ÎN 1989, eu și soțul meu i-am întâlnit pe Martori la un vecin. Fratele Givi Barnadze, care studia Biblia cu vecinul nostru, nu avea un exemplar personal al Bibliei, întrucât era dificil să găsești Biblii în Georgia în acele timpuri.

Ne-a plăcut ceea ce am auzit și voiam să avem și noi Biblia noastră. Când soțul meu s-a întâlnit cu fratele lui de corp, i-a zis că era în căutarea unei Biblii. Spre surprinderea sa, fratele lui i-a spus că, nu cu mult timp în urmă, cumpărase o Biblie, o versiune nouă în georgiană, și că era bucuros să i-o dea în dar.

Când Badri a ajuns acasă, s-a așezat la masă și a citit din Biblie până la lăsarea serii. Ziua următoare, s-a trezit și și-a continuat lectura. Când m-am întors de la serviciu, l-am găsit stând la masă și citind încă din Scripturi. Nu se putea  opri din citit! De aceea, i-am sugerat să își ia câteva zile libere ca să-și termine lectura. Nu după mult timp, a reușit să citească întreaga Biblie.

Când, mai târziu, am început să studiem cartea Adevărul care conduce la viață eternă cu fratele Barnadze, am fost bucuroși că aveam propria Biblie. Ne-am potrivit bine, pentru că noi nu aveam un exemplar personal al cărții Adevărul, iar cel care studia cu noi nu avea Biblie! Circa un an mai târziu, eu și Badri ne-am botezat.