Capitolul 9

Te plictiseşti acasă?

1–3. (a) Ce crezi tu, de ce domneşte plictiseala în multe familii? (b) E neapărat greşit dacă cineva îşi lărgeşte interesele sale în afara familiei?

CHIAR dacă fiecare familie este altfel, totuşi mulţi tineri au ceva comun: plictiseala. În trecut, se pare că această problemă să nu fi fost chiar aşa de rea. Încă cu ani înainte, familiile au întreprins mai mult în comun şi, din această cauză, erau mai mult acomodate unele cu altele. Dar pentru mulţi tineri, astăzi, „acasă“ nu este mai mult decît un loc, unde să poată mînca şi dormi.

² Suferi tu cîteodată de plictiseală? Dacă da, atunci aceasta poate dăuna foarte mult bucuriei din casa părinţilor tăi. Poate ai uneori tendinţa să devii independent şi să-ţi modelezi viaţa în modul văzut de tine interesant.

³ Dintr-un anumit punct de vedere, aceasta este o evoluţie naturală în tinereţe. În timp ce creşti, ţi se lărgeşte cercul de cunoştinţe în mod cu totul natural. Dorinţa de a cunoaşte creşte. Tu ai dori să încerci să experimentezi cu plăcere ceva nou. Întrebarea este doar: Ce fel de efect va avea cercul tău de cunoştinţe lărgit? Îţi este plictisitor acum acasă şi te-ai săturat să fii educat şi supravegheat de părinţii tăi? Care este, în cea mai mare parte, cauza plictiselii şi cum poţi s-o eviţi?

CEEA CE IMPORTĂ ESTE ATITUDINEA

4–6. (a) Cum este hotărîtor în cea mai mare parte, punctul de vedere propriu privitor la faptul dacă cineva se plictiseşte sau nu? (b) Ce-ai putea face pentru a îmbunătăţi atmosfera în familie? (Filipeni 2:3, 4).

⁴ E clar, aşadar, că în unele familii există probleme  care împiedică grav pacea şi mulţumirea. Totuşi, mult mai adesea, punctul tău de vedere este hotărîtor dacă viaţa de familie este plăcută ori plictisitoare pentru tine. Cum poate să spună cineva aşa ceva? Deoarece unii tineri au bucurie în viaţă, în timp ce alţii, în aceleaşi împrejurări, se plictisesc. Deosebirea este doar că unii au o mai bună atitudine faţă de viaţa de familie. Pentru a termina, aşadar, cu plictiseala şi cu multe alte probleme, depinde mai cu seamă de atitudinea pe care o ai tu despre lucruri.

⁵ Priveşte problema astfel: Desigur că în fiecare familie domneşte o anumită atmosferă. Această atmosferă nu ia naştere printr-o persoană individuală, ci fiecare membru al familiei contribuie cu ceva la ea. Cum se prezintă aceasta la voi în familie? Domneşte o atmosferă veselă, cordială? Aveţi o bună relaţie unul cu altul? Purtaţi discuţii interesante în timpul meselor, întreprindeţi multe lucruri în colectiv şi faceţi ceva cu plăcere unul pentru altul? Sau merge fiecare pe drumul său propriu păsîndu-i puţin de ceilalţi? Ce-ţi place mai mult?

⁶ E uşor să arunci vina pe altul cînd nu merge totul aşa cum ţi-ar place. Totuşi, înainte de a te plînge întreabă-te: Cu ce contribui eu personal ca în familie să domnească o atmosferă şi un spirit bun? Ce am făcut eu deja? Dacă o navă se zbate anevoios pe o mare furtunoasă, nu foloseşte mult dacă un marinar se aşează într-un colţ şi plînge. Într-un astfel de caz se spune: „Tot echipajul pe punte!“, şi fiecare trebuie să pună mîna, pentru ca nava să ajungă sigur la ţinta dorită, prin valurile zbuciumate ale mării.

7–9. Ce ne poate ajuta să biruim plictiseala, indiferent de lucrul pe care trebuie să-l executăm?

⁷ Adesea, tinerii nu recunosc ce valoare au sarcinile ce le sînt trasate. Meditează asupra modului cum temele de şcoală şi lucrurile, pe care trebuie să le faci acasă sau la locul de muncă, influenţează viaţa ta şi a altora, acum şi în viitor. Dacă faci aceasta, poţi să-ţi  îndeplineşti conştient sarcinile. Atunci viaţa nu te va plictisi, ci te vei bucura de ea.

⁸ De fapt, adesea, tocmai sarcinile pe care le-ai putea găsi plictisitoare promovează în tine însuşirile şi obiceiurile care contribuie la succesul tău în viaţă. Iată un exemplu: Ai construit tu vreodată, dacă eşti băiat, un aeromodel? Prima dată a trebuit să montezi părţile multe ale scheletului, şi apoi, să le acoperi. La avionul terminat s-ar putea ca scheletul să nu se mai vadă deloc. Totuşi, fără rigiditate şi fără formă, avionul ar fi fost nefolositor. Sau ţi-ai croit tu personal vreodată, dacă eşti fată, o rochie? Tivurile pe care le-ai cusut s-ar putea ca la rochia terminată să nu se mai vadă. Dar fără aceste înpunsături invizibile nu s-ar putea confecţiona rochia.

⁹ În mod asemănător stau lucrurile şi cu multe din cele ce înveţi la şcoală sau la lucrul tău acasă. Există  amănunte care pînă la urmă formează un tot şi pot contribui la succesul tău în viaţă. Tocmai misiunile şi lucrările simple şi adesea neinteresante şi permanent aceleaşi, pot să te ajute să înveţi răbdarea şi dîrzenia şi să cîştigi tărie de caracter.

INIŢIATIVE ŞI DOMENII LĂRGITE DE INTERESE

10–12. (a) Care este cauza, de obicei, că cineva nu ştie ce să facă în timpul său liber? (b) Prin ce gen de ocupaţii în timpul liber mai este promovată aceasta?

¹⁰ Adesea, unii se plîng că nu ştiu cu ce să înceapă activitatea în timpul liber. Cei mai mulţi, însă, nu se bazează pe faptul că n-ar exista nimic interesant şi folositor de făcut, ci pe faptul că ei nu au destulă iniţiativă şi fantezie, şi le lipsesc ideile. Aceasta poate fi, însă, un semn că domeniul lor de interes este foarte îngust.

¹¹ Sistemul prezent face puţin, pentru a încuraja pe oameni să ia iniţiativă, mai cu seamă acasă. Chiar şi tinerii sînt obişnuiţi astăzi, mai degrabă să privească decît să fie participanţi activi. Cum îţi petreci tu cea mai mare parte a timpului acasă? Priveşti la televizor, asculţi discuri de patefon sau vizionezi altceva în legătură cu concursurile sportive?

¹² E mult mai uşor să te uiţi decît să faci sau să înveţi ceva. Dar, pînă la urmă, aceasta promovează şi plictiseala. Prin aceasta te faci foarte dependent de distracţia altora; tu nu eşti în stare atunci să faci ceva personal pentru a da vieţii o formă interesantă. Pentru copii, acest lucru ar putea fi în regulă, dar pentru tineri în curs de maturizare, nu.

13, 14. Ce activităţi, care cer iniţiativă, îţi fac bucurie?

¹³ Cît de bogat e domeniul tău de interese? Există nenumărate lucruri folositoare pe care le poate face cineva şi cele mai variate domenii ale ştiinţei care pot fi cercetate. A citi e mai obositor decît a privi la televizor, dar se poate trage cu mult mai mult folos din aceasta. Nu există nici o activitate, profesie, popor sau  animal despre care să nu se fi scris încă nimic. Cu cît citeşti mai mult, cu atît găseşti mai multă bucurie la citit şi cu atît capacitatea ta de discernămînt va fi mai bună. Să nu citeşti, însă, numai ca să pierzi timpul. Ar trebui să stabileşti ce este de valoare pentru tine. Atunci poţi să citeşti cu un rost şi îţi vei îmbogăţi viaţa de acum şi cea viitoare şi vei învăţa cum se face ceva.

¹⁴ Natural, nu fiecare face cu plăcere ceea ce fac alţii. Unii preferă să prelucreze lemnul sau metalul, în timp ce alţii preferă să fotografieze sau să cultive plante. Unele fete gătesc şi coc cu plăcere, în timp ce altele preferă să coase sau să pieptene pe cineva. A învăţa ceva nou, fie acasă, fie în altă parte şi apoi a face progrese într-atît încît să poată executa lucru de calitate‚ umple pe cel în cauză cu mulţumire şi-i face viaţa interesantă.

15–18. (a) Ce efecte are asupra vieţii noastre faptul că ne facem un obicei din a face ceva pentru alţii? (Fapte 20:35). (b) Care este unul din cele mai de valoare lucruri pe care un creştin adolescent le poate face pentru alţii? (Matei 24:14; 1 Timotei 4:16). (c) Pentru ce este importantă răbdarea la fiecare activitate folositoare?

¹⁵ Dacă-ţi cade greu să te entuziasmezi pentru ceva care-ţi va fi de folos ţie însuţi, pentru ce să nu faci atunci ceva pentru alţii? Tu poţi începe cu aceasta imediat, acasă. Un lucru pe care l-ai găsi neinteresant pentru tine, ar trebui să-l faci pentru altcineva — pentru un membru al familiei, pentru un prieten sau, şi mai bine, pentru un nevoiaş. Tu vei găsi în această activitate o mulţumire şi pentru aceasta ai posibilităţi nenumărate. Nu aştepta mai întîi pînă te roagă cineva pentru ceva. Dacă faci ceva ce alţii nici nu se aşteaptă măcar, poţi să-i surprinzi prin aceasta, şi apoi aceasta îţi pregăteşte şi mai multă bucurie. Încearcă o dată.

¹⁶ Există încă o posibilitate cum anume poţi face ceva bun pentru alţii. Tinerii care sînt entuziasmaţi, într-adevăr, de promisiunea lui Dumnezeu de a întemeia un sistem nou, găsesc că viaţa lor a devenit, prin  aceasta, plină de înţeles, prin faptul că transmit altora această veste bună. A găsi oameni care flămînzesc după adevăr şi a le putea ajuta, este o sarcină foarte mulţumitoare. Ce-i drept, cei mai mulţi oameni refuză adevărul, dar acest fapt nu păgubeşte acţiunea stimulatoare a acestei activităţi. Dimpotrivă, ea devine doar mai interesantă prin aceasta. Pentru a o putea exercita, e nevoie de răbdare şi credinţă. Aceştia sînt factorii importanţi pentru combaterea plictiselii.

¹⁷ Apostolul Pavel a spus despre serviciul nostru pentru Dumnezeu: „Să nu neglijăm a face ceva ce este drept, căci la timpul său vom secera dacă nu cădem de oboseală“ (Galateni 6:9). În mod asemănător, ar trebui să nu fii neglijent dacă doreşti să dezvolţi capacităţi care, în sfîrşit, vor servi într-adevăr un scop plin de înţeles pînă vei putea secera roadele muncii tale.

¹⁸ În decursul timpului, poţi să-ţi lărgeşti domeniul de interese şi să-ţi însuşeşti şi alte deprinderi. În acest mod, vei deveni un om mai bun, mai interesant şi mai de valoare. Părinţii tăi şi alţii te vor simţi cu plăcere în jurul lor şi nu vei mai suferi de plictiseală acasă.

[Întrebări de studiu]

[Ilustraţia de la pagina 68]

Cînd o navă este în primejdie, toţi trebuie să pună mîna. Contribui tu la pace, dacă există probleme acasă?