Iosua 22:1-34
22 Atunci Iosua i-a chemat pe rubeniți, pe gadiți și jumătate din tribul lui Manase
2 și le-a zis: „Voi ați respectat tot ce v-a poruncit Moise, slujitorul lui Iehova,+ și ați ascultat de glasul meu în tot ce v-am poruncit.+
3 Nu i-ați părăsit pe frații voștri în tot acest timp, până în ziua de azi,+ și ați ascultat de porunca lui Iehova, Dumnezeul vostru.+
4 Acum, Iehova, Dumnezeul vostru, le-a dat odihnă fraților voștri, așa cum le-a promis.+ Vă puteți deci întoarce la corturile voastre în țara pe care Moise, slujitorul lui Iehova, v-a dat-o în stăpânire de cealaltă parte* a Iordanului.+
5 Dar să aveți mare grijă să împliniți poruncile și Legea pe care vi le-a dat Moise, slujitorul lui Iehova,+ iubindu-l pe Iehova, Dumnezeul vostru,+ umblând întru totul pe căile lui,+ respectând poruncile lui,+ alipindu-vă de el+ și slujindu-i+ din toată inima voastră și din tot sufletul* vostru”.+
6 Apoi Iosua i-a binecuvântat și i-a lăsat să plece, iar ei s-au dus la corturile lor.
7 Unei jumătăți din tribul lui Manase, Moise îi dăduse o moștenire în Basan,+ iar celeilalte jumătăți, Iosua i-a dat o moștenire cu frații lor la vest de Iordan.+ Mai mult, când i-a trimis la corturile lor, Iosua i-a binecuvântat
8 și le-a zis: „Întoarceți-vă la corturile voastre cu multe bogății și cu foarte multe animale, cu argint, cu aur, cu aramă, cu fier și cu foarte multe veșminte.+ Luați-vă partea de pradă+ de la dușmanii voștri și împărțiți-o cu frații voștri”.
9 După aceea, rubeniții, gadiții și jumătate din tribul lui Manase s-au despărțit de ceilalți israeliți la Șilo, în țara Canaanului, și s-au întors în ținutul Galaadului,+ ținut care era proprietatea lor și în care se stabiliseră la porunca lui Iehova, dată prin Moise.+
10 Când au ajuns în regiunea Iordanului din țara Canaanului, rubeniții, gadiții și jumătate din tribul lui Manase au construit un altar acolo, lângă Iordan, un altar mare și impresionant.
11 Mai târziu, ceilalți israeliți au auzit+ zicându-se: „Iată că rubeniții, gadiții și jumătate din tribul lui Manase au construit un altar la granița țării Canaanului, în regiunea Iordanului, pe partea care ne aparține nouă”.
12 Când israeliții au auzit lucrul acesta, întreaga adunare a israeliților s-a strâns la Șilo+ ca să meargă la luptă împotriva lor.
13 Atunci israeliții l-au trimis la rubeniți, la gadiți și la jumătate din tribul lui Manase, în ținutul Galaadului, pe Fineas,+ fiul preotului Eleazar,
14 împreună cu zece căpetenii, o căpetenie pentru fiecare casă părintească din toate triburile Israelului; fiecare dintre ei era cap al casei sale părintești între miile* Israelului.+
15 Când au ajuns la rubeniți, la gadiți și la jumătate din tribul lui Manase, în ținutul Galaadului, ei le-au zis:
16 „Iată ce spune toată adunarea lui Iehova: «Ce înseamnă această faptă de infidelitate+ pe care ați comis-o împotriva Dumnezeului Israelului? De ce l-ați părăsit azi pe Iehova și nu l-ați mai urmat, construindu-vă un altar și răzvrătindu-vă împotriva lui Iehova?+
17 N-a fost de-ajuns pentru noi nelegiuirea lui Peor? Nu ne-am curățat de ea nici până în ziua de azi, deși a venit o plagă peste adunarea lui Iehova.+
18 Iar voi îl părăsiți azi pe Iehova și nu-l mai urmați! Dacă vă răzvrătiți azi împotriva lui Iehova, atunci mâine el se va mânia pe toată adunarea Israelului.+
19 Acum, dacă ați făcut aceasta pentru că țara care este proprietatea voastră este necurată, treceți în țara care este proprietatea lui Iehova,+ unde se află tabernacolul lui Iehova,+ și stabiliți-vă în mijlocul nostru, dar nu vă răzvrătiți împotriva lui Iehova și nu faceți din noi niște răzvrătiți construindu-vă alt altar, în afară de altarul lui Iehova, Dumnezeul nostru.+
20 Când Acan,+ fiul lui Zerah, a comis o faptă de infidelitate luând din ceea ce era dedicat distrugerii*, nu s-a abătut mânia asupra întregii adunări a Israelului?+ Și el n-a fost singurul care a murit pentru nelegiuirea lui»”.+
21 Atunci rubeniții, gadiții și jumătate din tribul lui Manase le-au răspuns capilor miilor* Israelului:+
22 „Dumnezeul dumnezeilor, Iehova!* Dumnezeul dumnezeilor, Iehova!+ El știe, iar Israelul va ști și el! Iehova, dacă ne-am răzvrătit și am fost infideli față de tine, nu ne salva în ziua aceasta!
23 Dacă ne-am construit un altar ca să-l părăsim pe Iehova și să nu-l mai urmăm, ca să aducem pe el ofrande arse, ofrande de cereale și jertfe de comuniune, Iehova ne va trage la răspundere.+
24 Dimpotrivă, am făcut lucrul acesta de teamă că, în viitor, fiii voștri le vor spune fiilor noștri: «Ce aveți voi de-a face cu Iehova, Dumnezeul Israelului?
25 Iehova a pus Iordanul ca hotar între noi și voi, rubeniții și gadiții. Voi n-aveți parte în Iehova!». Și fiii voștri îi vor face pe fiii noștri să nu i se mai închine lui* Iehova.
26 Așa că am zis: «Să construim un altar nu pentru ofrande arse sau jertfe,
27 ci pentru a fi martor între noi și voi+ și între urmașii noștri* că ne vom îndeplini serviciul pentru Iehova înaintea lui cu ofrandele noastre arse, cu jertfele noastre și cu jertfele noastre de comuniune,+ pentru ca fiii voștri să nu le zică în viitor fiilor noștri: „Voi n-aveți parte în Iehova!”».
28 Așa că am zis: «Dacă ei ne vor spune în viitor lucrul acesta nouă și urmașilor* noștri, atunci noi le vom spune: „Iată reproducerea altarului lui Iehova pe care au făcut-o strămoșii noștri nu pentru ofrande arse sau jertfe, ci pentru a fi martor între noi și voi”».
29 Departe de noi gândul să ne răzvrătim împotriva lui Iehova, să-l părăsim azi pe Iehova și să nu-l mai urmăm+ construind alt altar pentru ofrande arse, pentru ofrande de cereale și pentru jertfe, în afară de altarul lui Iehova, Dumnezeul nostru, care este înaintea tabernacolului său!”.+
30 Când preotul Fineas, căpeteniile adunării și capii miilor* Israelului care erau cu el au auzit cuvintele pe care le-au spus urmașii lui Ruben, ai lui Gad și ai lui Manase, au fost mulțumiți.+
31 Astfel, Fineas, fiul preotului Eleazar, le-a zis urmașilor lui Ruben, ai lui Gad și ai lui Manase: „Astăzi știm că Iehova este în mijlocul nostru, pentru că n-ați comis această faptă de infidelitate împotriva lui Iehova. Acum, voi i-ați salvat pe israeliți din mâna lui Iehova”.
32 Atunci Fineas, fiul preotului Eleazar, și căpeteniile s-au întors din ținutul Galaadului, de la rubeniți și de la gadiți, în țara Canaanului, și le-au adus celorlalți israeliți răspunsul.
33 Israeliții au fost mulțumiți de acest răspuns. Apoi israeliții l-au lăudat pe Dumnezeu și n-au mai vorbit să meargă la luptă împotriva rubeniților și a gadiților ca să devasteze țara în care locuiau.
34 Rubeniții și gadiții au dat un nume altarului*, pentru că „el este martor între noi că Iehova este adevăratul Dumnezeu”.
Note de subsol
^ Adică partea estică.
^ Sau „clanurile”.
^ Sau „clanurilor”.
^ Sau „Cel Divin, Dumnezeu, Iehova”.
^ Lit. „să nu se mai teamă de”.
^ Lit. „generațiile noastre de după noi”.
^ Lit. „generațiilor”.
^ Sau „clanurilor”.
^ Având în vedere explicația dată, probabil că altarul a primit numele „Martor”.