1–3. a) De ce gândul de a se prezenta înaintea soţului ei ar fi putut s-o sperie pe Estera? b) La ce întrebări despre Estera vom găsi răspuns în acest capitol?

ESTERA încerca să-şi stăpânească emoţiile în timp ce se apropia de curtea palatului din Susa, dar nu-i era deloc uşor. Palatul era impresionant. Fusese construit pe platourile imense din vecinătatea piscurilor înzăpezite ale munţilor Zagros, care se oglindeau în apele cristaline ale râului Choaspes. Tot ce se putea vedea aici — basoreliefurile multicolore din cărămidă smălţuită ce reprezentau tauri înaripaţi, arcaşi şi lei, coloanele canelate din piatră şi statuile impunătoare — totul avea menirea de a le aminti vizitatorilor de imensa putere a omului pe care Estera urma să-l vadă, cel ce se autointitulase „marele rege“. Acesta era soţul ei.

² Da, soţul ei! Cât de diferit era Ahaşveroş de genul de soţ pe care şi-l dorea probabil orice tânără iudeică fidelă! * El nu încerca să imite exemplul unor bărbaţi precum Avraam, care a acceptat cu umilinţă îndemnul lui Dumnezeu de a asculta de soţia lui, Sara (Gen. 21:12). Regele nu ştia nimic sau prea puţine despre Dumnezeul Esterei, Iehova, ori despre Legea Sa. Cunoştea însă legile persane, printre care şi legea care interzicea exact ceea ce Estera era pe punctul să facă. Despre ce era vorba? Legea spunea că oricine venea înaintea monarhului persan fără să fi fost chemat era pasibil de pedeapsa cu moartea. Estera nu fusese chemată, dar, chiar şi aşa, intenţiona să meargă la rege. Pe măsură ce se apropia de curtea interioară, de unde putea fi văzută de la tronul regelui, ea avea probabil sentimentul că se ducea la moarte. (Citeşte Estera 4:11; 5:1.)

³ De ce şi-a asumat Estera un astfel de risc? Şi ce putem învăţa din credinţa acestei femei remarcabile? Să vedem mai întâi cum a ajuns Estera în poziţia neobişnuită de regină a Persiei.

4. Ce ştim despre trecutul Esterei şi cum a ajuns ea să locuiască împreună cu vărul ei Mardoheu?

⁴ Estera era orfană. Se ştiu foarte puţine lucruri despre părinţii ei, care i-au pus numele Hadasa. Acesta este un cuvânt ebraic însemnând „mirt“, un arbust încântător, cu flori albe. Când părinţii Esterei au murit, vărului ei Mardoheu i s-a făcut milă de ea. El era mult mai în vârstă decât Estera. Plin de compasiune, Mardoheu a luat-o la el acasă şi a tratat-o ca pe propria fiică (Est. 2:5–7, 15).

5, 6. a) Cum a crescut-o Mardoheu pe Estera? b) Ce fel de viaţă duceau Estera şi Mardoheu în Susa?

⁵ Mardoheu şi Estera locuiau ca exilaţi în capitala Persiei, unde au trebuit, probabil, să suporte dispreţul oamenilor din cauza religiei lor şi a Legii pe care se străduiau s-o respecte. Cu siguranţă, Estera s-a apropiat tot mai mult de vărul ei pe măsură ce el a învăţat-o despre Iehova, Dumnezeul îndurător care îşi salvase de nenumărate ori poporul şi care avea să facă din nou acest lucru (Lev. 26:44, 45). Fără îndoială, între Estera şi Mardoheu se crease o legătură bazată pe iubire şi loialitate.

⁶ După cât se pare, Mardoheu era funcţionar la palatul din Susa, întrucât stătea de obicei la poartă alături de alţi slujitori ai regelui (Est. 2:19, 21; 3:3). Nu ştim cum şi-a petrecut Estera anii adolescenţei. Ne putem imagina însă că a avut grijă de vărul ei mai în vârstă şi de casa acestuia, aflată probabil pe celălalt mal al râului, în zona mai săracă a oraşului. Poate că îi plăcea să meargă la piaţa din Susa, unde aurari, argintari şi alţi negustori îşi expuneau mărfurile. Cu siguranţă, Estera nu se gândea că astfel de articole de lux aveau să devină ceva obişnuit pentru ea. Nici nu bănuia ce-i rezerva viitorul.

7. De ce a fost Vasti detronată şi ce s-a întâmplat ulterior?

⁷ Într-o zi, oraşul a fost cuprins de forfotă: toţi vorbeau despre situaţia apărută în casa regelui. La un mare banchet, în timp ce îi ospăta pe nobili cu vin şi bucate alese, Ahaşveroş a hotărât s-o cheme pe frumoasa regină Vasti, care dădea separat un  ospăţ pentru femei. Dar Vasti n-a vrut să vină. Umilit şi clocotind de mânie, regele i-a întrebat pe sfetnicii săi cum ar trebui pedepsită Vasti. Drept urmare, regina a fost detronată. Slujitorii regelui au început să caute în tot imperiul fecioare tinere şi frumoase, dintre care regele urma să-şi aleagă o nouă regină (Est. 1:1—2:4).

8. a) De ce este posibil ca Mardoheu să se fi îngrijorat în privinţa Esterei pe măsură ce aceasta creştea? b) Cum crezi că ţi-ai putea însuşi punctul de vedere biblic referitor la frumuseţea fizică? (Vezi şi Proverbele 31:30.)

⁸ Ni-l putem închipui pe Mardoheu privind-o din când în când pe Estera cu drag şi observând cu mândrie, dar şi cu îngrijorare, cum verişoara sa creştea şi devenea o tânără foarte frumoasă. Iată ce citim despre ea: „Era frumoasă la trup şi plăcută la înfăţişare“ (Est. 2:7). Biblia prezintă un punct de vedere echilibrat referitor la frumuseţea fizică — este încântătoare, dar trebuie să fie însoţită de înţelepciune şi de umilinţă. Altminteri, ea poate da naştere la aroganţă, la mândrie şi la alte trăsături negative. (Citeşte Proverbele 11:22.) Aţi constatat şi voi aceasta? Ce avea să fie frumuseţea în cazul Esterei: un avantaj sau un punct slab? Numai timpul avea să arate acest lucru.

9. a) Ce s-a întâmplat după ce slujitorii regelui au remarcat-o pe Estera şi de ce trebuie să fi fost grea despărţirea de Mardoheu? b) De ce a permis Mardoheu căsătoria Esterei cu un păgân? (Vezi chenarul.)

⁹ Slujitorii regelui au remarcat-o pe Estera. Ei au luat-o de lângă Mardoheu şi au dus-o la grandiosul palat de pe celălalt mal al râului (Est. 2:8). Lui Mardoheu şi Esterei trebuie să le fi fost greu să se despartă, pentru că erau apropiaţi ca un tată şi o fiică. Mardoheu n-ar fi dorit ca fiica sa adoptivă să se căsătorească cu un necredincios, fie acesta şi rege, dar nu avea niciun control asupra situaţiei. * Cu câtă atenţie trebuie să fi ascultat Estera sfaturile lui Mardoheu înainte de a pleca! În timp ce era condusă la palatul din Susa, probabil că îi veneau în minte o mulţime de întrebări. Cum avea să fie viaţa ei în continuare?

10, 11. a) De ce noul mediu în care trăia Estera ar fi putut s-o influenţeze foarte uşor? b) Cum a dovedit Mardoheu că era preocupat de binele Esterei?

¹⁰ Estera a ajuns într-o lume complet nouă pentru ea. Era în mijlocul ‘multor tinere’ care fuseseră aduse din toate colţurile Imperiului Persan. Obiceiurile, limba şi atitudinea lor trebuie să fi fost foarte diferite. Tinerele au fost date în grija unui funcţionar pe nume Hegai. Ele aveau să urmeze un amplu tratament de înfrumuseţare, care dura un an şi care includea masaje cu uleiuri parfumate (Est. 2:8, 12). În acest mediu şi cu acest stil de viaţă, tinerele  aduse la palat ar fi putut cu uşurinţă să dezvolte o obsesie pentru aspectul lor fizic şi, pe lângă aceasta, aroganţă şi spirit de competiţie. Cum a fost Estera influenţată de noul mediu?

¹¹ Nimeni nu putea fi mai îngrijorat pentru Estera decât Mardoheu. Din Biblie aflăm că, în fiecare zi, el încerca să se apropie cât mai mult de casa femeilor ca să afle cum îi mergea Esterei (Est. 2:11). Frânturile de informaţii pe care le obţinea, poate de la slujitorii dispuşi să i le împărtăşească, trebuie să-l fi făcut să se simtă foarte mândru de fiica sa adoptivă. De ce?

12, 13. a) Ce impresie le-a făcut Estera celor din jurul ei? b) De ce trebuie să se fi bucurat Mardoheu să afle că Estera nu a dezvăluit nimănui că era iudeică?

¹² Estera i-a făcut o impresie atât de bună lui Hegai, încât acesta a tratat-o cu multă bunătate iubitoare, dându-i şapte slujitoare şi  cel mai bun loc din casa femeilor. Relatarea mai spune: „În tot acest timp, Estera câştiga favoare în ochii tuturor celor ce o vedeau“ (Est. 2:9, 15). Ar fi putut doar frumuseţea să lase o impresie atât de puternică? Nu. În cazul Esterei, era vorba de mult mai mult.

¹³ De exemplu, citim că „Estera nu vorbise nici de poporul ei, nici de rudele ei, căci Mardoheu îi poruncise să nu spună nimic“ (Est. 2:10). Mardoheu îi ceruse să fie discretă cu privire la originea ei; fără îndoială, el observase că membrii familiei regale persane aveau multe prejudecăţi faţă de poporul iudeu. Cât de mult trebuie să se fi bucurat Mardoheu să afle că, deşi nu mai era sub privirile lui, Estera se dovedea la fel de înţeleaptă şi de ascultătoare!

14. Cum pot tinerii de astăzi să imite exemplul Esterei?

¹⁴ În mod asemănător, tinerii din prezent pot bucura şi ei inimile părinţilor lor şi ale celor care le poartă de grijă. Când nu se  află sub privirile părinţilor, chiar dacă sunt înconjuraţi de oameni superficiali, imorali sau plini de cruzime, ei se pot opune influenţelor rele şi pot continua să respecte normele despre care ştiu că sunt drepte. Astfel, ei bucură inima Tatălui lor ceresc, la fel ca Estera. (Citeşte Proverbele 27:11.)

15, 16. a) Cum a câştigat Estera iubirea regelui? b) De ce trebuie să-i fi fost greu Esterei să se adapteze la schimbările din viaţa ei?

¹⁵ Când a venit timpul să-i fie prezentată regelui, Estera a fost lăsată să aleagă orice lucru de care credea că ar avea nevoie, poate pentru a se înfrumuseţa şi mai mult. Dovedind modestie, ea n-a cerut nimic în plus faţă de ceea ce îi spusese Hegai (Est. 2:15). Estera a înţeles, probabil, că doar frumuseţea nu va cuceri inima regelui; un spirit modest şi umil avea să se dovedească a fi un bun de preţ, rar întâlnit la curtea regală. Şi nu s-a înşelat!

¹⁶ Relatarea spune: „Regele a iubit-o pe Estera mai mult decât pe toate celelalte femei şi ea a câştigat mai multă favoare şi bunătate iubitoare înaintea lui decât toate celelalte fecioare. Şi el i-a pus podoaba regală pe cap şi a făcut-o regină în locul lui Vasti“ (Est. 2:17). Trebuie să fi fost greu pentru această iudeică umilă să se adapteze la schimbările din viaţa ei: era noua regină, soţia celui mai puternic monarh al vremii! S-a îngâmfat ea din cauza noii sale poziţii? Nicidecum!

17. a) Cum a rămas Estera ascultătoare faţă de tatăl ei adoptiv? b) De ce ne este util exemplul Esterei?

¹⁷ Estera a rămas ascultătoare faţă de Mardoheu, tatăl ei adoptiv. Ea a păstrat secretă legătura cu poporul iudeu. Mai mult, când Mardoheu a descoperit un complot care viza asasinarea lui Ahaşveroş, Estera a ascultat de Mardoheu şi i-a transmis regelui avertismentul său, iar planul uneltitorilor a fost zădărnicit (Est. 2:20–23). De asemenea, dând dovadă de umilinţă şi de ascultare, ea a arătat că avea o credinţă puternică în Dumnezeul ei. Cât de util ne este exemplul Esterei în prezent, când ascultarea este rareori considerată o virtute şi când la ordinea zilei sunt neascultarea şi răzvrătirea! Însă oamenii cu o credinţă sinceră preţuiesc ascultarea, la fel ca Estera.

18. a) De ce nu s-a plecat Mardoheu înaintea lui Haman? (Vezi şi nota de subsol.) b) Cum imită slujitorii fideli ai lui Iehova de astăzi exemplul lui Mardoheu?

¹⁸ Un bărbat pe nume Haman a ajuns într-o poziţie înaltă la curtea lui Ahaşveroş. Regele l-a numit pe Haman prim-ministru, făcându-l cel mai important sfetnic şi al doilea om din conducerea  imperiului. Regele chiar a decretat ca toţi cei care îl vedeau pe acest înalt demnitar să se plece înaintea lui (Est. 3:1–4). Pentru Mardoheu, această lege ridica o problemă. El dorea să se supună regelui, dar nu cu preţul ascultării de Dumnezeu. În ce consta problema? Haman era agaghit. Din câte se pare, aceasta însemna că el era un descendent al lui Agag, regele amalecit care fusese executat de Samuel, profetul lui Dumnezeu (1 Sam. 15:33). Amaleciţii au fost atât de răi, încât au devenit duşmani ai lui Iehova şi ai Israelului. Poporul amalecit era condamnat de Dumnezeu (Deut. 25:19). * Cum putea un iudeu fidel să se plece înaintea unui amalecit? Mardoheu nu putea să facă acest lucru şi nici nu l-a făcut. Până în zilele noastre, mulţi oameni ai credinţei, atât bărbaţi, cât şi femei, şi-au riscat viaţa pentru a respecta principiul: „Trebuie să ascultăm mai mult de Dumnezeu ca stăpânitor decât de oameni“ (Fap. 5:29).

19. Ce a vrut Haman să facă şi cum l-a convins pe rege?

¹⁹ Haman era furios. Dar el nu s-a mulţumit să găsească o cale de a-l ucide pe Mardoheu. Haman voia să extermine tot poporul lui Mardoheu! El l-a convins pe rege să-l lase să-şi ducă la îndeplinire planul, prezentându-i pe iudei într-o lumină nefavorabilă. Fără să-i numească, el a lăsat să se înţeleagă că erau un popor neînsemnat, ‘risipit şi care se menţinea separat printre popoare’. Ba mai mult, a spus că ei nu respectau legile regelui şi că, din acest motiv, erau rebeli periculoşi. El a propus să doneze trezoreriei regelui o sumă imensă de bani pentru a acoperi cheltuiala pe care o presupunea uciderea tuturor iudeilor din imperiu. * Ahaşveroş i-a oferit lui Haman inelul său cu sigiliu ca să pecetluiască orice poruncă pe care acesta ar fi dat-o (Est. 3:5–10).

20, 21. a) Cum i-a afectat legea dată la iniţiativa lui Haman pe iudeii de pe tot cuprinsul Imperiului Persan, inclusiv pe Mardoheu? b) Ce a implorat-o Mardoheu pe Estera să facă?

²⁰ În scurtă vreme, mesageri călare pe cai goneau spre toate colţurile vastului imperiu ducând ceea ce era, în realitate, sentinţa cu moartea pentru poporul iudeu. Să ne imaginăm efectul pe care l-a avut această proclamaţie în îndepărtatul Ierusalim, unde o rămăşiţă de iudei întorşi din exilul babilonian se străduiau să  reconstruiască un oraş care încă nu avea zid de apărare. Poate că Mardoheu s-a gândit la ei, dar şi la rudele şi la prietenii săi din Susa când a primit această veste îngrozitoare. Cuprins de disperare, el şi-a sfâşiat veşmintele, şi-a pus pe el o pânză de sac, şi-a presărat cenuşă pe cap, a ieşit în mijlocul oraşului şi a scos strigăte puternice. Însă Haman s-a aşezat să bea împreună cu regele fără să-i pese câtuşi de puţin de iudeii şi de prietenii acestora din Susa, cărora le provocase o mare durere. (Citeşte Estera 3:12—4:1.)

²¹ Mardoheu ştia că trebuia să acţioneze. Dar ce putea să facă? Estera a aflat despre suferinţa lui şi i-a trimis veşminte, însă Mardoheu le-a refuzat. Poate că el se întreba de multă vreme de ce Iehova, Dumnezeul său, permisese ca Estera, care îi era atât de dragă, să fie luată de la el şi să ajungă soţia unui conducător păgân. Abia atunci a început să înţeleagă. Mardoheu i-a trimis Esterei un mesaj în care îi cerea să intervină pe lângă rege „pentru poporul ei“ (Est. 4:4–8).

22. De ce îi era teamă Esterei să se înfăţişeze la rege, soţul ei? (Vezi şi nota de subsol.)

²² Estera trebuie să fi fost foarte tulburată la primirea mesajului.  Urma cea mai mare încercare a credinţei ei. Îi era teamă, aşa cum a recunoscut deschis în răspunsul pe care i l-a trimis lui Mardoheu. Estera i-a amintit acestuia de legea potrivit căreia, dacă cineva apărea înaintea regelui fără să fi fost chemat de el, era condamnat la moarte. Viaţa celui ce cuteza să facă un asemenea gest era cruţată numai dacă regele îi întindea sceptrul de aur. În plus, ţinând cont de ceea ce se întâmplase cu Vasti, care a refuzat să se supună poruncii regelui de a se prezenta înaintea lui, avea Estera vreun motiv să se aştepte ca regele să-i arate îndurare? Estera i-a spus lui Mardoheu că regele nu o chemase la el de 30 de zile! Avea deci toate motivele să se întrebe dacă nu cumva căzuse în dizgraţia capriciosului monarh (Est. 4:9–11). *

23. a) Ce i-a spus Mardoheu Esterei pentru a-i întări credinţa? b) De ce este Mardoheu un exemplu demn de imitat?

²³ Mardoheu i-a dat Esterei un răspuns hotărât pentru a-i întări credinţa. El a asigurat-o că, dacă ea nu va acţiona, salvarea iudeilor avea să vină din altă parte. Mai mult, probabil nici ea nu ar fi fost cruţată în timpul persecuţiei. Mardoheu şi-a dovedit astfel credinţa puternică în Iehova, care n-ar permite niciodată ca poporul Său să fie exterminat şi ca promisiunile Sale să rămână neîmplinite (Ios. 23:14). Mardoheu a întrebat-o apoi pe Estera: „Cine ştie dacă nu pentru un timp ca acesta ai primit demnitate regală?“ (Est. 4:12–14). Mardoheu este un exemplu demn de imitat. El a avut o încredere absolută în Iehova, Dumnezeul său. Avem şi noi o astfel de încredere? (Prov. 3:5, 6)

24. Cum a arătat Estera credinţă şi curaj?

²⁴ Pentru Estera, sosise momentul să ia o decizie. Ea l-a rugat pe Mardoheu să le spună iudeilor să ţină împreună cu ea un post de trei zile. Estera şi-a încheiat mesajul cu aceste cuvinte simple, dar emoţionante, care dezvăluie credinţa şi curajul ei: „Dacă trebuie să pier, atunci să pier“ (Est. 4:15–17). În acele trei zile, ea trebuie să se fi rugat cu mai multă fervoare ca oricând. În cele din urmă, a sosit momentul să acţioneze. Estera s-a îmbrăcat cu cele mai frumoase veşminte regale, făcând tot posibilul să fie pe placul regelui. Apoi a plecat.

25. Descrieţi scena în care Estera se prezintă înaintea soţului ei.

²⁵ Aşa cum se arăta la începutul capitolului, Estera s-a îndreptat spre curtea regelui. Cu câtă ardoare trebuie să se fi rugat în timp ce mintea şi inima îi erau cuprinse de îngrijorare! Estera a intrat în curte, de unde îl putea vedea pe Ahaşveroş aşezat pe tron. Îi vedea chipul încadrat de bucle ordonate şi cu barba tăiată în pătrat. Probabil că a încercat să-i citească expresia feţei. Dacă a fost necesar să aştepte, aşteptarea trebuie să-i fi părut o veşnicie. Însă momentul tensionat a trecut: soţul ei a văzut-o. Deşi a fost, cu siguranţă, surprins, trăsăturile feţei i s-au îmblânzit. El i-a întins sceptrul de aur! (Est. 5:1, 2)

26. De ce au nevoie adevăraţii creştini de un curaj ca al Esterei şi de ce misiunea ei era doar la început?

²⁶ Estera a fost primită în audienţă, regele fiind dispus s-o asculte. Ea a luat poziţie de partea Dumnezeului ei şi a poporului ei, fiind un exemplu de credinţă pentru toţi slujitorii lui Dumnezeu. Creştinii de azi apreciază astfel de exemple. Isus a spus că adevăraţii săi continuatori aveau să manifeste o iubire plină de sacrificiu. (Citeşte Ioan 13:34, 35.) A arăta o asemenea iubire pretinde adesea un curaj ca al Esterei. Dar misiunea ei nu s-a încheiat în ziua în care a luat apărarea poporului lui Dumnezeu; de fapt, era abia la început. Cum avea să-l convingă pe rege că Haman, sfetnicul pe care acesta îl preţuia cel mai mult, pusese la cale un complot mârşav? Cum putea contribui la salvarea poporului ei? La aceste întrebări se va răspunde în următorul capitol.