Regele eternităţii
Capitolul 2
Regele eternităţii
1. De ce ar trebui să-i atribuim încredere lui Dumnezeu ca unui Tată real?
ISUS a început rugăciunea pe care ne-a dat-o ca model adresîndu-se lui Dumnezeu şi numindu-l „Tatăl nostru“. Nu, Dumnezeu nu este numai Tatăl lui Isus Cristos ci, de fapt, el este Tatăl tuturor oamenilor care se dovedesc ascultători şi care se închină cu supunere Aceluia care, plin de iubire, „aude rugăciunea“ (Psalm 65:2). Ca „Rege al eternităţii“ el este permanent şi sincer interesat de creaturile sale aşa cum se interesează un tată iubitor de copiii săi (1 Timotei 1:17). Noi trebuie să avem încredere în „Tatăl nostru“ văzînd în el o Persoană reală care se îngrijeşte de noi. Indiferent de limba pe care o vorbim, de culoarea pielei sau de poziţia noastră socială, trebuie să ne simţim liberi să ne apropiem de el, căci „Dumnezeu nu este părtinitor, ci (. . .) în orice naţiune omul care se teme de el şi lucrează dreptate îi este plăcut.“ — Fapte 10:34, 35.
2, 3. Cum s-a dovedit Tatăl nostru că este Autorul vieţii cît şi Cel care a prevăzut-o cu tot ce este necesar pentru menţinerea ei? (Geneza 1:1, 2, 31).
2 Tatăl nostru din ceruri este Creatorul; El este cel care a dat viaţă omenirii (Matei 6:9; Psalm 36:9). El nu numai că ne-a dat viaţă, dar se îngrijeşte în mod minunat de cele necesare menţinerii ei. De la un tată conştient de responsabilitatea sa, se aşteaptă să dea copiiilor săi adăpost şi hrană chiar dacă aceasta îi cere multă osteneală şi timp. Tatăl nostru ceresc a făcut acest lucru cu cea mai mare generozitate posibilă.
3 Să medităm puţin la modul plin de iubire în care acest „Rege al eternităţii“ a pregătit pămîntul ca locuinţă pentru noi! El l-a amplasat în spaţiu exact la locul potrivit şi graţie atotputerniciei sale l-a prevăzut cu tot ce este necesar omului ca să poată trăi şi să fie fericit. Apoi el a creat bărbatul şi femeia şi i-a aşezat în această încîntătoare locuinţă. Ce dar minunat „pentru fiii oamenilor“! — Psalm 115:16; 19:1, 2.
4. (a) În ce fel s-a dovedit Tatăl nostru bun şi prevăzător atunci cînd a pregătit locuinţa noastră? (b) are este dovada că el vrea să ne vadă fericiţi?
4 Locuinţa pe care a dat-o Tatăl nostru ceresc fiilor săi aici pe pămînt este într-adevăr extraordinar de frumoasă. El a amenajat-o în aşa fel încît, după o zi luminoasă plină de activitate, să urmeze o noapte răcoroasă aducătoare de odihnă. Spre folosul şi bucuria noastră, el a impus cursul anotimpurilor (Geneza 8:22). El ne-a dat o mare rezervă din elementul vital, apa, repartizînd-o în aşa fel pe pămînt încît să o putem procura oricînd este nevoie. A înveşmîntat în întregime solul cu un splendid covor de verdeaţă, da, pe milioane de kilometri pătraţi presărîndu-l cu miriade de flori într-o infinită gamă de culori delicat asortate. A creat o multitudine de peisaje încîntătoare formate din păduri, munţi, lacuri cristaline şi mări. În subsol, în „beciul“ pămîntului, a înmagazinat mari cantităţi de cărbune, petrol şi alte materii energetice. El umple mereu „cămara“ pămîntului cu belşug de cereale, fructe, legume şi alte bucate delicioase. Cît de înţelept şi grijuliu a pregătit Tatăl nostru ceresc toate cele necesare nouă! Biblia îl numeşte „fericitul Dumnezeu“. Toate acestea sînt o dovadă a faptului că el doreşte ca şi noi să fim fericiţi. — 1 Timotei 1:11; Isaia 25:6–8.
„NUMELE“ TATĂLUI NOSTRU
5. Care ar trebui să fie dorinţa noastră sinceră atunci cînd pronunţăm primele cuvinte al Rugăciunii Model?
5 Iubitorul nostru Tată ceresc are „un nume bun“, o bună reputaţie ca Grandiosul Furnizor. El care s-a îngrijit cu atîta mărinimie de toate nevoile noastre, El are un nume propriu ca oricare tată uman. Dacă tatăl nostru merită să fie respectat de către noi, desigur că nu am dori nicidecum să aducem ruşine asupra numelui său şi asupra bunei sale reputaţii, ci am dori ca numele lui să fie respectat. Cu cît mai multe motive avem atunci ca numele Tatălui nostru ceresc să fie onorat! De aceea noi ar trebui să fim gata să-i adresăm din toată inima cuvintele rostite de Isus în rugăciunea sa model: „Tatăl nostru, care eşti în ceruri, să fie sfinţit numele tău.“ — Matei 6:9; Proverbe 22:1.
6. Ce ai dori să vezi cu privire la numele lui Dumnezeu?
6 Într-adevăr trebuie să ne rugăm mereu şi fierbinte ca numele Marelui Creator al cerului şi al pămîntului să fie înălţat deasupra oricărui alt nume, a-l face cunoscut ca fiind numele cel mai preţuit, cel mai însemnat şi cel mai vrednic de iubit din tot universul. Sfinţirea numelui lui Dumnezeu prezintă o importanţă mult mai mare decît propria noastră salvare. Numele şi reputaţia lui trebuie păstrate în sfinţenie; da, trebuie curăţate de toată ocara cu care au fost acoperite de către nişte creaturi josnice.
7. Care este numele propriu al lui Dumnezeu, conform Bibliei?
7 Dar care este numele personal al Tatălui nostru ceresc? El ne este descoperit într-un context, din care reiese, că purtătorul acestui măreţ nume are duşmani. Despre aceşti duşmani, în Psalmul 83:17 şi 18, Biblia de Iaşi ne spune: „Ruşineze-se şi spăimînte-se pentru totdeauna. Roşească şi piară. Şi să cunoască, că tu al cărui nume este IEHOVA, tu numai eşti Preaînalt peste tot pămîntul.“ — Vezi şi Psalm 100:3.
8. Ce au încercat duşmanii lui Dumnezeu să facă cu numele său şi cu ce rezultat?
8 Numele lui Dumnezeu este IEHOVA. Dar multe persoane care pretind că se închină lui Dumnezeu, nu arată respect faţă de acest nume, unii mergînd pînă acolo încît l-au eliminat din traducerea Bibliei înlocuindu-l cu titluri ca „DOMNUL“ şi „DUMNEZEU“ scrise cu majuscule. Procedînd astfel, ei nu numai că tăinuiesc ilustrul nume al lui Dumnezeu dar produc şi confuzie între Domnul Iehova şi Domnul Isus Cristos, între Iehova şi alţi „domni“ şi „dumnezei“ despre care vorbeşte Biblia (Psalm 110:1; Deuteronom 10:17; Romani 1:4; 1 Corinteni 8:5, 6). Cum poate cineva să se roage sincer ca numele lui Dumnezeu să fie sfinţit, dacă el încearcă să ascundă acest nume?
9. (a) Cum se scrie numele lui Dumnezeu în ebraică, dar în alte limbi? (b) Din cîte persoane este constituit Dumnezeu, conform Bibliei?
9 În ebraică, prima limbă în care a fost redactată Biblia, incomparabilul nume al lui Dumnezeu se prezintă sub forma a patru litere יהוה, pe care unii le pronunţă „Jahwe“. Forma în general adoptată a numelui, în limba română este „Iehova“ iar în alte limbi, numele este reprezentat asemănător. Prin faptul că noi folosim numele „Iehova“, putem arăta clar despre cine vorbim. El este „un singur Iehova“. El nu este Isus Cristos, căci Isus este Fiul loial al lui Dumnezeu, „imaginea Dumnezeului invizibil, întîiul născut din toată creaţia.“ — Coloseni 1:15; Marcu 12:29; Deuteronom 6:4.
10. Ce semnificaţie are numele lui Dumnezeu şi cum a confirmat El această semnificaţie?
10 Numele „Iehova“ are semnificaţie importantă. Acest nume înseamnă: „El cauzează să devină [sau: să se dovedească]“. Şi aceasta cu privire la sine şi nu la lucrurile create. De fapt el a declarat că „Iehova“ este numele său, un nume de „reamintire“, atunci cînd a devenit miraculosul eliberator al poporului său Israel de sub robia faraonului din Egipt (Exod 3:13–15). Cînd, mai tîrziu, profetul Ieremia a declarat că Suveranul Domn Iehova a făcut cerul şi pămîntul prin puterea sa mare şi prin braţul său întins şi că este „mare în sfat şi abundent în acţiuni“, Iehova a asigurat pe profetul său că la timpul hotărît va face ceva aparent imposibil, şi anume îşi va elibera poporul de sub imperiul babilonian în a cărui robie se afla în acea vreme, lucru pe care l-a şi înfăptuit! — Ieremia 32:17–19, 27, 44; 2 Cronici 36:15–23.
11. Ce legătură se poate stabili astăzi între numele lui Dumnezeu şi Regatul său?
11 Iehova şi astăzi este Marele Dumnezeu care „cauzează să devină“. El poate să-şi asume orice rol şi să devină personal ceea ce ar pretinde orice fel de situaţie pentru a înfăptui lucruri măreţe prin intermediul Regatului său, pentru sfinţirea numelui său şi pentru fericirea poporului său. El duce la îndeplinire cu succes tot ceea ce-şi propune să facă. — Isaia 48:17; 55:11.
ESTE NUMELE LUI DUMNEZEU SFINŢIT?
12. Ce atitudine au adoptat oamenii faţă de Dumnezeu?
12 Manifestă oare oamenii recunoştinţă, respect şi iubire faţă de acest Dumnezeu glorios, care este atît de drept şi care se îngrijeşte atît de minunat de creaturile sale de pe pămînt? Priveşte împrejurul tău şi singur îţi vei da răspunsul. Comunităţile religioase ale aşa-numitelor naţiuni creştine l-au prezentat pe Dumnezeu în modul cel mai fals posibil. Multe dintre aceste naţiuni l-au privit ca pe un Dumnezeu părtinitor şi s-au rugat lui să îi ajute ca să ducă război contra semenilor lor. Alţii l-au considerat un Dumnezeu aspru are a trimis „sufletele“ celor morţi în flăcările chinuitoare ale unui foc veşnic, iar alţii l-au defăimat asemuindu-l cu chipuri neînsufleţite din lemn sau din piatră. Mulţi au încălcat cu bună ştiinţă legile sale, afirmînd că Dumnezeu nu vede şi că nu se mai interesează de oameni. — Compară Faptele apostolilor 10:34, 35; Ieremia 7:31; Isaia 42:8 şi 1 Petru 5:7.
13. La ce s-ar ajunge în final dacă Dumnezeu ar permite oamenilor fără judecată să-şi continue căile lor rele?
13 Dar cum ar putea oare oamenii nedrepţi să-şi iubească semenii atîta vreme cît nu-l iubesc pe Dumnezeu şi nu sfinţesc numele lui? (1 Ioan 4:20, 21; 5:3). Dacă în familia umană nu se va restatornici iubirea, lumea va sfîrşi prin a deveni o junglă a dezbinării, a violenţei şi anarhiei. În unele părţi ale pămîntului deja s-a ajuns la aceasta. Din cauza înmulţirii armelor nucleare printre naţiuni, într-o bună zi, nişte conducători lipsiţi de control ar putea nimici întreaga omenire. Dar acesta este un lucru pe care iubitorul nostru Tată nu-l va permite vreodată! — Psalm 104:5; 119:90; Isaia 45:18.
CUM ÎŞI SFINŢEŞTE DUMNEZEU NUMELE
14, 15. Cine contribuie cel mai mult la sfinţirea numelui lui Dumnezeu?
14 Cine ia iniţiativa în sfinţirea numelui lui Dumnezeu? Însuşi Iehova! Cum? Intervenind pentru apărarea şi justificarea principiilor sale şi ducîndu-şi la îndeplinire dreptele-i hotărîri. El va judeca pe toţi cei ce se opun voiei sale sfinte şi mai ales pe cei ce asupresc pe semenii lor şi-i învaţă neadevăruri despre Dumnezeu (Psalm 140:12, 13; Ieremia 25:29–31). Iehova nu poate să se tăgăduiască. El este adevăratul Dumnezeu care merită închinarea exclusivă a creaturilor sale. El este Suveran al universului, căruia toate creaturile îi datorează ascultare. — Romani 3:4; Exod 34:14; Psalm 86:9.
15 Cînd Suveranul Domn Iehova îşi va sfinţi numele el va îndepărta pe toţi oamenii care, împotriva voiei sale, distrug pămîntul, deoarece El urăşte răutatea şi iubeşte dreptatea (Psalm 11:5–7). El însuşi spune: „Cu certitudine mă voi preamări şi mă voi sfinţi şi mă voi face cunoscut înaintea ochilor multor naţiuni; şi va trebui ca ele să ştie că eu sînt Iehova“ (Ezechiel 38:23). Aşadar, dacă vrem să fim aprobaţi de Iehova, trebuie să sfinţim numele său, adică să-l tratăm ca pe ceva sfînt, care merită din partea noastră cel mai mare respect şi să trăim în armonie cu voinţa sa.
16. Ce legătură este între conduita noastră şi sfinţirea numelui lui Dumnezeu?
16 Prin comportarea lor, toţi cei ce se închină lui Iehova onorează sau dezonorează numele său. Noi să avem astfel de comportare încît toţi cei ce o vor observa să vorbească numai bine despre Măreţul nostru Dumnezeu căruia-i servim şi a cărui inimă dorim s-o înveselim (1 Petru 2:12; Proverbe 27:11). Ca nişte copii ascultători trebuie să avem dorinţa de a ne dovedi recunoscători faţă de Tatăl nostru, pentru toate darurile sale, inclusiv pentru minunata noastră locuinţă — Pămîntul — căreia îi va da glorie şi mai mare sub Regatul Fiului său. — Isaia 6:3; 29:22, 23.
17. Cu ce atitudine trebuie să ne apropiem în rugăciune de „Regele eternităţii“?
17 Vedem aşadar că a obţine aprobarea acestui „Rege al eternităţii“ este un lucru vrednic de dorit. Însă lucrul acesta nu este posibil prin meritele noastre personale deoarece toţi ne-am născut din părinţi păcătoşi, deci în imperfecţiune. Putem însă, ca şi regele David, să ne rugăm lui Dumnezeu: „Ascunde-ţi faţa de păcatele mele, şi şterge toate erorile mele. Creează în mine o inimă curată, o Dumnezeule, şi pune înăuntrul meu un spirit nou, statornic“ (Psalm 51:5–10). Acum după ce am învăţat ce anume cere de la noi „Tatăl nostru care este în ceruri“, îl putem ruga să ne facă parte şi nouă de binecuvîntările eterne pe care le va aduce cu sine Regatul său. Da, ne putem ruga cu deplină încredere să vină Regatul lui Dumnezeu. Dar ce va aduce Regatul pentru locuitorii pămîntului? Vom vedea din cele ce urmează.
[Întrebări de studiu]
