1, 2. So diferența sas mașcar o Ahab hai o Manase hai so pușimata va dichaia?

DAISARAS te sichioas but buchia anda i căința cana dichas i viața duie regenghi cai traisarde ande puraimata. Iech anda lende railas pa le deș triburi anda Israel hai o coaver pa dui triburi anda Iuda. Chiar cana ci traisarde sa ande codo timpo, von cărde sa codol buchia. Le dui vazdine-pe contra le Iehovasche hai cărde vi le poporos te păcătuil. Le dui cărde-pe doșale anda idolatria hai mudarimos. Cu sea cadala, mașcar cadal dui sas iech bari diferența. Iech anda lende cărdea so si nasul ji cana mulea tha o coaver căisardea-pe hai sas-lo iertime anda lesche bare păcatea.

² Si duma anda o Ahab o rege anda Israelo hai o Manase, o rege anda Iuda. I diferența mașcar cadal dui manușa va ajutila-ame te hachiaras mai mișto iech subiecto zurales importanto: i căința. (Fap. 17:30; Rom. 3:23) So si i căința hai sar sicavel-pe? Camas te prinjianas mai but buchia anda cado subiecto anda codoia că camas ca o Iehova te iertil-ame cana păcătuisaras. Caște jianas o răspunso cadale pușimatande va avela te dichas i viața cadale duie regenghi hai va avela te dichas so daisaras te sichioas anda lengo exemplo. Pala codoia, va avela te dichas so sicadea amen o Isus anda i căința.

3. So rege sas o Ahab?

³ O Ahab sas o eftato rege ando Israel. Vo lea-la de rromni la Izabela, i șei le regeschi anda Sidon, iech foro zurales barvalo cai sas co nordo catar o Israel. Daștil-pe că cadai căsătoria andea barvalimata ando Israel. Tha duriardea le israelițen vi mai but catar o Iehova. I Izabela anelas închinarea ca o Baal hai cărdea vi le Ahabos te îngărel mai dur cadai religia jiungali, ande savi cherelas-pe prostituția sacro hai chiar mudarenas-pe țâne șiave. Chichi timpo i Izabela  sas-li regina, le profeți le Iehovasche sas-le ando pericolo. Voi mudardea buten anda lende. (1 Regi 18:13) O Ahab „sas mai nasul andel iacha le Iehovasche sar sea codola cai sas-le angla leste”. (1 Regi 16:30) O Iehova ci phandadea pesche iacha ca le buchia cai cărdea-le o Ahab hai i Izabela. Vo prinjianelas mișto sea so cărde tha o Iehova sicadea lașimos hai bișaldea le profetos Ilie te phenel vi lenghe hai vi le israelițenghe te aven parpale Leste hai te paruven pengo phiraimos ji cana ci sas prea târzio. Tha o Ahab hai i Izabela ci camle te așunen.

4. So pedeapsa avelas te avel po Ahab hai so cărdea vo cana așundea cadaia?

⁴ Ji la urmă, i răbdarea le Iehovaschi arăzli co sfârșito. Prin o profeto Ilie, o Iehova phendea caring o Ahab hai i Izabela savi sas i pedeapsa cai avelas te anela pa lende. Sea lenghi familia avelas te avel chosli pa i phuv. Le cuvintea cai phendea-le o Ilie duchade but le Ahabos. Bi te ajucărel-pe chonic, cado manuș baricano „sicadea umilința”. (1 Regi 21:19-29)

5, 6. Cathar dichiol-pe că o Ahab ci căisardea-pe ciaces?

⁵ Chiar cana o Ahab sicadea umilința atunci, so cărdea vo pala codoia ci sicadea ciaci căința. Vo ci cărdea chanci caște duriarel i închinarea neciaci anda Israel hai nici ci rodea te zuriarel le poporos te anel închinarea le Iehovasche. Vi aver buchia cai o Ahab cărdea-le sicade că ci căisardea-pe ciaces.

⁶ Mai târzio, o Ahab manglea ajutorii catar o Iosafat, o rege andai Iuda, caște jian ande iech than ando războio contra le sirieni. O Iosafat, iech rege lașio, cai pachialas-pe ando Iehova, phendea lesche te pușen mai anglal le Iehovas so te cheren prin iech profeto. Mai anglal, o Ahab ci camlea te cherel cadaia hai phendea: „Mai si iech manuș prin savo daisaras te pușias le Iehovas, tha urâsarav-les, anda codoia că manghe ci profețil niciechdata de mișto, tha numai anda nasul”. Ji la urmă, dine duma le profetoia Micaia. Cadea sar ajucărdea-pe o Ahab, o Micaia phendea lesche iech mesajo nasul. O Ahab ci căisardea-pe hai ci manglea le Iehovas te iertil-les, tha, vi mai but, șiudea le profetos ando phandaimos. (1 Regi 22:7-9, 23, 27) Chiar cana daisardea te șiudel ando phandaimos le profetos le Iehovasco, vo ci daisardea te cherel te na pheren-pe Lesche cuvintea. Ando marimos cai avilea, o Ahab sas-lo mudardo. (1 Regi 22:34-38)

7. So phendea o Iehova anda o Ahab?

⁷ Pala so o Ahab mulea, o Iehova sicadea sar dichelas vo cadale manușes. Cana o Iosafat avilea chăre sastevesto anda o marimos, o Iehova phendea lesche prin o profeto Iehu că ci cărdea mișto cana șiutea-pe te ajutil le Ahabos. O Iehu phendea: „Oare codoles nasul trebul te ajutis-les hai codolen cai urân le Iehovas trebul te iubis-le?”. (2 Cron. 19:1, 2) So hachiaras cathar? Dacă o Ahab avileas te căil-pe ciaces, siguro o profeto ci avileas te phenel anda leste că si iech manuș nasul cai urâl le Iehovas. Cadea că, si claro că chiar cana le Ahabos falea-les nasul ande iech țâni măsura anda le buchia cai cărdea-le, vo ci căisardea-pe niciechdata anda sea o ilo.

8. So daisaras te sichioas anda i căința catar o Ahab?

⁸ So sichioas catar o Ahab? Cana o Ilie phendea că vo hai leschi familia va avena mudarde, o Ahab sicadea umilința. Cado sas iech lașio începuto. Tha, lesco phiraimos de pala codoia sicadea că vo ci căisardea-pe anda sea o ilo. Cadea că, i căința însemnol mai but sar te phenas că fal-ame  nasul anda so cărdeam. Te dichas iech aver exemplo cai sicavel amenghe so si i ciaci căința.

9. So rege sas o Manase?

⁹ Pala cam dui șăla bărșa, cărdilea rege andi Iuda o Manase. Fal-pe că vo sas vi mai nasul sar o Ahab. Anda leste citisaras: „Cărdea but nasul andel iacha le Iehovasche, caște prasal-les”. (2 Cron. 33:1-9) Vazdea altarea anda chichiva devla neciace hai chiar șiutea ando templo sfânto le Iehovasco iech stâlpo sacro, cai daștil-pe că sas i reprezentarea anda iech zeița păgâno. Cărdea magia, drabardea hai cărdea vrăjitoria. O Manase ‘șiordea but rat bidoșalo’. Vo mudardea chiar vi pesche șiaven cai ‘șiudea-le andi iag’, caște anel-le sar jertfe le devlenghe neciace. (2 Regi 21:6, 7, 10, 11, 16)

10. Sar ortosardea o Iehova le Manases hai so cărdea vo pala codoia?

¹⁰ Cadea sar o Ahab, o Manase ci camlea te așunel so phendea lesche o Iehova prin lesche profeți. Ji la urmă, „o Iehova andea contra lesche le comandanți andai armata le regeschi anda Asiria. Cadala astarde le Manases cârligența, phangle-les ande dui obezi anda harcum hai îngărde-les ando Babilono”. (2 Cron. 33:10, 11) Ando phandaimos, ande iech them străino, fal-pe că o Manase gândisardea-pe mișto le buchiande cai cărdea-le. Vo „sicadea umilința angla o Del lesche phurengo”. Mai but, ‘vo manglea le Iehovas te dichel caring leste’. Vo „rughisardea-pe lesche”, hai ci cărdea numai iech corcoro manglimos. O ilo cadale manușesco nasul parudea-pe. Vo începosardea te dichel le Iehovas sar „lesco Del” hai rughisardea-pe lesche butivar. (2 Cron. 33:12, 13)

11. Cadea sar sicavel-pe ando 2 Cronici 33:15, 16, sar sicadea o Manase că falea-les ciaces nasul anda so cărdea?

¹¹ Pala iech timpo, o Iehova dea răspunso ca le manglimata cai cărdea-le o Manase. Anda lesche rugăciuni, o Iehova daisardea te dichel că vo parudea-pe ciaces. O Iehova dichlea caring o Manase, așundea lesche manglimata hai dea-les parpale o trono, hai o Manase dea sea peschi zor caște sicavel că fal-les nasul anda sea o ilo. Vo cărdea so o Ahab ci cărdea niciechdata. Vo parudea pesco phiraimos. Așilea contra i închinarea neciaci hai zuriardea le poporos te risarel-pe ca i închinarea uji. (Citisar 2 Cronici 33:15, 16.) Si ciaces, o Manase trebulas te sicavel tromai hai pachiamos, anda codoia că but bărșa vo sas iech exemplo nasul anda leschi familia, anda le nobili hai anda o poporo. Tha acana, ande lesche palutne bărșa anda leschi viața, o Manase camlea te lașiarel chichiva andal buchia nasul cai cărdea-le. Daștil-pe că vo sas iech lașio exemplo anda lesco nepoto  Iosia, cai, mai târzio, arăslea iech lașio rege. (2 Regi 22:1, 2)

12. So sichioas anda i căința catar o Manase?

¹² So sichioas catar o Manase? Vo sicadea umilința, tha cărdea vi mai but sar cadaia. Vo rughisardea-pe, manglea le Iehovas te sicavel lesche lașimos hai parudea pesco phiraimos. Vo dea peschi zor te lașiarel o nasulimos cai cărdea-les. Sa cadea, o Manase rodea te anel închinarea le Iehovasche hai ajutisardea vi averen te cheren sa codoi buchi. Lesco exemplo sicavel că vi codola cai cărde bare păcatea daștin te aven parpale co Iehova. I relatarea anda o Manase sicavel claro că o Iehova Del silo ‘lașio hai gata te iertil’. (Ps. 86:5) I iertarea si posibilo anda codola cai căin-pe ciaces.

13. Phenen iech ilustrarea cai ajutil-ame te hachiaras iech buchi zurales importanto anda i căința.

¹³ O Manase cărdea mai but sar numai te fal-les nasul anda so cărdea. Cadaia sicavel-ame iech buchi zurales importanto anda i căința. Te phenas că jias ande iech brutăria hai manghes iech manro. Tha o brutarii anel tuche iech țâra arro. San mulțumime? Claro că na. Paruvelas-pe vareso dacă o brutarii phenelas tuche că o arro si iech ingrediento importanto anda o manro? Siguro că na. Sa cadea, o Iehova manghel căința codolendar cai păcătuisarde. O fapto te phenen că fal lenghe nasul si importanto, tha ci arăsăl. So mai si i căința? O răspunso arachas-les ande iech parabola cai arăsăl ando ilo, phendi catar o Isus.

14. Save sas le dintune semnea anda i căința cai sicadea-le o șiav hasardo andai parabola le Isusoschi?

¹⁴ Ando Luca 15:11-32, arachas i parabola anda o șiav hasardo. Iech tărno vazdea-pe contra lesco dad, tiliardea chăral hai gălea „ande iech them duriardo”, cai îngărdea iech viața rimome. Cana sas-les pharimata, gândisardea-pe mișto ca lesco phiraimos. Dea peschi sama chichi de mișto jialas lesche ando chăr lesche dadesco. Cadea sar phendea chiar vi o Isus, o tărno „avilea goghiate”. Lea i hotărârea te jial parpale chăre hai te manghel iertarea pesche dadestar. O momento cana dea peschi sama chichi de but pelea sas zurales importanto. Tha, arăsălas? Nici. Vo trebulas te cherel vi aver vareso.

15. Sar sicadea o șiav hasardo căința?

¹⁵ O șiav hasardo sicadea că fal-les nasul anda ilo anda so cărdea. Vo trebuisardea te jial iech lungo drom ji chăre. Cana arăzlea, phendea pesche dadesche: „Păcătuisardem caring o cerii hai caring tute. Ci mai som demno te phenel-pe manghe că som chio șiav”. (Luca 15:21) Prin cadal cuvintea, vo sicadea că jianglea savo sas lesco păcato hai că camelas te avel-les pale iech lași relația le Iehovaia. Sa cadea, vo  jianglea vi că lesco phiraimos duchadea but lesche dades. Vo sas-lo gata te cherel sea so trebulas caște avel pale mișto dichlo andel iacha lesche dadesche, chiar vi te avel sar iech manuș cai cherelas buchi ca lesco dad. (Luca 15:19) Cadai parabola na-i numai iech șucar paramici. Ande late arachen-pe principii lașe andal phure de congregație cai camen te dichen dacă iech phral sau iech phei sicavel căința pala iech baro păcato.

16. Sostar daștil te avel pharo andal phure de congregație te jianen dacă iech manuș sicavel ciaci căința?

¹⁶ Andal phure de congregație si iech phari buchi te jianen dacă iech manuș cai cărdea iech baro păcato sicavel ciaci căința. Anda codoia că ci daștin te dichen ando ilo ieche manușesco, le phure trebun te roden dovezi ando phiraimos lenghe phralesco caște dichen dacă vo hachiarel că so cărdea sas zurales nasul. Tha, po iechdata, o manuș cărdea iech păcato cadea de baro, că anda le phure anda o comiteto judiciaro si zurales pharo te den penghi sama dacă sicadea căința anda ilo.

17. a) So exemplo sicavel că ci arăsăl ca iech manuș te phenel că fal-les nasul caște sicavel ciaci căința? b) Cadea sar phenel-pe ande 2 Corinteni 7:11, so trebul te cherel iech manuș cai sicavel ciaci căința?

¹⁷ Te dichas iech exemplo. Iech phral cherel curvia mai but bărșa, tha ando than te rodel ajutorii, garavel pesco phiraimos imoralo catar leschi rromni, catar lesche amala hai catar le phure. Ji la urmă, lesco păcato silo prinjiando. Cana si șiute angla leste le dovezi, vo phenel că păcătuisardea hai chiar dichiol-pe că fales nasul anda le buchia cai cărdea-le. Tha, arăsăl? Si ciaces, că atunci cana rezolvin iech cazo sar cado, le phure trebun te dichen mai but sar că fal-les nasul codoles cai păcătuisardea. Cado manuș ci păcătuisardea numai iech data anda codoia că ci sas-lo atento, tha vo așilea ande cado phiraimos nasul mai but bărșa. Mai but, ci gălea vo corcoro te phenel pesco păcato tha, sas-lo astardo. Le phure trebun te dichen că codo cai păcătuisardea paruvel pesco modo gândimasco, pesche sentimentea hai pesco phiraimos. (Citisar 2 Corinteni 7:11.) Cadal paruimata daștin te len lestar mai but timpo. Cadea că, daștil-pe că vo va trebula te avel șudino avri andai congregația creștino anda iech timpo. (1 Cor. 5:11-13; 6:9, 10)

18. Sar sicavel iech manuș ciaci căința hai savo va avela o rezultato?

¹⁸ Iech manuș cai silo excluso sicavel ciaci căința cana jial de fiesavi data ca le întruniri hai lel-pe pala o sfato le phurengo te rughil-pe hai te studiil. Mai but, va avela atento te așel dur catar le buchia cai îngărde ca  lesco păcato. Dacă del sea peschi zor te avel-les pale iech lași relația le Iehovaia, daștil te avel siguro că o Iehova va iertila-les ciaces hai că le phure va ajutina-les te avel pale andi congregația. Si ciaces, le phure jianen că fiesavo cazo si unico hai că trebun te dichen atento fiesavi situația. Sa cadea, von ci trebun te judechin prea zurales.

19. So si i ciaci căința? (Ezechiel 33:14-16)

¹⁹ Cadea sar dichleam, i ciaci căința si mai but sar te phenas că fal-ame nasul anda o păcato cai cărdeam-les. Amen trebul te cheras paruimata ande amari goghi, ande amaro ilo hai vi ande amaro phiraimos caște sicavas că parudeam-ame. Codo cai păcătuil trebul te mechel pesco phiraimos nasul, te avel parpale co Iehova hai te cherel so phenel lesche vo. (Citisar Ezechiel 33:14-16.) I mai importanto buchi anda codo cai păcătuisardea si te avel-les pale iech lași relația le Iehovaia.

20, 21. Sar daisaras te ajutisaras varecas cai cărdea iech baro păcato?

²⁰ O Isus sicadea iech buchi importanto anda pesco servicio cana phendea: „Ci avilem te acharav ca i căința codolen orta, tha codolen păcătoși”. (Luca 5:32) Cadaia trebul te camas vi amen. So trebulas te cheras cana jianas că iech anda amare pașiarde amala cărdea iech baro păcato?

²¹ Cheras numai nasul amare amalesche dacă camas te pachiaras lesco păcato. Chiar cana das amari zor te cheras cadaia, si de ivea, anda codoia că o Iehova dichel sea. (Prov. 5:21, 22; 28:13) Sicavas că sam ciace amala cana phenas lesche că le phure camen te ajutin-les. Dacă ci camel te jial vo lende, amen trebul te das duma lența, hai cadea sicavas că camas ciaces te ajutisaras-les. Cana ci rodel o ajutorii le phurengo, vo daștil te hasarel peschi relația le Iehovaia.

22. So va dichaia ando articolo cai avel?

²² Te phenas că varecon cărdea iech păcato zurales baro cai încărdea mai but timpo, hai le phure line i decizia că trebul te avel excluso. Sicavel cadaia că ci phirade-pe lașimaia leia? Ando articolo cai avel, va avela te dichas că o modo ande savo ortosarel o Iehova sicavel lașimos hai sar daisaras te las-ame pala lesco exemplo.