Termenul ebraic pentru supraveghetor, paqíd, derivă din verbul paqád, care înseamnă „a-și îndrepta atenția spre” (Ge 21:1), „a vizita” (Ju 15:1), „a numi peste” (Ge 39:5) sau „a însărcina” (Ezr 1:2). În mod similar, termenul grecesc pentru supraveghetor, epískopos, este înrudit cu verbul episkopéō, care înseamnă „a veghea cu atenție” (Ev 12:15) și „a inspecta” (Lu 19:44), și cu substantivul episkopḗ, care înseamnă „inspecție” (1Pe 2:12), „supraveghetor” (1Ti 3:1) sau „sarcină de supraveghere” (Fa 1:20). În Septuaginta (în greacă), cuvântul ebraic paqíd este redat de patru ori epískopos. (Ju 9:28; Ne 11:9, 14, 22) Prin urmare, supraveghetorul era o persoană care acorda atenție unor lucruri sau persoane, vizita, inspecta și făcea numiri. În esență, termenul grecesc transmite ideea de supraveghere ocrotitoare.

Supraveghetorii în Scripturile ebraice. Iosif l-a sfătuit pe faraon să numească supraveghetori peste țară, cu scopul de a face rezerve în timpul anilor de belșug pentru anii de foamete care aveau să vină. (Ge 41:34-36) Sub îndrumarea căpeteniei ei, fiecare familie de leviți avea o anumită responsabilitate legată de supravegherea sarcinilor de la tabernacol. (Nu 3:24-26, 30, 31, 35-37) Eleazar, fiul lui Aaron, a fost numit „căpetenia căpeteniilor leviților” și a primit responsabilitatea de a supraveghea tot ce ținea de tabernacol și de ustensilele lui. (Nu 3:32; 4:16) Și marele preot putea numi supraveghetori pentru anumite servicii desfășurate la sanctuar. (2Re 11:18) Capitolele 23 la 27 din 1 Cronici arată multitudinea și varietatea funcțiilor și a măsurilor legate de supraveghere care erau în vigoare pe timpul domniei lui David în ce privește preoția și curtea regală, inclusiv în ce privește chestiunile economice și militare.

Profeția lui Isaia (60:17) menționează în paralel „supraveghetorii” cu „aceia care împart sarcini”, întrucât supraveghetorii pot să le încredințeze sarcini altora, dar în același timp pot să supravegheze și să vegheze asupra intereselor persoanelor sau lucrurilor date în grija lor. În această profeție, Iehova prezice timpul când el va „pune peste tine ca supraveghetori pacea și ca aceia care îți împart sarcini, dreptatea”, profeție care s-a împlinit, inițial, odată cu restabilirea Israelului din exil și ulterior, în mod deplin, în cazul congregației creștine.

Supraveghetorii în congregația creștină. „Supraveghetorii” creștini (epískopos) corespund celor numiți „bătrâni” (presbýteroi) în congregație. Ambii termeni se referă la același rol în congregație. Aceasta reiese din episodul în care Pavel îi cheamă pe „bătrânii congregației” din Efes să se întâlnească la Milet și le spune: „Fiți atenți la voi înșivă și la toată turma, în mijlocul căreia spiritul sfânt v-a numit supraveghetori [o formă a termenului epískopoi] ca să păstoriți congregația lui Dumnezeu”. (Fa 20:17, 28) Apostolul subliniază acest aspect și când îi scrie lui Tit analizând subiectul numirii de „bătrâni în fiecare oraș”. Cu referire la aceștia, el folosește termenul „supraveghetor” (epískopos). (Tit 1:5, 7) Prin urmare, ambii termeni se referă la același rol, presbýteros indicând spre calitățile de om matur ale celor numiți, iar epískopos spre îndatoririle inerente numirii primite. (Vezi BĂTRÂN.)

Numărul de supraveghetori dintr-o congregație nu era fix. Acesta depindea de câți bărbați îndeplineau cerințele și erau recunoscuți drept „bătrâni” în acea congregație. Este clar că în congregația din Efes existau mai mulți supraveghetori. În mod asemănător, când le-a scris creștinilor din Filipi, Pavel s-a referit la „supraveghetorii” de acolo (Flp 1:1) arătând că ei slujeau în calitate de corp care supraveghea activitățile congregației.

O analiză a Scripturilor grecești creștine dezvăluie că supraveghetorii, sau bătrânii, din orice congregație erau egali în ce privește autoritatea. În scrisorile adresate congregațiilor, Pavel nu scoate pe nimeni în evidență numindu-l „supraveghetorul” și nici nu adresează aceste scrisori unei astfel de persoane. Scrisoarea către Filipeni a fost adresată „către toți sfinții în unitate cu Cristos Isus care sunt în Filipi, împreună cu supraveghetorii și slujitorii auxiliari”. (Flp 1:1) În această privință, Manuel Guerra y Gomez a spus: „În mod sigur, în protocolul scrisorii către filipeni, epískopos nu presupune o autoritate monarhică; termenul se referă mai degrabă la oameni care fac parte dintr-o structură colectivă și colegială având responsabilitatea de a îndruma și de a conduce comunitatea creștină din orașul macedonean. În același timp, diákonos, potrivit sensului general al termenului, sunt asistenți, slujitori ai celor numiți epískopos și din același motiv se află în slujba enoriașilor”. (Episcopos y Presbyteros, Burgos, Spania, 1962, p. 320)

Cerințe pentru un supraveghetor, sau bătrân. Pentru a fi numit supraveghetor, un bărbat trebuie să îndeplinească următoarele cerințe: „Supraveghetorul trebuie să fie ireproșabil, soțul unei singure soții, cumpătat în obiceiuri, cu o minte sănătoasă, ordonat, ospitalier, capabil să predea, să nu fie un bețiv scandalagiu, nici bătăuș, ci rezonabil, nu certăreț, nici iubitor de bani, să fie un om care-și conduce bine familia, care-și ține copiii în supunere cu toată seriozitatea ... Să nu fie un om convertit de curând ... Pe lângă aceasta, trebuie să aibă o bună mărturie de la cei de afară”. (1Ti 3:1-7)

În mod asemănător, în scrisoarea adresată lui Tit, când a vorbit despre numirea de bătrâni, Pavel a spus că, pentru a se califica în acest sens, un bărbat trebuia să fie „liber de acuzație, soț al unei singure soții, având copii credincioși, care să nu fie învinuiți de depravare sau de nesupunere. Căci supraveghetorul trebuie să fie liber de acuzație ca administrator al lui Dumnezeu, să nu fie încăpățânat, nici iute la mânie, nici bețiv scandalagiu, nici bătăuș, nici lacom de câștig necinstit, ci ospitalier, iubitor de bine, cu o minte sănătoasă, drept, loial, stăpân pe sine, ținând strâns la cuvântul fidel în ce privește arta de a preda, ca să fie capabil să îndemne prin învățătura sănătoasă și să-i mustre pe cei care vorbesc împotrivă”. (Tit 1:5-9) Diferențele în ce privește cerințele din această ultimă listă aveau în vedere necesitățile speciale din congregațiile din Creta, unde slujea Tit. (Tit 1:10-14)

Supraveghetorul suprem. În 1 Petru 2:25 se citează în mod evident din Isaia 53:6 când se face referire la cei ce erau „ca niște oi care rătăceau”; apoi Petru spune: „Dar acum v-ați întors la păstorul și supraveghetorul sufletelor voastre”. Pasajul se referă cu siguranță la Iehova Dumnezeu, întrucât cei cărora le-a scris Petru nu se îndepărtaseră de Cristos Isus, ci, mai degrabă, prin el se întorseseră la Iehova Dumnezeu, Marele Păstor al poporului său. (Ps 23:1; 80:1; Ier 23:3; Eze 34:12) Iehova este și un supraveghetor, cel care face inspecție. (Ps 17:3) Inspecția (gr. episkopḗ) poate fi asociată cu o sentință nefavorabilă din partea lui, așa cum a fost cea din secolul I emisă în cazul Ierusalimului, care nu a înțeles timpul când ‘a fost inspectat [gr. episkopḗs]’. (Lu 19:44) Sau poate aduce rezultate pozitive și beneficii, cum este în cazul celor care îl glorifică pe Dumnezeu în ziua „inspecției sale [gr. episkopḗs]”. (1Pe 2:12)

„Unul care se amestecă în treburile altuia.” Apostolul Petru a avertizat ca nimeni să nu devină genul de persoană „care se amestecă în treburile altuia”. (1Pe 4:15) Această construcție redă termenul grecesc allotriepískopos, care înseamnă literalmente „supraveghetor peste lucrurile altcuiva”. Francisco Zorell definește acest cuvânt astfel: „Cel care își arogă responsabilitatea de a se ocupa de treburile altora sau de a le corecta, cel care se amestecă în mod nesăbuit în treburile altor oameni”. (Lexicon Graecum Novi Testamenti, Paris, 1961, col. 70)

[Chenarul de la pagina ]

Supraveghetori, sau bătrâni

Slujitori auxiliari

1Ti 3:1-7

Tit 1:5-9

1Ti 3:8-10, 12, 13

ireproșabil

liberi de acuzație

liberi de acuzație

soțul unei singure soții

soțul unei singure soții

soțul unei singure soții

să nu fie un bețiv scandalagiu

să nu fie un bețiv scandalagiu

nici dedați la mult vin

nici iubitor de bani

nici lacomi de câștig necinstit

nici lacomi de câștig necinstit

un om care-și conduce bine familia, care-și ține copiii în supunere

având copii credincioși, care să nu fie învinuiți de depravare sau de nesupunere

conducându-și bine copiii și familia

să nu fie un om convertit de curând

—

să fie mai întâi încercați ca să se vadă dacă sunt corespunzători

cu o minte sănătoasă

cu o minte sănătoasă

—

ospitalier

ospitalier

—

capabil să predea

ținând strâns la cuvântul fidel în ce privește arta de a preda, capabil să îndemne prin învățătura sănătoasă și să-i mustre

—

nici bătăuș

nici bătăuș

—

rezonabil

să nu fie încăpățânat

—

nu certăreț

nici iute la mânie

—