Capitolul 16

Sportul şi distracţia

1, 2. (a) Ce fel de organizare a timpului liber îţi face plăcere mai mult? (b) Cum ne arată creaţiunea lui Iehova că el doreşte ca noi să avem bucurie în viaţă? (Psalm 104:14–24).

PRETUTINDENI în lume, oamenii sînt interesaţi de organizarea timpului lor liber, în diverse forme. În fiecare an, se cheltuiesc sume de miliarde în acest scop. Te interesezi şi tu de aceasta? Găseşti tu plăcere în a schia sau în mersul cu barca? Îţi face bucurie înotul, fotbalul sau un alt sport? Mergi cu plăcere la cinematograf, sau îţi place să vizionezi filme la televizor?

² Unii au părerea că asemenea plăceri ar fi ceva absurd. Ce părere ai despre aceasta? Unii oameni susţin că Biblia ar dezaproba aceste lucruri. Dar trebuie spus lămurit că astfel de oameni reprezintă fals Biblia şi pe autorul ei, Iehova Dumnezeu. În Cuvîntul lui Dumnezeu este amintit în sens favorabil despre tinerii care se recrează prin jocuri şi sport şi se bucură de acestea. Biblia spune, de exemplu, într-o descriere a poporului binecuvîntat al lui Dumnezeu: „Locurile publice ale oraşului vor fi pline de băieţi şi fete, care se vor juca în locurile lor publice.“ Ea spune, de asemenea, că există „timp pentru dans“ (Zaharia 8:5; Ecleziast 3:4, T.U.). Evident, intenţia lui Dumnezeu era ca omul să se poată relaxa printr-o destindere raţională. Una din roadele spiritului lui Dumnezeu este bucuria (Galateni 5:22). Este ceva normal şi natural, dacă ne bucurăm de o destindere sănătoasă.

 ÎNDRUMARE PENTRU A GĂSI MAI MULTĂ BUCURIE

3–8. (a) Ce fel de sfat echilibrat, referitor la relaxare şi recreaţie, găsim în 1 Timotei 4:7, 8? (b) În ce măsură este folositor „exerciţiul trupesc“? Ce se întîmplă însă, dacă cineva se dedică întru totul sportului? (c) Ce probleme pot sta în faţă, dacă cineva joacă într-o echipă şcolară? La ce să se gîndească cineva cînd se decide să joace într-o echipă?

³ Dumnezeu ne-a arătat iubirea sa şi prin aceea că ne-a dat o îndrumare, cum putem să obţinem bucurie din organizarea timpului nostru liber. Pentru a ne feri, de pildă, de urmările vătămătoare sănătăţii, ale mîncării necumpătate, Cuvîntul lui Dumnezeu dă sfatul: „Nu te duce (. . .) cu cei care  se îmbuibează cu carne“ (Proverbe 23:20). În legătură cu preocuparea din timpul liber, Dumnezeu ne dă un sfat asemănător: „Practică devotamentul faţă de Dumnezeu ca ţintă a ta, căci exerciţiul trupesc este de puţin folos; devotamentul faţă de Dumnezeu, însă, este folositor pentru toate lucrurile, deoarece el are o promisiune a vieţii de acum şi a celei viitoare.“ — 1 Timotei 4:7, 8.

⁴ Din Biblie reiese, aşadar, că „exerciţiul trupesc“ îşi are justificarea sa. El ne face bine, căci contribuie la folosirea corectă a corpului, devenim sprinteni şi ne antrenăm muşchii. În afară de aceasta, sportul poate înviora spiritual, mai ales cînd cineva petrece mai mult timp cu studiul. Totuşi, ar trebui să se ţină seama de faptul că Biblia spune avertizător: „Exerciţiul trupesc este de puţin folos.“ Unde duce faptul dacă cineva nu ia în seamă acest sfat al Bibliei şi se dăruieşte cu totul sportului?

⁵ Un rezultat poate fi că prin aceasta se strică plăcerea. Sportul nu mai este atunci o înviorare plăcută, ci un lucru greu. Că ce repercursiuni are el, dacă la jocurile sportive se fac întreceri prea grele, a arătat psihologul de sport Bruce Ogilvie: „Odată am întrebat pe mai mulţi începători în sportul profesionist, din zece asociaţii mai mari, de baseball şi 87 la sută au spus c-ar vrea să nu fi început niciodată cu sportul profesionist, deoarece acesta le-a luat lor plăcerea pe care ar fi găsit-o mai înainte în joc.“

⁶ Unele feluri de sport sînt chiar o primejdie pentru oameni, mai ales, cînd corpul este încă în creştere. În revista Science Digest s-a anunţat că aproximativ 12 milioane de copii americani se aleg cu anumite infirmităţi permanente din cauza participării la sport, înainte de împlinirea vîrstei de optsprezece ani. Unul din cei mai cunoscuţi jucători  profesionişti de rugbi fotbal din S.U.A., n-a lăsat pe cei doi fii ai săi să joace în nici una din echipele de tineret. El a zis: „Părinţii nu se gîndesc deloc ce se poate întîmpla unui băiat în legătură cu toate acestea. S-ar putea întîmpla, de pildă, ca el să vină acasă cu cîţiva dinţi mai puţin.“ Motivul pentru care unele sporturi sînt atît de primejdioase, este că spiritul întrecerilor — fiecare vrînd să cîştige cu orice preţ — este exercitat pînă la extrem.

⁷ E bine chiar să se examineze ce tovărăşie va avea cineva, dacă joacă într-o echipă şcolară sau în cea a unei asociaţii. Este cunoscut pe mai departe faptul că în vestiare se întreţin discuţii imorale. În afară de aceasta, la jocurile în deplasare, respectivul este mai mult timp împreună cu nişte oameni pentru care credincioşia faţă de Dumnezeu nu înseamnă nimic. Trebuie să se mediteze asupra acestui fapt, căci Cuvîntul lui Dumnezeu scoate în evidenţă că persoana respectivă trebuie să-şi fixeze ca „ţel“‚ în primul rînd, „devotamentul faţă de Dumnezeu“. Ce rost ar avea, să te dedai la ceva ce ar submina foarte repede principiile tale morale, iar relaţia ta faţă de Creator s-ar putea ruina?

⁸ Cu sportul, lucrurile stau tot aşa ca şi cu toate celelalte lucruri care sînt folositoare atît timp cît se rămîne în cadrul raţional, adică atît timp cît ele însuşi nu ne stăpînesc şi nu înlocuiesc lucrurile mai importante, sau nu ne aduc în situaţii primejdioase. Cît de atrăgător poate fi, totuşi, să participi la un joc rapid şi cît de însufleţitor e să trăiască cineva reacţiile corpului sau să realizeze performanţe sportive! Despre bucuria şi satisfacţia ce izvoresc din aceasta, îşi poate aminti cineva mult timp. Aceasta ne ajută să fim recunoscători marelui nostru Creator, care ne-a dat capacitatea să realizăm asemenea fapte.

 FILMUL ŞI TELEVIZORUL

9–14. (a) De ce trebuie să ţinem seama la alegerea unui film sau a unei emisiuni de televiziune? (b) Ce efect are asupra unui om vizionarea filmelor imorale în scopul distracţiei? Din ce motiv? De ce n-ar trebui să ignorăm efectul pe care-l au asemenea filme asupra noastră, chiar şi dacă ştim că lucrurile arătate în ele sînt greşite?

⁹ Chiar şi felul filmelor şi al emisiunilor distractive pe care le vizionăm, poate influenţa relaţia noastră cu Dumnezeu. Unele filme şi emisiuni de televiziune pot să ne înveselească foarte mult, unele chiar să ne adîncească înţelegerea minunatei creaţiuni a lui Dumnezeu şi recunoştinţa noastră faţă de el. Totuşi, te-a surprins, desigur, faptul că multe filme sînt „inundate“, de regulă, cu acţiuni în care se ajunge la adulter, curvie, lesbianism, homosexualitate, violenţă şi ucidere în masă. Cineva le-ar putea viziona pe acestea ca distracţie. Dar cum influenţează asemenea filme pe cineva, personal?

¹⁰ Gîndeşte-te acum: Cum ai devenit omul care eşti astăzi? Oare nu prin mediul înconjurător şi prin educaţia pe care ai primit-o — mai ales cu ajutorul ochilor şi urechilor — în spiritul tău? În mare parte, tu eşti aceea cu ce-ţi hrăneşti spiritul. Cu cît este mai îndelungată influenţa la care eşti expus, cu atît mai mare va fi efectul pe care îl provoacă.

¹¹ Nimeni n-ar dori să mănînce resturi de mîncare alterată. Ce se întîmplă, însă, cînd eşti continuu expus murdăriilor spirituale? De aici nu poate rezulta nimic altceva, decît că ele sînt o parte a gîndirii tale. Dacă vizionăm un film, atunci, în acel timp, avem comuniune cu persoanele prezentate în film. Filmele sînt făcute intenţionat aşa încît spectatorii să simtă împreună cu persoanele arătate, astfel încît se trezeşte adesea simpatia pentru cei ce comit adulter, practică fapte homosexuale sau  omoară pe alţi oameni. Ai dori tu să-ţi laşi influenţate sentimentele de către homosexuali, lesbiene, curvari, adulteri şi criminali?

¹² Dacă vizionezi un film în care se arată fapte imorale sau violenţe, atunci poate te gîndeşti: „Aşa ceva totuşi n-aş face niciodată!“ Aceasta ar putea să fie aşa. Dacă cineva ţi-ar spune că trebuie să furi pe vecinul tău, să minţi pe prietenul tău, sau să practici curvie, poate că acum ai respinge aceasta, cu indignare. Dar cum ai gîndi, după ce ai fi avut mai mult timp relaţii cu hoţi, curvari, homosexuali şi ai fi fost influenţat de gîndurile lor stricate? În decursul timpului, poate ai dovedi înţelegere faţă de ei. Ceea ce la început apare respingător, ar putea ca după un anumit timp să nu mai apară aşa. Ţine seama de următoarele: Cum au devenit homosexuali majoritatea homosexualilor? Prin aceea că în mintea lor s-au ocupat mereu cu aceasta şi au avut relaţii cu homosexualii.

 ¹³ Se poate întîmpla ca tu să gîndeşti că nu ai posedat niciodată ceva imoral. Dar cum eşti influenţat, însă, cînd te duci la cinematograf şi vizionezi filme, în care se arată mult erotism şi imoralitate? Cum va proceda probabil un om, după ce a văzut astfel de filme, mai ales cînd are şi ocazie să consume băuturi alcoolice care ridică anumite bariere? Răspunsul la această întrebare îl cunoşti tu însuţi. Deviza provocatoare a multor filme de astăzi, este: „Noi vrem să facem rău! Vrem să călcăm toate legile, chiar şi legile lui Dumnezeu!“ Ai dori tu să se exercite asupra ta o astfel de influenţă?

¹⁴ Crezi, într-adevăr, că nu ai putea fi corupt prin influenţe rele? Gîndeşte-te că milioane de cetăţeni cinstiţi şi harnici au fost determinaţi, ca urmare a „spălării creierului“ prin propaganda naţional-socialistă, să comită cele mai detestabile crime împotriva umanităţii, sau să le sprijinească. Nu ignora, aşadar, efectul pe care propaganda coruptă a filmelor sexy şi de criminalitate îl poate avea asupra ta.

CUM SE POATE RECREA CINEVA?

15–19. Ce posibilităţi avem de a ne satisface nevoia după recreaţie?

¹⁵ Creatorul nostru a pus în noi o necesitate de recreaţie. El n-a intenţionat ca noi s-o satisfacem ocupîndu-ne de imoralitate sau de fapte brutale şi să călcăm legea sa. Poate fi natural ca cineva să fie nevoit să şteargă foarte multe filme şi emisiuni de televiziune de pe listă, dacă nu vrea să vizioneze nimic în această direcţie. Totuşi, există întotdeauna multe posibilităţi bune de recreaţie şi de a găsi bucurie.

¹⁶ Ce sens mai are recreaţia dacă cineva nu se simte înviorat prin ea sau se simte rău dispus?  Dacă cineva îţi oferă o mîncare cu un aspect plăcut şi cu un gust bun, de care mai tîrziu însă ţi se face rău, ai mai primi-o? Fii deci selectiv atunci cînd este vorba de a decide cum să-ţi petreci timpul liber. Nu te lăsa să ajungi nevoit să-ţi „omori“, pur şi simplu, timpul şi să te distrezi în vreun fel arbitrar. Petrece-ţi timpul liber cu ceva ce te îmbogăţeşte, te relaxează şi te recrează, cu ceva de care să-ţi poţi aminti cu plăcere.

¹⁷ Există multe lucruri pe care le poate întreprinde cineva pentru recreaţie, în aer liber — umblare pe jos, jocul cu mingea sau chiar jocul cu racheta de tenis. Multă bucurie aduce, de asemenea tenisul de masă, pe care-l poate practica cineva cu prietenii săi, chiar şi acasă. Dacă acasă există posibilitatea de a se instala o masă de tenis, poţi să întrebi pe părinţii tăi, dacă ei sînt de acord cu aceasta. Poate chiar se bucură că ai o asemenea idee.

¹⁸ În afară de aceasta, se pot vizita muzee sau alte locuri demne de văzut. Ai fost vreodată la o fermă de păsări, într-o întreprindere de produse lactate, la o licitaţie sau într-o tipografie? Oraşele mai mari au de obicei un birou de turism, unde te poţi interesa de monumentele oraşului. Acolo se primesc, poate, şi informaţii despre intreprinderile din împrejurimile apropiate, care pot fi vizitate. Posibilităţile de recreaţie oferă şi călătoria printr-un loc frumos, la munte sau la mare. Bucuria va fi şi mai mare, dacă mai multe familii se asociază în acest scop.

¹⁹ Natural, trebuie să avem grijă ca aceste activităţi plăcute să nu devină interesul principal al vieţii noastre. În cazul acesta, ele şi-ar pierde valoarea pentru noi. Ar trebui să fim recunoscători că Creatorul ne-a dat capacitatea de a ne împărtăşi de atîtea posibilităţi diferite de recreaţie şi relaxare, şi de a ne bucura de ele. Ele ne pot îmbogăţi foarte mult viaţa.

[Întrebări de studiu]

[Ilustraţia de la pagina 121]

Ceea ce vizionezi rămîne fără efect asupra ta?