Studii asupra Scripturilor inspirate şi a cadrului lor

Studiul numărul 7 — Biblia în timpurile moderne

Istoria societăţilor biblice; lucrarea de tipărire şi distribuire de Biblii a Societăţii Watch Tower; realizarea „Traducerii lumii noi“.

1. a) Cu ce scop au fost transmise mesajele divine, şi de ce unele n-au fost aşternute în scris? b) Ce ordine clare le-a dat Iehova multor profeţi, şi cu ce foloase pentru cei ce trăiesc în „zilele din urmă“?

SFINTELE Scripturi (cele 66 de cărţi inspirate numite astăzi Biblia) conţin „cuvântul lui Iehova“ aşternut în scris (Is. 66:5). De-a lungul multor secole, acest ‘cuvânt’ a venit de la Iehova la profeţii şi la slujitorii săi de pe pământ. Aceste mesaje divine au slujit la realizarea unui scop imediat şi, în acelaşi timp, au anunţat cu putere evenimente ce urmau să aibă loc negreşit într-un viitor îndepărtat. Profeţilor lui Dumnezeu nu li s-a cerut de fiecare dată să aştearnă în scris „cuvântul lui Iehova“ care le-a fost transmis. De exemplu, unele cuvinte rostite de Ilie şi de Elisei pentru generaţiile din timpul lor nu s-au păstrat în scris. Pe de altă parte, profeţii Moise, Isaia, Ieremia, Habacuc şi alţii au primit ordine clare de a „scrie“ sau de a ‘scrie într-o carte sau într-un sul’ „cuvântul lui Iehova“ care le-a fost transmis (Ex. 17:14; Is. 30:8; Ier. 30:2; Hab. 2:2; Rev. 1:11). „Cuvintele rostite mai înainte de profeţii sfinţi“ au fost astfel păstrate, împreună cu alte scrieri sfinte, pentru a stimula capacitatea de a gândi clar a slujitorilor lui Iehova şi mai ales pentru a oferi îndrumare cu privire la „zilele din urmă“ (2 Pet. 3:1–3).

2. Ce perioade din istorie s-au remarcat printr-o activitate intensă de copiere şi de traducere a Bibliei?

 ² Din timpul lui Ezra, Scripturile ebraice inspirate au început să fie copiate şi recopiate. Începând din secolul I al erei noastre, Biblia a fost copiată şi recopiată de primii creştini, care au folosit-o pentru a depune mărturie despre scopurile lui Iehova privitoare la Cristosul său în toată lumea cunoscută la data aceea. Când s-a introdus tiparul cu litere mobile (sec. al XV-lea), lucrarea de multiplicare şi de difuzare a Bibliei a luat din nou avânt. În secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, Biblia a fost tradusă şi tipărită pe scară largă de grupuri particulare. Până în anul 1800, Biblia apăruse integral sau parţial în 71 de limbi.

SOCIETĂŢI BIBLICE

3. Ce factor a avut o contribuţie însemnată la distribuirea într-o măsură şi mai mare a Bibliei începând din secolul al XIX-lea?

³ Această activitate a cunoscut un avânt şi mai mare în secolele al XIX-lea şi al XX-lea, când societăţile biblice nou-înfiinţate au început să ia parte la uriaşa lucrare de distribuire a Bibliei. Una dintre ele a fost Societatea de Biblii pentru Britania şi Străinătate, fondată la Londra în 1804. Înfiinţarea acestei societăţi biblice a dus la crearea mai multor societăţi asemănătoare. *

4. a) Potrivit datelor statistice, cum a fost răspândit cuvântul vieţii pe întregul pământ? b) Ce informaţii utile oferă chenarul de la pagina 322 despre câteva versiuni ale Bibliei? Exemplificaţi aceasta făcând referire la o versiune a Bibliei.

⁴ Ca urmare a activităţii acestor societăţi biblice, lucrarea de răspândire a Bibliei a luat amploare. Până în 1900, Biblia apăruse integral sau parţial în 567 de limbi, iar până în 1928, în 856 de limbi. În 1938 a fost depăşită cifra de 1 000 de limbi, iar în prezent Biblia este disponibilă în peste 2 400 de limbi. Cuvântul înviorător şi dătător de viaţă al lui Iehova a fost răspândit pe tot pământul! Astfel, oameni din toate naţiunile au putut răspunde invitaţiei: „Lăudaţi-l pe Iehova, toate naţiunile, şi toate popoarele să-l laude!“ (Rom. 15:11). Chenarul de la pagina 322, „Traduceri importante ale Bibliei în şapte limbi principale“, oferă şi alte informaţii cu privire la distribuirea Bibliei în perioada modernă.

5. Ce este şi mai important decât distribuirea Bibliei, totuşi pentru ce sunt recunoscători Martorii lui Iehova?

⁵ Deşi este lăudabil efortul de a pune Biblia la dispoziţia oamenilor, o sarcină şi mai importantă este aceea de a-i ajuta pe oameni s-o înţeleagă. Încă de pe timpul vechilor iudei şi al primilor creştini, când existau puţine Biblii, cel mai important lucru era transmiterea ‘sensului’ cuvântului şi la fel este şi în zilele noastre (Mat. 13:23; Neem. 8:8). Însă această lucrare prin care oameni de pe tot pământul sunt învăţaţi Cuvântul lui Dumnezeu s-a intensificat odată cu distribuirea pe scară largă a Bibliei. În timp ce îşi continuă lucrarea mondială de instruire biblică, Martorii lui Iehova sunt recunoscători că în prezent există milioane de Biblii în multe ţări şi în multe limbi.

MARTORII LUI IEHOVA, DISTRIBUITORI AI BIBLIEI

6. Ce activitate i-a caracterizat pe Martorii lui Iehova din toate timpurile?

⁶ Martorii lui Iehova sunt un popor care răspândeşte Biblia. Aşa a fost în zilele lui Ezra, precum şi în zilele primilor discipoli ai lui Isus Cristos, care în lumea de atunci au produs atât de multe copii ale Bibliei, încât bogata moştenire de manuscrise primită de la ei întrece moştenirea lăsată de literatura antică. În prezent, Martorii lui Iehova se remarcă prin aceeaşi activitate energică de distribuire a Bibliei.

7. Ce asociaţie au înfiinţat Martorii lui Iehova? Când şi cum au început ei să-şi extindă lucrarea?

⁷ În 1884, Martorii lui Iehova au înfiinţat o asociaţie în vederea realizării lucrării de răspândire a Bibliei, asociaţie cunoscută astăzi sub numele de Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. La început, s-au cumpărat Biblii de la alte societăţi biblice pentru a fi distribuite de Martori, care desfăşurau încă de atunci lucrarea lor caracteristică din casă în casă. Martorii au folosit pentru studierea Bibliei ediţia King James Version, din 1611.

8. a) Cum s-a dovedit Watch Tower Bible and Tract Society fidelă numelui său? b) Cum s-a folosit ea de numeroase traduceri ale Bibliei, şi cu ce scop?

⁸ Fidelă numelui său, Watch Tower Bible and Tract Society a participat atât la distribuirea de Biblii, cât şi la tipărirea de cărţi, tracte şi alte publicaţii creştine. Obiectivul ei era să instruiască în învăţăturile corecte ale Cuvântului lui Dumnezeu. Lucrarea de instruire biblică i-a ajutat pe cei ce iubeau dreptatea să renunţe la tradiţiile religiei false şi la filozofiile lumii şi să se întoarcă la libertatea adevărului biblic, revelat prin Isus şi prin alţi purtători de cuvânt devotaţi ai lui Iehova (Ioan 8:31, 32). Din 1879, când a început să fie tipărită în engleză revista Turnul de veghe, publicaţiile  Societăţii Watch Tower au citat din zeci de traduceri ale Bibliei, le-au menţionat şi au făcut referire la ele. Astfel, Societatea a recunoscut valoarea tuturor acestor traduceri şi a folosit ce era mai bun în ele pentru a înlătura confuzia religioasă şi pentru a face cunoscut mesajul lui Dumnezeu.

9. Cum a început Societatea să editeze Biblii?

⁹ Bibliile Rotherham şi Holman. Încă din 1890, prin intermediul Societăţii Watch Tower, Martorii lui Iehova au devenit editori şi distribuitori ai Bibliei. Atunci ei obţinuseră drepturile de autor de la traducătorul britanic Joseph Rotherham pentru publicarea în Statele Unite a celei de-a doua ediţii a Noului Testament tradus de el. Pe pagina de titlu a exemplarelor tipărite apărea numele Watch Tower Bible and Tract Society, Allegheny, Pennsylvania, unde se afla la acea dată sediul mondial al Societăţii. În 1901 s-au luat măsuri pentru realizarea unei ediţii speciale a versiunii Holman Linear Bible, care conţinea note marginale explicative din publicaţiile tipărite de Societate între anii 1895 şi 1901. Această Biblie reproducea textul Scripturilor ebraice şi greceşti din King James Version şi din Revised Version. Până în 1903 au fost distribuite toate cele 5 000 de exemplare ale acelei ediţii.

10. Editorul cărei versiuni a Scripturilor greceşti a devenit Societatea în 1902?

¹⁰ The Emphatic Diaglott. În 1902, Societatea Watch Tower a obţinut drepturile de autor şi a devenit unicul editor şi distribuitor al versiunii The Emphatic Diaglott. Această versiune a Scripturilor greceşti creştine a fost realizată de Benjamin Wilson, traducător de origine britanică, din Geneva (statul Illinois, S.U.A.). Ea a fost terminată în 1864. Aceasta reproducea textul grecesc al lui J. Griesbach, cu o traducere literală interliniară în engleză, iar, la dreapta, prezenta propria versiune a lui Wilson, care folosea semne speciale de accentuare.

11. Când a publicat Societatea o „Ediţie a Studenţilor în Biblie“, şi ce conţinea aceasta?

¹¹ O ediţie a Studenţilor în Biblie. În 1907, Societatea Watch Tower a publicat în engleză o „Ediţie a Studenţilor în Biblie“. Acest volum conţinea textul Bibliei King James Version şi excelente note marginale, împreună cu un valoros apendice elaborat de Martorii lui Iehova. Acest apendice, care mai târziu a ajuns să aibă peste 550 de pagini, a fost numit „Manualul instructorilor biblici bereeni“ (engl.), fiind tipărit şi separat, sub forma unei cărţi. El conţinea scurte comentarii pe marginea a numeroase versete biblice, împreună cu referinţe la Turnul de veghe şi la manualele Societăţii, precum şi un rezumat conţinând subiecte doctrinare cu versete-cheie, care făcea mai uşoară prezentarea lor altor persoane. Acest manual era asemănător cărţii „Asiguraţi-vă de toate lucrurile“ (engl.), editată ulterior de Societate. El includea şi un index de subiecte, explicaţii ale unor texte dificile, o listă cu pasajele apocrife, un index de versete, o cronologie comparativă şi 12 hărţi. Această Biblie remarcabilă a fost folosită zeci de ani de Martorii lui Iehova în lucrarea de predicare.

O SOCIETATE CARE TIPĂREŞTE BIBLII

12. Când a început Societatea să tipărească Biblii?

¹² Timp de 30 de ani, Societatea Watch Tower a apelat la diverse tipografii pentru a tipări Biblii. Însă în decembrie 1926, ea a tipărit pentru prima oară, cu propriile prese, la Brooklyn (New York), versiunea The Emphatic Diaglott. Tipărirea acestei versiuni a Scripturilor greceşti creştine a făcut să se nască speranţa că, într-o zi, Societatea va tipări Biblia completă.

13. a) Care a fost prima Biblie integrală tipărită de Societate, şi când a fost lansată ea? b) Ce auxiliare utile conţinea ea?

¹³ King James Version. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial s-a văzut şi mai clar cât de necesar era ca Societatea să tipărească Biblia cu mijloace proprii. În timp ce conflictul mondial era în plină desfăşurare, Societatea a reuşit să cumpere clişeele Bibliei King James Version. La 18 septembrie 1942, cu ocazia Adunării Teocratice a Lumii Noi, care a avut loc în oraşul Cleveland (statul Ohio, S.U.A.), preşedintele Societăţii a ţinut cuvântarea „Să prezentăm «sabia spiritului»“. Când cuvântarea a ajuns la punctul culminant, el a lansat prima Biblie integrală tipărită în tipografia Societăţii Watch Tower din Brooklyn. La apendice, această Biblie avea o listă de nume proprii cu semnificaţia lor, o „Concordanţă de expresii şi cuvinte biblice“ şi alte informaţii utile. În partea de sus a fiecărei pagini exista un colontitlu potrivit. De exemplu, în Judecătorii 11, în locul colontitlului tradiţional „Jurământul necugetat al lui Iefta“ s-a pus colontitlul „Făgăduinţa solemnă a lui Iefta“, iar în Ioan, capitolul 1, colontitlul „Existenţa preumană şi naşterea ca om a Cuvântului lui Dumnezeu“.

14. Ce traducere îmbunătăţită a Bibliei a fost tipărită de Societate în 1944, şi ce caracteristici are această Biblie?

¹⁴ American Standard Version. O altă traducere importantă a Bibliei este American Standard Version, din 1901. Ea are marele merit de a fi restabilit numele lui Dumnezeu, „Iehova“, în aproape 7 000 de locuri în Scripturile ebraice. După îndelungate negocieri, în 1944 Societatea Watch Tower a obţinut dreptul de a folosi clişeele acestei versiuni  a Bibliei pentru a o tipări cu propriile prese. La 10 august 1944, la Buffalo (statul New York), care a fost centrul celor 17 congrese simultane ale Martorilor lui Iehova legate prin linie telefonică privată, preşedintele Societăţii şi-a încântat vastul auditoriu anunţând lansarea ediţiei American Standard Version, tipărită de Societatea Watch Tower. Apendicele ei cuprinde o „Concordanţă de cuvinte, nume şi expresii biblice“ foarte cuprinzătoare şi valoroasă. O ediţie de buzunar a acestei Biblii a fost publicată în 1958.

15. Ce traducere a Bibliei a tipărit Societatea în 1972?

¹⁵ The Bible in Living English. În 1972, Societatea Watch Tower a tipărit The Bible in Living English, tradusă de regretatul Steven Byington. Ea redă în mod consecvent numele divin sub forma „Jehovah“ (Iehova).

16. La ce lucrare dublă iau parte Martorii lui Iehova?

¹⁶ Astfel, Martorii lui Iehova nu numai că predică în peste 230 de ţări şi teritorii vestea bună despre Regatul instaurat al lui Dumnezeu, dar totodată tipăresc şi distribuie pe scară largă preţioasa carte ce conţine mesajul despre Regat: Sfintele Scripturi inspirate de Iehova Dumnezeu.

SFINTELE SCRIPTURI — TRADUCEREA LUMII NOI

17. a) Cum au fost folosite numeroasele versiuni ale Bibliei, însă ce defecte au ele? b) La ce s-a gândit, îndeosebi din 1946, preşedintele Societăţii?

¹⁷ Martorii lui Iehova recunosc că datorează mult numeroaselor versiuni ale Bibliei pe care le-au folosit pentru a studia adevărul din Cuvântul lui Dumnezeu. Însă, toate aceste traduceri, chiar şi cele mai recente, au unele defecte. În ele există inconsecvenţe sau redări eronate, care au fost influenţate de tradiţii sectare sau de filozofii omeneşti, şi prin urmare nu sunt în deplină armonie cu adevărurile sfinte, consemnate în Biblie sub îndrumarea lui Iehova. Îndeosebi din 1946, preşedintele Societăţii s-a gândit că ar fi necesară o traducere fidelă a Scripturilor din limbile originare, pe care cititorii moderni s-o înţeleagă la fel de bine cum au înţeles oamenii obişnuiţi scrierile originale ale Bibliei în perioada redactării lor.

18. Cum a ajuns Societatea să editeze şi să tipărească Traducerea lumii noi?

¹⁸ În data de 3 septembrie 1949, la sediul mondial de la Brooklyn al Societăţii, preşedintele a informat Consiliul de Administraţie că exista un Comitet de Traducere a Bibliei şi că acesta a realizat o traducere modernă a Scripturilor greceşti creştine. A fost citit un document prin care comitetul ceda Societăţii dreptul de proprietate, de control şi de publicare a manuscrisului traducerii, în semn de recunoaştere a lucrării nesectare a Societăţii de promovare a instruirii biblice pe tot pământul. De asemenea, au fost citite fragmente din acest manuscris, care ilustrau natura şi calitatea traducerii. Consiliul a acceptat în unanimitate acest cadou şi au fost luate măsuri ca traducerea să fie tipărită cât mai repede. Tehnoredactarea a început la 29 septembrie 1949, iar până la începutul verii anului 1950 au fost tipărite zeci de mii de exemplare.

19. a) În câte volume a apărut Traducerea lumii noi? b) Ce eforturi s-au depus pentru pregătirea acestor volume?

¹⁹ Apariţia pe volume a Traducerii lumii noi. Miercuri, 2 august 1950, în a patra zi a congresului internaţional ţinut pe Yankee Stadium, New York, au fost lansate Scripturile greceşti creştine — Traducerea lumii noi, spre marea surpriză a celor 82 075 de Martori ai lui Iehova, care le-au primit cu aplauze. Încurajaţi de entuziasmul cu care a fost primită această traducere, precum şi de declaraţiile ulterioare referitoare la calitatea ei, Comitetul a început apoi ampla lucrare de traducere a Scripturilor ebraice. Acestea au apărut în cinci volume, lansate succesiv din 1953 până în 1960. Biblia integrală în engleza modernă a format o „bibliotecă“ în şase volume. Fiecare volum conţinea şi auxiliare preţioase pentru studierea Bibliei. Astfel a fost pus la dispoziţia cercetătorului modern al Bibliei un vast tezaur de informaţii biblice. Comitetul depusese eforturi susţinute pentru a cerceta toate sursele importante de informaţii referitoare la text, pentru ca Traducerea lumii noi să exprime clar şi exact puternicul mesaj al Scripturilor inspirate originale.

20. a) Ce ajutoare valoroase conţinea prima ediţie a Traducerii lumii noi în notele de subsol şi în referinţele marginale? b) Ce alte informaţii utile conţinea această ediţie?

²⁰ Printre auxiliarele pentru studierea Bibliei, oferite în cele şase volume ale primei ediţii a Traducerii lumii noi, se aflau valoroasele note de subsol care explicau istoricul anumitor redări. Aceste note aduceau argumente solide în apărarea Scripturilor. De asemenea, a fost inclus un valoros sistem de referinţe în lanţ. Aceste referinţe la cuvinte doctrinare importante au fost elaborate pentru a-l îndruma pe cercetător spre o serie de versete-cheie legate de subiectele respective. Existau numeroase referinţe şi pe marginea paginilor. Acestea îl îndrumau pe cititor spre: a) cuvinte paralele, b) gânduri, idei şi evenimente paralele, c) informaţii biografice, d) informaţii geografice, e) împliniri ale unor profeţii şi f) citate directe din alte pasaje biblice. Fiecare volum avea o prefaţă importantă, ilustraţii cu manuscrise vechi, indexuri şi apendice foarte utile, precum şi hărţi ale unor ţări sau locuri biblice. Pentru Martorii lui Iehova, această primă ediţie a Traducerii  lumii noi în limba engleză a fost o mină de aur pentru studiul individual al Bibliei şi pentru instruirea persoanelor sincere. La 30 iunie 1963, în deschiderea Congresului „Veşnica veste bună“, organizat de Martorii lui Iehova la Milwaukee (statul Wisconsin, S.U.A.), a fost lansată o ediţie specială pentru studiu într-un singur volum, cu un tiraj de 150 000 de exemplare.

21. a) Cu ce ocazie a fost lansată în engleză ediţia revizuită a Traducerii lumii noi? b) Care sunt câteva dintre particularităţile ei?

²¹ O ediţie revizuită într-un singur volum. În vara anului 1961, la o serie de congrese ale Martorilor lui Iehova ţinute în Statele Unite şi în Europa, a fost lansată în engleză o ediţie revizuită completă, într-un singur volum, a Sfintelor Scripturi — Traducerea lumii noi. Ea a fost primită cu bucurie de sutele de mii de participanţi la acele congrese. Această Biblie de 1 472 de pagini, cu coperte verzi, conţinea o concordanţă foarte utilă, un apendice cu subiecte biblice şi hărţi.

22, 23. Ce alte ediţii au apărut, şi care sunt câteva dintre particularităţile lor?

²² Alte ediţii. În 1969 s-a lansat The Kingdom Interlinear Translation of the Greek Scriptures (Scripturile greceşti — Traducerea interliniară a Regatului), iar în 1985 a fost publicată a doua ediţie a acestei Biblii. Această lucrare conţinea traducerea literală în engleză a textului grecesc editat de Westcott şi Hort, precum şi redarea în limba engleză contemporană a ediţiei din 1984 a Traducerii lumii noi. Astfel, cercetătorul atent al Bibliei vede ce spune literalmente textul grecesc original.

²³ A doua ediţie revizuită a Traducerii lumii noi a fost lansată în 1970, iar în 1971 a urmat a treia ediţie, cu note de subsol. La congresele de district ale Martorilor lui Iehova „Creşterea Regatului“, ţinute în 1984, a fost lansată în limba engleză o ediţie revizuită cu referinţe. Ea conţine în formă revizuită şi actualizată toate referinţele marginale apărute în engleză între anii 1950 şi 1960. Concepută pentru cercetătorul atent al Bibliei, ea conţine peste 125 000 de referinţe marginale, peste 11 000 de note de subsol, o concordanţă amplă, hărţi şi un apendice cu 43 de articole. În 1984 a apărut, de asemenea, o ediţie în format obişnuit, cu referinţe marginale, dar fără note de subsol.

24. a) Care sunt unele avantaje ale ediţiei obişnuite şi ale celei cu referinţe? b) Arătaţi cum pot fi folosite colontitlurile.

²⁴ Unele avantaje. Pentru a ajuta cititorul să găsească repede informaţia dorită, atât ediţia cu referinţe, cât şi cea obişnuită au în partea de sus a fiecărei pagini colontitluri alese cu grijă. Acestea indică ce conţin paginile respective şi au cu precădere rolul de a-l ajuta pe vestitorul Regatului să găsească repede textele ce răspund la eventualele întrebări. De exemplu, poate că el încearcă să găsească sfaturi cu privire la educarea copiilor. Deschizând la Proverbele, pagina 880 (în ediţia obişnuită), el citeşte expresia-cheie „Un nume bun“. Întrucât este ultima expresie din colontitlu, ea arată că subiectul apare aproape de sfârşitul acelei pagini. Îl va găsi la Proverbele 22:1. Prima parte a colontitlului de la pagina 881, „Educă-l pe copil“, se găseşte la începutul acelei pagini, la versetul 6. Aceste colontitluri îi pot fi de mare ajutor vestitorului care cunoaşte cu aproximaţie locul versetelor pe care le caută. El le poate găsi foarte repede în Biblia sa.

25. Ce concordanţă se află la dispoziţia cercetătorului Bibliei, şi ce utilizări practice i se pot da?

²⁵ La sfârşitul ediţiei obişnuite şi al celei cu referinţe se află „Indexul cuvintelor biblice“. El conţine mii de cuvinte biblice importante împreună cu o parte din context. Astfel, este pusă la dispoziţie o concordanţă care cuprinde o mare varietate de cuvinte folosite în text. Indexul cuvintelor biblice permite găsirea versetelor ce au legătură cu subiecte doctrinare importante, cum ar fi „suflet“ sau „răscumpărare“, înlesnind un studiu detaliat, direct din versetele biblice. Un vestitor al Regatului care are ocazia să vorbească pe marginea unuia dintre aceste subiecte poate folosi imediat versetele oferite în această concordanţă. În plus, sunt incluse principalele pasaje biblice care cuprind nume proprii importante, cum ar fi locuri geografice şi personaje biblice proeminente. Iată un ajutor remarcabil aflat la dispoziţia tuturor celor ce studiază Biblia cu ajutorul acestei traduceri.

26. Daţi un exemplu care arată unul dintre foloasele apendicelui Traducerii lumii noi.

²⁶ Ea are şi un apendice bine documentat care oferă alte informaţii exacte, utile pentru instruire. Articolele apendicelui sunt aranjate în aşa fel încât pot fi utilizate pentru a explica doctrinele de bază ale Bibliei şi alte subiecte colaterale. De exemplu, subiectul „suflet“ are opt subtitluri şi în toate acestea apendicele citează versete biblice care arată în câte feluri este folosit cuvântul „suflet“ (ebraică, néphesh). De asemenea, apendicele conţine diagrame şi hărţi. Ediţia engleză cu referinţe conţine un apendice mai mare, precum şi numeroase note de subsol care, în termeni simpli, oferă informaţii importante referitoare la text. Astfel, Traducerea lumii noi se remarcă prin bogăţia informaţiilor pe care le oferă şi care ajută cititorul să dobândească repede o cunoştinţă exactă.

27. Este Traducerea lumii noi doar o revizuire a unor traduceri anterioare? Explică.

 ²⁷ O traducere nouă. Traducerea lumii noi este o traducere nouă din limbile originare: ebraică, arameică şi greacă. Ea nu este o revizuire a altei traduceri în limba engleză şi nici nu copiază altă versiune în ce priveşte stilul, vocabularul sau ritmul. Pentru secţiunea ebraico-arameică s-a folosit textul îmbunătăţit şi unanim acceptat al lui Rudolf Kittel din Biblia Hebraica, ediţiile a VII-a, a VIII-a şi a IX-a (apărute între 1951 şi 1955). O nouă ediţie a textului ebraic, cunoscută sub numele de Biblia Hebraica Stuttgartensia, apărută în 1977, a fost folosită pentru actualizarea informaţiilor prezentate la notele de subsol din ediţia cu referinţe a Traducerii lumii noi. Secţiunea greacă a fost tradusă îndeosebi după textul de referinţă al lui Westcott şi Hort, publicat în 1881. Însă Comitetul de Traducere a Bibliei Lumii Noi a consultat şi alte texte greceşti, între care textul grecesc al lui Nestle (1948). Aceste texte de referinţă remarcabile sunt prezentate în studiile 5 şi 6 ale acestei cărţi. Comitetul de traducere a realizat o traducere dinamică şi exactă a Bibliei, cu un text clar şi plin de viaţă, care face posibilă o înţelegere mai profundă şi mai plină de satisfacţii a Cuvântului lui Dumnezeu.

28. Ce a scris un critic despre această traducere?

²⁸ Iată ce a scris un critic despre această traducere: „Traducerile Scripturilor ebraice după limbile originare sunt extrem de rare în limba engleză. Salutăm cu o deosebită plăcere apariţia primei părţi [din Scripturile ebraice] a Traducerii lumii noi, de la Geneza la Rut. . . . Sunt evidente eforturile care s-au depus pentru ca această versiune să fie uşor de citit. Nimeni nu poate spune că este lipsită de prospeţime sau de originalitate. Terminologia ei nu se bazează câtuşi de puţin pe cea a versiunilor anterioare“. *

29. Ce a spus un ebraist cu privire la Traducerea lumii noi?

²⁹ Într-un interviu acordat unui reprezentant al Societăţii Watch Tower, Benjamin Kedar, profesor doctor şi ebraist din Israel, a spus despre Traducerea lumii noi: „În studiile mele lingvistice despre Biblia ebraică şi traduceri, fac deseori referire la ediţia engleză cunoscută sub numele de Traducerea lumii noi. De fiecare dată am constatat că această lucrare reflectă eforturile sincere de a ajunge la o înţelegere cât mai exactă a textului. Dovedind o bună cunoaştere a limbii originare, ea traduce cu claritate termenii din original în altă limbă, fără să se îndepărteze în mod nejustificat de structura specifică limbii ebraice. . . . Fiecare expresie lingvistică permite o anumită libertate în ce priveşte interpretarea sau traducerea. Prin urmare, soluţia lingvistică găsită într-un anumit caz poate fi subiect de dezbatere. Însă nu am descoperit niciodată în Traducerea lumii noi intenţia de a face ca textul să spună altceva decât ceea ce conţine“.

30. În ce măsură este literală ediţia engleză a Traducerii lumii noi, şi care sunt avantajele?

³⁰ O traducere literală. Comitetul Traducerii lumii noi a depus eforturi pentru a traduce literal textul Bibliei. Ori de câte ori limba engleză modernă le-a permis, traducătorii s-au străduit să realizeze o corespondenţă aproape cuvânt cu cuvânt între redarea în limba engleză şi textul ebraic şi cel grecesc. În plus, s-a acordat atenţie ordinii cuvintelor în ebraică şi în greacă, păstrându-se astfel accentuarea din scrierile originale. Această traducere literală transmite cititorului englez savoarea, culoarea şi ritmul scrierilor originale şi oferă baza pentru redarea în alte limbi.

31. Cum au fost aduse în atenţia cititorului situaţiile rare în care traducătorii s-au îndepărtat de textul literal?

³¹ În situaţii excepţionale, pentru a reda cu claritate unele expresii dificile din ebraică şi din greacă, traducătorii ediţiei engleze s-au îndepărtat de textul literal. Însă în ediţia cu referinţe a Traducerii lumii noi multe dintre aceste redări sunt aduse în atenţia cititorului prin intermediul unor note de subsol care conţin traducerea literală.

32. a) Ce a rezultat în urma abandonării traducerii literale? b) Ilustraţi.

³² Mulţi traducători ai Bibliei au renunţat la literalitate nu numai pentru exactitate şi claritate, ci şi pentru ceea ce au numit ei eleganţa limbii şi a formei. În opinia lor, o traducere literală este lipsită de expresivitate, rigidă şi restrictivă. Însă abandonarea literalităţii în favoarea parafrazării şi a interpretării a dus în multe cazuri la îndepărtarea de exactitatea declaraţiilor originale ale adevărului. De fapt, ei au diluat chiar gândurile lui Dumnezeu. De exemplu, decanul emerit al unei mari universităţi americane i-a acuzat cândva pe Martorii lui Iehova că au distrus frumuseţea şi eleganţa Bibliei. Prin Biblie el înţelegea King James Version, care a fost considerată mult timp un model de frumuseţe al limbii engleze. El a spus: „Uitaţi-vă ce aţi făcut din Psalmul 23. I-aţi distrus ritmul şi frumuseţea cu al vostru «Je/ho/ vah is/ my/ shep/herd» (Iehova este păstorul meu). Şapte silabe în loc de şase. Este şocant. Nu are nici ritm, nici echilibru! King James Version îl redă corect prin şase silabe echilibrate: «The/ Lord/ is/ my/ shep/herd» (Domnul este păstorul meu)“.  Acestui profesor i s-a spus că este mai important ca acest psalm să fie redat aşa cum l-a compus David, unul dintre scriitorii Bibliei. A folosit David termenul generic „Domn“ sau a folosit numele divin? Profesorul a recunoscut că David a folosit numele divin, dar a adăugat că, de dragul frumuseţii şi al eleganţei limbajului, cuvântul „Domn“ este mai de dorit. Ce scuză lipsită de temei pentru a scoate ilustrul nume al lui Dumnezeu, Iehova, din acest psalm compus chiar spre lauda sa!

33. Pentru ce ar trebui să-i mulţumim lui Dumnezeu, şi care este speranţa şi rugăciunea noastră?

³³ Mii de redări au fost sacrificate în felul acesta pe altarul concepţiei umane despre frumuseţea limbajului, ceea ce a dus la inexactităţi în multe versiuni ale Bibliei. Mulţumiri fie aduse lui Dumnezeu pentru că a făcut posibilă realizarea Traducerii lumii noi cu textul ei exact şi clar! Fie ca măreţul său nume, Iehova, să fie sfinţit în inimile tuturor celor ce o citesc!

[Note de subsol]

[Întrebări de studiu]

 [Tabelul de la pagina 322]

TRADUCERI IMPORTANTE ALE BIBLIEI ÎN ŞAPTE LIMBI PRINCIPALE

Numele Prima Textul de Numele Textul de

versiunii ediţie bază pentru divin bază pentru

Scripturile redat Scripturile

ebraice prin greceşti

ENGLEZĂ

Rheims-Douay* 1582–1610 Vulgata Lord Vulgata

(ADONAI, de două ori)

King James

Version* 1611 M LORD Textul acceptat

(Jehovah, de câteva ori)

Young 1862–1898 M Jehovah Textul acceptat

English 1881–1895 M LORD Westcott şi Hort

Revised*

(Jehovah, de câteva ori)

Emphasised 1878–1902 M Yahweh Westcott şi Hort,

Bible (Ginsburg) Tregelles

American 1901 M Jehovah Westcott şi Hort

Standard

An American 1923–1939 M LORD Westcott şi Hort

Translation (Yahweh, de câteva ori)

(Smith-Goodspeed)*

Revised 1946–1952 M LORD Westcott şi Hort,

Standard* Nestle

New English 1961–1970 M (BHK) LORD Noul text

Bible* (Jehovah, de câteva ori) eclectic

Today’s 1966–1976 M (BHK) LORD UBS

English Version

New King 1979–1982 M (BHS) LORD Textul primit

James Bible/ (YAH, de câteva ori)

Revised

Authorised Version

New Jerusalem 1985 M Yahweh Grecesc

Bible*

SPANIOLĂ

Valera 1602 M Jehová Textul acceptat

Moderna 1893 M Jehová Scrivener

Nácar-Colunga* 1944 M Yavé Grecesc

Evaristo Martín 1964 M Yavé Grecesc

Nieto*

Serafín 1965 M (BHK) Yahvéh, Señor

de Ausejo* Nestle-Aland

Biblia 1967 M Yahveh Grecesc

de Jerusalén*

Cantera-Iglesias* 1975 M (BHK) Yahveh Grecesc

Nueva Biblia 1975 M Señor Grecesc

Española*

PORTUGHEZĂ

Almeida 1681, 1750 M Jehovah Textul acceptat

Figueiredo* 1778–1790 Vulgata Senhor Vulgata

Matos Soares* 1927–1930 Vulgata Senhor Vulgata

Pontifício 1967 M Javé Merk

Instituto Bíblico*

Jerusalém* 1976, 1981 M Iahweh Grecesc

GERMANĂ

Luther* 1522, 1534 M HErr Erasmus

Zürcher 1531 M Herr, Jahwe Grecesc

Elberfelder 1855, 1871 M Jehova Textul acceptat

Menge 1926 M HErr Grecesc

Luther 1964, 1984 M HERR Grecesc

(revizuită)*

Bibel 1967 M (BHS) Herr Nestle-Aland, UBS

in heutigem

Deutsch (Gute

Nachricht)*

Einheitsübersetzung* 1972, 1974 M Herr, Jahwe Grecesc

Revidierte 1975, 1985 M HERR, Jahwe Grecesc

Elberfelder

FRANCEZĂ

Darby 1859, 1885 M Eternel Grecesc

Crampon* 1894–1904 M Jéhovah Merk

Jérusalem* 1948–1954 Vulgata, Yahvé Vulgata,

Ebraic Grecesc

TOB 1971–1975 M (BHS) Seigneur Nestle, UBS

Traduction

œcuménique*

Osty* 1973 M Yahvé Grecesc

Segond 1978 M (BHS) Eternel Nestle-Aland,

révisée Black, Metzger,

Wikgren

Français courant 1982 M (BHS) Seigneur Nestle, UBS

OLANDEZĂ

Statenvertaling 1637 M HEERE Textul acceptat

Leidse Vertaling 1899–1912 M Jahwe Nestle

Petrus-Canisiusvertaling* 1929–1939 M Jahweh Nestle

NBG-vertaling 1939–1951 M HERE Nestle

Willibrordvertaling* 1961–1975 M Jahwe Nestle

Groot Nieuws Bijbel* 1972–1983 M Heer Nestle

ITALIANĂ

Diodati 1607, 1641 M Signore Grecesc

Riveduta (Luzzi) 1925 M Eterno Grecesc

Nardoni* 1960 M Signore, Jahweh Grecesc

Pontificio 1923–1958 M Signore, Jahve Merk

Istituto Biblico*

Garofalo* 1960 M Jahve, Signore Grecesc

Concordata* 1968 M (BHK) Signore, Iavè Nestle, Merk

CEI* 1971 M Signore Grecesc

Parola del Signore* 1976–1985 M (BHS) Signore UBS

* Asteriscul arată că au fost incluse apocrifele, dar este posibil ca acestea să nu apară în toate ediţiile.

„M“ se referă la textul masoretic. Când apare singur, nu se referă la un anumit text masoretic.

„BHK“ se referă la Biblia Hebraica a lui Kittel.

„UBS“ se referă la The Greek New Testament, realizat de Societăţile Biblice Unite.

„BHS“ se referă la Biblia Hebraica Stuttgartensia.

„Grecesc“ arată că traducerea s-a făcut din greacă, fără ca textul să fie indicat.