s-a așezat: Când predau, învățătorii evrei obișnuiau să se așeze. (Mt 5:1, 2)

pe țărm: Pe malul Mării Galileei, lângă Capernaum, există un loc care formează un amfiteatru natural, țărmul având forma unei potcoave, iar terenul din jur fiind puțin în pantă. Acustica acelui loc este atât de bună, încât Isus a putut fi auzit de o mare mulțime de oameni în timp ce le vorbea dintr-o barcă.

ilustrări: Sau „parabole”. Termenul grecesc parabolḗ, care înseamnă literalmente „a pune lângă (împreună)”, se poate referi la o parabolă, un proverb sau o ilustrare. Isus a explicat deseori un lucru ‘punându-l lângă’, sau comparându-l, cu un lucru asemănător. (Mr 4:30) Ilustrările sale erau narațiuni scurte, de obicei fictive, din care se putea desprinde o învățătură morală sau un adevăr spiritual.

Iată: Vezi nota de studiu de la Mt 1:20.

loc stâncos: Expresia nu se referă la un teren pe care se găsesc stânci, ci la un strat stâncos pe care există foarte puțin pământ. În relatarea paralelă din Lu 8:6 se spune că unele semințe au căzut „pe stâncă”. Acest tip de sol împiedică rădăcinile să pătrundă adânc în pământ și să găsească umiditatea necesară.

printre spini: Cu siguranță, Isus nu s-a referit la tufele de mărăcini, ci la buruienile rămase în pământul arat. Acestea aveau să crească și să înăbușe semințele nou plantate.

secretele sacre: Termenul grecesc mystḗrion este redat prin „secret sacru” de 25 de ori în Traducerea lumii noi. Expresia apare aici la plural și se referă la acele aspecte ale scopului lui Dumnezeu care rămân ascunse până când el decide să le facă cunoscute. Atunci acestea sunt pe deplin dezvăluite, dar numai celor aleși de el să le înțeleagă. (Col 1:25, 26) Odată dezvăluite, secretele sacre ale lui Dumnezeu sunt anunțate pe scară largă. Lucrul acesta reiese din faptul că Biblia pune în legătură expresia „secretul sacru” cu termeni precum „a anunța”, „a face cunoscut”, „a predica”, „a dezvălui” și „revelație”. (1Co 2:1; Ef 1:9; 3:3; Col 1:25, 26; 4:3) Principalul ‘secret sacru al lui Dumnezeu’ are legătură cu identificarea lui Isus în calitate de ‘descendență’ promisă, sau de Mesia. (Col 2:2; Ge 3:15) Totuși, acest secret sacru are mai multe fațete, de exemplu rolul care i-a fost încredințat lui Isus în scopul lui Dumnezeu. (Col 4:3) După cum a arătat Isus cu această ocazie, „secretele sacre” au legătură cu Regatul cerurilor, sau ‘Regatul lui Dumnezeu’, guvernul ceresc al cărui Rege este Isus. (Mr 4:11; Lu 8:10; Vezi nota de studiu de la Mt 3:2.) Scripturile grecești creștine folosesc termenul mystḗrion diferit de modul în care îl foloseau anticele religii de mistere. Aceste religii, bazate în majoritatea cazurilor pe cultele fertilității care au înflorit în secolul I e.n., le promiteau adepților că, prin ritualuri mistice, vor primi nemurirea, revelații directe și accesul la zei. Aceste învățături și ritualuri erau ținute secrete și, în mod evident, nu se bazau pe adevăr. Cei inițiați în religiile de mistere jurau să nu dezvăluie secretele, astfel încât acestea să rămână învăluite în mister, ceea ce contrasta izbitor cu secretele sacre ale creștinismului, care erau proclamate pretutindeni. Când în Scripturi termenul mystḗrion este pus în legătură cu închinarea falsă, acesta este redat prin „mister” în Traducerea lumii noi. (Referitor la cele trei ocurențe în care termenul grecesc este redat prin „mister”, vezi notele de studiu de la 2Te 2:7; Re 17:5, 7.)

adevărat: Vezi nota de studiu de la Mt 5:18.

sistem: Termenul grecesc aiṓn, care are sensul de bază „eră”, se poate referi la o stare de lucruri sau la particularitățile unei anumite perioade, epoci sau ere. Aici termenul este pus în legătură cu îngrijorările și problemele ce caracterizează viața în actualul sistem. (Vezi Glosarul.)

făcându-l neroditor: Adică „făcând neroditor cuvântul”. Textul grecesc ar putea fi înțeles și astfel: „făcându-l neroditor pe cel ce aude cuvântul”.

a semănat neghină în mijlocul grâului: Această acțiune rău intenționată nu era ceva neobișnuit în Orientul Apropiat.

neghină: În general, se crede că este vorba despre sălbăție (Lolium temulentum), o plantă otrăvitoare din familia gramineelor. Sălbăția seamănă foarte mult cu grâul când acesta este în primele stadii de dezvoltare, înainte de a ajunge la maturitate.

sclavii i-au zis: Deși în câteva manuscrise apare redarea „ei i-au zis”, redarea actuală se regăsește în mai multe manuscrise vechi.

să smulgeți din rădăcină și grâul odată cu ea: Chiar dacă sclavii au identificat neghina, ea nu putea fi smulsă fără să fie smuls și grâul odată cu ea, deoarece rădăcinile neghinei și ale grâului se întrepătrundeau.

Strângeți . . . neghina: Când sălbăția (vezi nota de studiu de la Mt 13:25) ajunge la maturitate, se poate deosebi ușor de grâu.

grăunte de muștar: În Israel cresc câteva tipuri de muștar sălbatic. Muștarul negru (Brassica nigra) este varietatea care se cultivă în mod obișnuit. Dintr-o sămânță relativ mică, având diametrul de 1-1,6 mm și greutatea de 1 mg, se dezvoltă o plantă mare cât un copac. Unele varietăți de muștar ating o înălțime de 4,5 m.

cea mai mică dintre toate semințele: În scrierile ebraice antice, sămânța de muștar era folosită cu sens figurat pentru a desemna ceva extrem de mic. Deși în prezent se cunosc semințe mai mici decât cea de muștar, în zilele lui Isus aceasta era, fără îndoială, cea mai mică sămânță cultivată și recoltată de fermierii din Galileea.

plămădelii: Isus se referă aici la procesul obișnuit prin care se făcea pâine. Plămădeala, o bucată mică de aluat dospit, păstrat dintr-o frământătură anterioară, se amesteca într-un aluat nou pentru a-l face să dospească. Deși în Biblie este folosit deseori ca simbol al păcatului și al corupției (vezi nota de studiu de la Mt 16:6), termenul „plămădeală” nu are întotdeauna o conotație negativă. (Le 7:11-15) Din câte se pare, procesul de fermentare simbolizează aici răspândirea unui lucru bun.

măsuri mari: Termenul grecesc folosit aici, sáton, corespunde termenului ebraic tradus prin „sea”, o unitate de măsură. Sea echivala cu 7,33 l. (Vezi Ge 18:6, n.s.; Glosarul, „Sea”, și Ap. B14.)

să se împlinească ce se spusese prin profetul: Aceste cuvinte introduc un citat din Ps 78:2. În Ps 78, psalmistul (numit aici „profetul”) a folosit un limbaj plastic pentru a descrie modul în care a tratat Dumnezeu cu națiunea Israel de-a lungul timpului. Tot la fel, Isus a folosit din plin limbajul figurat în numeroasele ilustrări pe care le-a făcut pentru a le transmite adevăruri importante discipolilor și mulțimilor care îl urmau. (Vezi nota de studiu de la Mt 1:22.)

de la început: Lit. „de la întemeiere”. Sau, posibil, „de la întemeierea lumii”. Redarea mai lungă apare în unele manuscrise antice, care conțin termenul grecesc tradus prin „lume”. (Compară cu nota de studiu de la Mt 25:34.) Însă în alte manuscrise antice apare redarea mai scurtă, folosită în acest verset.

Fiul omului: Vezi nota de studiu de la Mt 8:20.

lumea: Termenul se referă aici la omenire ca întreg.

încheierea: Termenul grecesc syntéleia, tradus prin „încheierea”, apare și în Mt 13:40, 49; 24:3; 28:20; Ev 9:26. (Vezi nota de studiu de la Mt 24:3 și Glosarul, „Încheierea sistemului”.)

unui sistem: Sau „unei ere (epoci)”. (Vezi notele de studiu de la Mt 13:22; 24:3 și Glosarul, „Încheierea sistemului”, „Sistem(e)”.)

nelegiuirea: Vezi nota de studiu de la Mt 24:12.

vor scrâșni din dinți: Vezi nota de studiu de la Mt 8:12.

tot: Deși există un manuscris timpuriu care nu conține aici termenul grecesc pánta („tot”, „orice”), acesta apare în majoritatea manuscriselor, atât în manuscrise mai vechi, cât și în unele mai recente.

perlă: În timpurile biblice, perlele de mare valoare se recoltau din Marea Roșie, Golful Persic și Oceanul Indian. Fără îndoială, acest lucru explică de ce Isus a vorbit despre un negustor care a trebuit să călătorească și să facă mari eforturi pentru a găsi o astfel de perlă. (Mt 13:45)

răi: Termenul poate face referire la peștii fără înotătoare și solzi, care, potrivit Legii mozaice, erau necurați și nu puteau fi mâncați, sau la orice alt pește necomestibil. (Le 11:9-12; De 14:9, 10)

încheierea sistemului: Vezi notele de studiu de la Mt 13:39; 24:3 și Glosarul, „Încheierea sistemului”, „Sistem(e)”.

învățător public: Sau „persoană instruită”. Expresia provine din termenul grecesc grammateús. Când se referă la învățătorii evrei care erau versați în Lege, termenul este redat prin „scrib”. Aici însă se referă la discipolii lui Isus care erau instruiți să-i învețe pe alții.

regiunea sa natală: Lit. „locul tatălui său”, adică Nazaret, orașul în care a crescut Isus și din care provenea familia sa.

fiul tâmplarului: Termenul grecesc téktōn, redat prin „tâmplar”, este un termen general, care poate face referire la orice fel de meșter sau constructor. Când se referă la cineva care lucrează cu lemnul, termenul poate desemna o persoană care face diverse lucrări de construcție, mobilă sau alte obiecte din lemn. Iustin Martirul, un apologet din secolul al II-lea e.n., a scris că Isus a lucrat „ca tâmplar printre oameni, făcând pluguri și juguri”. Și primele traduceri ale Bibliei în limbi antice susțin ideea că Isus a lucrat în lemn. El a fost cunoscut atât ca „fiul tâmplarului”, cât și ca „tâmplarul”. (Mr 6:3) Fără îndoială, Isus a învățat tâmplăria de la Iosif, tatăl său adoptiv. În general, un băiat începea să învețe o meserie când avea între 12 și 15 ani, iar ucenicia lui dura mai mulți ani.

frații: În Biblie, termenul grecesc adelphós poate face referire la o relație de natură spirituală, dar aici este folosit cu referire la frații vitregi ai lui Isus, adică la fiii mai mici ai lui Iosif și ai Mariei. Unii consideră că Maria a rămas fecioară după nașterea lui Isus și pretind că termenul adelphós se referă aici la veri. Totuși, în Scripturile grecești creștine este folosit un termen diferit pentru „văr”, și anume anepsiós. (Col 4:10) Există mai multe exemple care arată că, în Scripturile grecești, relațiile de familie sunt descrise cu precizie. De exemplu, se vorbește despre „fiul surorii lui Pavel”. (Fa 23:16) De asemenea, în Lu 21:16, unde apare termenul adelphós („frați”), apare și termenul syggenḗs (care înseamnă „rude”, inclusiv veri).

Iacov: Acest frate vitreg al lui Isus este, fără îndoială, unul și același cu Iacov care este menționat în Fa 12:17 (vezi nota de studiu) și în Ga 1:19 și care a scris cartea biblică ce-i poartă numele. (Iac 1:1)

Iuda: Acest frate vitreg al lui Isus este, fără îndoială, unul și același cu Iuda (în greacă Ioúdas) care a scris cartea biblică ce-i poartă numele. (Iuda 1)

se poticneau din cauza lui: Sau „se simțeau ofensați din cauza lui”. În acest context, termenul grecesc skandalízō se referă la poticnire în sens figurat și înseamnă „a se scandaliza”, „a se ofensa”. Termenul ar putea fi redat și prin „refuzau să creadă în el”. În alte contexte, skandalízō transmite ideea de a cădea în păcat sau de a face pe cineva să cadă în păcat. (Vezi nota de studiu de la Mt 5:29.)

nu a făcut multe lucrări de putere acolo: Isus nu a făcut multe miracole în Nazaret, dar nu pentru că nu avea putere, ci pentru că situația nu le justifica. Nazarinenilor le lipsea credința. (Vezi nota de studiu de la Mr 6:5.) Puterea divină nu trebuia irosită cu niște oameni sceptici și nereceptivi. (Compară cu Mt 10:14; Lu 16:29-31.)