[din ebr.; înseamnă „Distrugere”]

Acest termen, care apare în Revelația 9:11, este o transliterare în limba română. Versetul vorbește despre o plagă simbolică de lăcuste și menționează că acestea au „un rege, pe îngerul abisului. Numele lui în ebraică este Abadon, iar în greacă are numele Apolion”.

Termenul ebraic ʼavaddốn înseamnă „distrugere”, dar poate avea și sensul de „loc al distrugerii” sau „loc de distrugere”. În textul ebraic original, apare de cinci ori, în patru dintre aceste ocurențe fiind folosit ca echivalent pentru „mormânt”, „Șeol” și „moarte” (Ps 88:11; Iov 26:6; 28:22; Pr 15:11). Cuvântul ʼavaddốn din aceste versete se referă în mod clar la procesele de distrugere care au loc după moartea omului. Iar versetele scot în evidență că descompunerea, sau distrugerea, are loc în Șeol, mormântul comun al omenirii. În Iov 31:12, prin avaddốn se face referire la efectul distructiv al conduitei adultere. Iov a declarat: „[Conduita adulteră] este un foc ce ar mistui până la distrugere [ʽad-ʼavaddốn] și ar prinde rădăcină între toate roadele mele”. (Compară cu Pr 6:26-28, 32; 7:26, 27.)

Abadon, îngerul abisului – Cine este el?

În Revelația 9:11 însă, termenul „Abadon” reprezintă numele ‘îngerului abisului’. „Apolion”, echivalentul grecesc al acestui nume, înseamnă „Distrugător”. În secolul al XIX-lea, s-a încercat să se demonstreze că acest verset se aplică în mod profetic la persoane precum împăratul Vespasian, Mohamed și chiar Napoleon, iar îngerul era considerat, în general, un înger al lui Satan. Totuși, din Revelația 20:1-3 reiese că îngerul care are „cheia abisului” este reprezentantul din cer al lui Dumnezeu și că, departe de a fi un înger al lui Satan, acesta îl leagă pe Satan și îl aruncă în abis. În legătură cu Revelația 9:11, The Interpreter’s Bible spune: „Abadon nu este un înger al lui Satan, ci al lui Dumnezeu și își duce la îndeplinire lucrarea de distrugere la porunca lui Dumnezeu”.

Este clar că, în versetele din Scripturile ebraice menționate anterior, ʼavaddốn este folosit ca echivalent pentru „Șeol” și „moarte”. În Revelația 1:18, sunt consemnate cuvintele lui Cristos Isus: „Sunt viu pentru totdeauna și veșnic și am cheile morții și ale Hadesului”. Din Luca 8:31 reiese că el are autoritate asupra abisului, iar din Evrei 2:14, că are putere de distrugere, inclusiv puterea de a-l distruge pe Satan. Aici se arată că Isus a avut parte de sânge și de carne pentru ca „prin moartea lui să-l reducă la nimic pe cel care are mijloacele de a cauza moartea, pe Diavolul”. Revelația 19:11-16 îl înfățișează fără echivoc drept Distrugătorul sau Executorul numit de Dumnezeu. (Vezi APOLION.)