penghe șiavența, von ajutin-le te cărdion amala amare Dadeia cerisco. (Citisar Psalmo 48:13.)
12. Sar dichlea o Iehova i buchi cai cărde-la codola cai vazdine o tabernacolo hai cărde lesco mobilierii hai so sichioas catar?
12 Anas închinarea le Iehovasche cana vazdas hai las sama pe le thana cai anas închinarea. I Biblia sicavel că, i buchi cai sas cărdi caște vazdel-pe o tabernacolo hai te cherel-pe lesco mobilierii sas ‘buchi sfânto’. (Ex. 36:1, 4) Vi aghies, o Iehova dichel i buchi cai cherel-pe caște vazden-pe le săli le Regatosche hai aver clădiri la organizațiache, sar iech buchi cai cherel partea anda amari închinarea. Chichiva phrala hai pheia den penghi zor te len partea chichi mai but ca cadai buchi. Na-i cadea că trebulas te dichas cuci i but buchi cai cheren-la amare phrala. Si ciaces, cadala ci mechen de iech partea i lucrarea de predicare, chichiva anda lende camen chiar te aven pionieri. Le phure de congregație sicaven că den iech vast ca i buchi cai cherel-pe caște vazden-pe le clădiri, dacă ci încăren-pe parpale te numin pionieri regulari cadale phralen hai pheian, cai cheren phares buchi, cana pheren sea le condiții. Tha, chiar cana ci daisaras te cheras buchi andel construcții, savore daisaras te cheras ujimos hai te las sama pe le thana cai anel-pe închinarea.
13. Sar trebul te dichas amare donații cai cheras-le anda i buchi le Regatoschi?
13 Anas închinarea le Iehovasche cana cheras donații anda i buchi le Regatoschi. Le israeliți ci trebunas te aven „angla o Iehova le vasteia nango”. (Deut. 16:16) Von trebunas te anen iech contribuția pala so daștinas te den fiesavo. Cadea, sicavenas penghi recunoștința anda sea so cărdea o Iehova ande lengo miștimos. Sar daisaras vi amen aghies te sicavas amari iubirea anda o Iehova hai recunoștința anda sea so cărdea anda amende? Daisaras te cheras donații anda le cheltuieli la congregațiache anda savi cheras partea, hai vi anda i lucrarea mondialo, pala so si amen. O apostolo Pavel phendea: „Dacă varecon camel te del, lesco daro silo zurales cuci le Devlesche, anda codoia că vo ajucărel ca iech jeno te del pala so siles, na pala so nai-les”. (2 Cor. 8:4, 12) O Iehova dichel cuci amare donații cai cheras-le anda ilo, chiar cana ci das prea but. (Mar. 12:42-44; 2 Cor. 9:7)
14. Cadea sar phenel-pe andel Proverbe 19:17, sar dichel o Iehova o ajutorii cai das-les amare phralenghe?
14 Anas închinarea le Iehovasche cana ajutisaras amare phralen cai îngăren-la mai phares. O Iehova phendea le israelițenghe că va pochinela-le parpale daca avenas te den anda lenghe buchia lenghe phralenghe cai sas mai ciore. (Deut. 15:7, 10) Ando iechto secolo, cana le creștini anda Filipi bișalde iech daro le apostolosche Pavel, cai sas-lo phandado, vo phendea că cado sas „iech jertfa lași te avel primime, cai placial le Devles”. (Filip. 4:18) De fiesavi data cana ajutisaras ieche phrales cai îngărel-la mai phares, o Iehova dichel sar cana deam lesche o daro. (Citisar Proverbe 19:17.) Te dichas mișto andi congregația hai te pușas-ame: „Si varecon cas daștiv te ajutiv-les?”. O ilo le Iehovasco bariol cana das anda amaro timpo, zuralimos, prinjianimos hai buchia materialo caște ajutisaras amare phralen. Cana ajutisaras averen, o Iehova dichel cadai buchi sar partea andai închinarea cai anas-la lesche. (Iac. 1:27)
I ÎNCHINAREA UJI CHEREL-AME CIACES FERICIME
15. Chiar cana trebul te das anda amaro timpo hai zuralimos caște anas închinarea le Iehovasche, sostar ci si pharo anda amende te cheras cadaia?
15 Caște anas închinarea le Iehovasche trebul te das anda amaro timpo hai zuralimos. Tha ci si amenghe pharo te cheras cadaia, anda codoia că iubisaras le Iehovas. (1 Ioan 5:3) Te gândisaras-ame ca iech șiavorro cai camel te del vareso pesche dadesche. Daștil-pe că lel lestar mai but timpo ji cana cherel iech deseno anda pesco dad. O șiavorro ci pachial că si prea pharo anda leste te cherel o deseno, hai mai but, silo bucurime că daștil te cherel-les, anda codoia că iubil pesche dades. Sa cadea, vi amen anda codoia că iubisaras amare Dades cerisco, sam ciaces fericime cana das anda amaro timpo hai das amari zor te anas închinarea lesche.
16. Cadea sar phenel-pe ando Evrei 6:10, sar dichel o Iehova cana das amari zor te bucurisaras lesco ilo?
16 Le dada iubitori hachiaren că fiesavo șiavo silo diferime hai jianen so daștil te cherel fiesavo anda lende. Anda codoia, ci va manghena lendar te cheren sa codol buchia. Sa cadea, amaro Dad cerisco jianel so daisaras te cheras fiesavo anda amende. Daștil-pe că tu cheres mai but ando servicio andino le Devlesche sar aver anda che phrala. Sau daștil-pe că, anda codoia că san nasfalo, san phuro, sau si tut familia, ci daștis te cheres cadea de but. Dacă si cadea, na av perado. (Gal. 6:4) O Iehova ci va bâstrăla chi buchi chichi timpo cheres-la anda sea o ilo hai des sea chi zor. (Citisar Evrei 6:10.) O Iehova dichel chiar vi le buchia cai cames te cheres-le tha ci daștis. Vo camel te slujis lesche pherdo bucuria hai te aves mulțumime le buchianța cai daștis te cheres-le anda leste.
17. a) So daisaras te cheras dacă si amenghe pharo te cheras chichiva buchia cai cheren partea anda amari închinarea? b) Sar ajutisardea-tu o chenarii „ Sar daștis te aves mai fericime?”?
17 Tha, so daisaras te cheras dacă si amenghe pharo te studiisaras i Biblia anda amende sau te jias andi lucrarea de predicare? Te gândisaras-ame so avelas te cheras dacă camas te sichioas te ghilabas ca iech instrumento. Caște cheras cadaia chichi mai mișto, ci arăsăl te cheras amenghe timpo numai poiechdata anda cadai buchi. Va trebula te las o instrumento ande amaro vast ande fiesavo ghies caște daisaras te sichioas te ghilabas. Mai anglal, daștil-pe că va avela te las-la țâra po țâra, hai pala codoia va avela te cheras cadaia sea mai but. Chichi va avela te diches le miștimata cai anen-le tuche le buchia cai cheres-le, cadichi va avena mai șucar anda tute. Sa cadai buchi daștil te phenel-pe vi anda amari închinarea.
18. Sar daisaras te arăsas te cheras i buchi anda savi samas cărde hai so miștimata va avena amen?
18 Cana anas închinarea le Iehovasche anda sea o ilo, arăsas te cheras i buchi anda savi samas cărde. Dacă cheras cadea, sam fericime, si amen iech viața șucar hai si amen i speranța te slujisaras amare Devlesche anda sea o timpo. (Prov. 10:22) Mai but, si amen pacea andi goghi, anda codoia că jianas că o Iehova silo sea o timpo pașa amende. (Is. 41:9, 10) Cadea că, daisaras te avas zurales bucurime cana anas închinarea amare Dadesche cerisco, cai silo ‘demno te primil i gloria hai i pachiv’ catar sea leschi creația. (Rev. 4:11)
GHILI 24 Aven co plain le Iehovasco!
^ par. 5 Anda codoia că o Iehova cărdea sea le buchia, amen trebul te anas închinarea numai lesche. Vo camel amari închinarea cana traisaras amari viața pala lesche porunci hai principii. Mai dur, va avela te dichas ohto buchia, cai cheras-le cana anas închinarea le Iehovasche. Sa cadea, va avela te sichioas sar daisaras te cheras mai mișto cadal buchia hai sar daștin te ajutin-ame von te avas mai fericime ando timpo so anas închinarea le Iehovasche.