1, 2. a) Ce fel de muncă făcea Rut? b) Ce a aflat Rut despre Legea lui Dumnezeu şi despre poporul său?

RUT se aşază în genunchi lângă spicele de orz pe care le-a strâns pe parcursul zilei. Peste ogoarele din jurul Betleemului se lasă seara. Mulţi lucrători se îndreaptă deja spre poarta acestui orăşel aflat pe coama unui deal. Rut este, fără îndoială, foarte obosită întrucât a început lucrul dis-de-dimineaţă. Însă ea nu se opreşte. Continuă să lucreze, bătând spicele pentru a separa boabele. Chiar dacă munca a fost istovitoare, pentru Rut aceasta a fost o zi bună, mai bună decât şi-ar fi putut imagina.

² Începe, în sfârşit, să se schimbe în bine situaţia acestei văduve tinere? Aşa cum am văzut în capitolul anterior, ea hotărâse s-o urmeze pe soacra ei, Naomi, jurând că va rămâne alături de ea şi că Iehova, Dumnezeul lui Naomi, va fi şi Dumnezeul ei. Cele două văduve au părăsit Moabul şi au venit la Betleem. În scurtă vreme, Rut, moabita, a aflat că Legea lui Iehova conţinea prevederi în folosul săracilor, inclusiv al străinilor, prevederi care le permiteau să-şi păstreze demnitatea. De asemenea, ea a văzut că în poporul lui Iehova, care trăia sub Lege şi fusese învăţat potrivit acesteia, existau oameni cu o bună spiritualitate. Unii dintre ei i-au arătat bunătate, alinându-i inima plină de durere.

3, 4. a) Cum a încurajat-o Boaz pe Rut? b) Cum ne poate fi de folos exemplul lui Rut în prezent, când lumea se confruntă cu tot mai multe probleme economice?

³ O astfel de persoană care i-a arătat bunătate lui Rut a fost Boaz, bărbatul bogat şi în vârstă de pe ale cărui ogoare a cules ea spice. În această zi, care este pe sfârşite, Boaz a manifestat un interes părintesc faţă de ea. Rut se bucură în sinea ei când îşi aminteşte cuvintele pline de bunătate cu care a lăudat-o el pentru că se îngrijea de Naomi şi pentru că a ales să caute refugiu sub aripile adevăratului Dumnezeu, Iehova. (Citeşte Rut 2:11–14.)

⁴ Cu toate acestea, probabil că Rut se întreabă ce va fi cu viaţa ei. Este o străină; în plus, este săracă, nu are nici soţ, nici copii.  Cum se va îngriji din punct de vedere material de ea şi de Naomi în anii ce vor urma? Se vor putea descurca numai cu ce culege ea la seceriş? Dar ei, cine îi va purta de grijă la bătrâneţe? Este firesc să fi fost tulburată de asemenea gânduri. Astăzi, când situaţia economică din lume se înrăutăţeşte pe zi ce trece, mulţi oameni au astfel de îngrijorări. Văzând cum a ajutat-o credinţa pe Rut să înfrunte încercările, ne vom simţi îndemnaţi să-i imităm exemplul.

5, 6. a) Cum s-a încheiat prima zi de muncă a lui Rut pe ogorul lui Boaz? b) Cum a reacţionat Naomi când a văzut-o pe Rut?

⁵ După ce termină de bătut spicele şi de strâns boabele, Rut îşi dă seama că are aproximativ o efă, sau 22 de litri, de orz. Se pare că acesta cântărea în jur de 14 kilograme! Probabil că Rut strânge orzul într-o pânză şi pune legătura pe cap. Apoi pleacă spre Betleem la lăsarea întunericului (Rut 2:17).

⁶ Naomi se bucură s-o vadă pe scumpa ei noră şi este, probabil, surprinsă când vede cât orz a strâns. Rut a adus şi hrana care îi rămăsese de la masa oferită de Boaz lucrătorilor, astfel că cele două văduve mănâncă împreună. Naomi o întreabă: „Unde ai strâns astăzi spice? Unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce s-a uitat la tine!“ (Rut 2:19). Naomi a înţeles imediat că Rut n-ar fi avut atât de multe cereale dacă n-ar fi ajutat-o cineva.

7, 8. a) Cum a considerat Naomi bunătatea lui Boaz şi de ce? b) Cum a continuat Rut să arate iubire loială faţă de soacra ei?

⁷ Rut îi povesteşte lui Naomi despre bunătatea pe care i-o arătase Boaz. Impresionată, Naomi spune: „Binecuvântat să fie de Iehova, care n-a părăsit bunătatea sa iubitoare faţă de cei vii şi faţă de cei morţi!“ (Rut 2:20). Ea considera că bunătatea manifestată de Boaz era, de fapt, o dovadă a bunătăţii lui Iehova, care îi impulsionează pe slujitorii săi să fie generoşi şi promite că-i va răsplăti pentru bunătatea lor. * (Citeşte Proverbele 19:17.)

⁸ Naomi o îndeamnă pe Rut să accepte oferta lui Boaz de a strânge în continuare spice de pe ogoarele lui şi de a sta aproape de slujitoarele lui, ca să nu o necăjească secerătorii. Rut îi ascultă sfatul. De asemenea, ea continuă ‘să locuiască cu soacra ei’ (Rut 2:22, 23). Din aceste cuvinte reiese o dată în plus cea mai de seamă calitate a lui Rut: iubirea loială. Exemplul ei ne îndeamnă să  ne întrebăm dacă preţuim legăturile de familie, susţinându-i cu loialitate pe cei dragi şi ajutându-i la nevoie. Iehova vede întotdeauna când arătăm iubire loială faţă de alţii.

9. Ce învăţăm despre familie de la Rut şi Naomi?

⁹ S-ar putea spune, oare, că Rut şi Naomi nu erau o familie în adevăratul sens al cuvântului? În opinia unora, o familie „adevărată“ trebuie să fie alcătuită din soţ, soţie, fiu, fiică, bunici şi aşa mai departe. Dar exemplul lăsat de Rut şi Naomi ne aminteşte că slujitorii lui Iehova care trec printr-o situaţie asemănătoare îşi pot deschide inima şi pot face ca până şi în familiile cele mai mici să domnească iubirea, bunătatea şi afecţiunea. Vă preţuiţi familia? Isus le-a amintit continuatorilor săi că însăşi congregaţia creştină poate fi o familie pentru cei singuri (Marcu 10:29, 30).

10. În ce mod a vrut Naomi s-o ajute pe Rut?

¹⁰ De la secerişul orzului, care avea loc în aprilie, până la secerişul grâului, care avea loc în iunie, Rut a continuat să adune spice de pe ogoarele lui Boaz. Pe măsură ce săptămânile trec, fără îndoială că Naomi se gândeşte tot mai mult ce-ar putea face pentru draga ei noră. Când se aflau în Moab, Naomi a fost sigură că n-ar fi putut s-o ajute pe Rut să-şi găsească un soţ (Rut 1:11–13). Acum însă, ea începe să vadă altfel lucrurile. Naomi îi spune lui Rut: „Fiica mea, nu trebuie oare să-ţi caut un loc de odihnă?“ (Rut 3:1). În timpul acela, se obişnuia ca părinţii să le găsească copiilor parteneri de căsătorie, iar Rut devenise o adevărată fiică pentru Naomi. De aceea, Naomi dorea să-i găsească lui Rut „un loc de odihnă“, expresie ce se referea la siguranţa şi ocrotirea de care s-ar fi putut bucura dacă ar fi avut un soţ şi o casă. Dar ce putea să facă Naomi?

11, 12. a) La ce prevedere a Legii lui Dumnezeu se referea Naomi când a spus despre Boaz că este unul dintre răscumpărători? b) Cum a reacţionat Rut la sfatul soacrei sale?

¹¹ Când Rut a amintit prima dată de Boaz, Naomi a zis: „Omul acesta ne este rudă. Este unul dintre răscumpărătorii noştri“ (Rut 2:20). Ce însemna aceasta? Legea pe care le-o dăduse Dumnezeu israeliţilor conţinea prevederi ce reflectau iubire pentru familiile care se confruntau cu dificultăţi din cauza sărăciei sau a morţii unuia dintre membrii lor. Dacă o femeie rămânea văduvă fără să  aibă copii, ea era şi mai îndurerată pentru că numele soţului ei, descendenţa lui, era şters, pierdut pentru totdeauna. Însă Legea lui Dumnezeu îi permitea fratelui acelui bărbat să se căsătorească cu văduva, pentru ca ea să poată da naştere unui urmaş care să ducă mai departe numele soţului ei decedat şi să se îngrijească de proprietăţile familiei (Deut. 25:5–7). *

¹² Naomi îi explică lui Rut cum a hotărât să aranjeze această căsătorie. Cât de surprinsă trebuie să fie Rut de ceea ce îi spune soacra ei! Rut încă nu cunoaşte bine Legea Israelului şi multe dintre obiceiurile israeliţilor îi sunt încă străine. Însă ea o respectă pe Naomi atât de mult, încât ascultă cu atenţie fiecare cuvânt. Naomi o sfătuieşte să facă ceva ce părea ciudat sau jenant, ba chiar umilitor. Totuşi, Rut acceptă. Ea spune cu umilinţă: „Voi face tot ce-mi spui“ (Rut 3:5).

13. Ce putem învăţa de la Rut în privinţa faptului de a accepta sfaturile celor mai în vârstă? (Vezi şi Iov 12:12.)

¹³ Uneori, tinerilor le este greu să asculte sfatul celor mai în vârstă, care au mai multă experienţă. Poate consideră că persoanele mai în vârstă nu înţeleg prea bine dificultăţile şi problemele cu care se confruntă ei. Exemplul de umilinţă al lui Rut ne aminteşte că vom fi răsplătiţi din plin dacă ascultăm sfaturile înţelepte ale celor mai în vârstă care ne iubesc şi ne vor binele. (Citeşte Psalmul  71:17, 18.) Dar ce sfat i-a dat Naomi lui Rut? A fost Rut într-adevăr răsplătită pentru că l-a ascultat?

14. Ce era o arie de treierat şi cum erau treierate cerealele?

¹⁴ În aceeaşi seară, Rut merge la aria de treierat, o suprafaţă bătătorită, unde mai mulţi agricultori îşi duceau cerealele pentru a le treiera şi a le vântura. Locul respectiv se afla de obicei pe coasta sau pe coama unui deal, unde, după-amiaza târziu şi la lăsarea serii, vântul sufla cu putere. Pentru a îndepărta pleava şi paiele, oamenii aruncau cerealele în bătaia vântului cu ajutorul unor furci sau al unor lopeţi. Astfel, pleava, fiind uşoară, era luată de vânt, iar boabele, fiind grele, cădeau pe arie.

15, 16. a) Descrieţi scena de la aria de treierat după ce Boaz termină lucrul la lăsarea serii. b) Cum şi-a dat seama Boaz că Rut era culcată la picioarele lui?

¹⁵ Rut se uită discret cum, odată cu lăsarea serii, lucrătorii îşi încheie munca şi se pregătesc să se odihnească. Boaz supraveghease vânturatul cerealelor sale; se strânsese o cantitate mare de boabe. După ce mănâncă pe săturate, el se culcă la o margine a grămezii. Se pare că oamenii obişnuiau să facă acest lucru pentru a-şi păzi preţioasa recoltă de hoţi şi de jefuitori. Rut vede că Boaz se pregăteşte să se culce. Sosise timpul să pună în aplicare planul lui Naomi.

¹⁶ Rut se îndreaptă încet spre Boaz, care doarme adânc. Inima îi bate cu putere. Întocmai cum îi spusese Naomi, ea se apleacă, îi dezveleşte picioarele şi se culcă la picioarele lui. Apoi aşteaptă. Timpul trece foarte greu. Lui Rut trebuie să i se fi părut o eternitate.  În cele din urmă, pe la miezul nopţii, Boaz începe să se mişte. Tremurând de frig, el se întinde în faţă, probabil pentru a-şi acoperi din nou picioarele. Dar îşi dă seama că acolo este cineva. Relatarea spune: „Şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui!“ (Rut 3:8).

17. Ce lucruri simple ignoră cei care sugerează că ceea ce a făcut Rut a fost nepotrivit?

¹⁷ Boaz întreabă: „Cine eşti?“. „Sunt Rut, sclava ta“, îi răspunde ea, probabil cu un tremur în glas. „Întinde-ţi poalele veşmântului peste sclava ta, căci eşti răscumpărător“ (Rut 3:9). Unii critici ai Bibliei din zilele noastre au sugerat că acţiunile şi cuvintele lui Rut au avut o conotaţie sexuală. Dar ei ignoră două lucruri. În primul rând, Rut a acţionat potrivit obiceiurilor vremii, dintre care multe au dispărut şi sunt greu de înţeles pentru cititorul modern. De aceea, ar fi o greşeală să privim acţiunile lui Rut prin prisma normelor morale degradate de astăzi. În al doilea rând, modul în care a reacţionat Boaz arată clar că el a considerat conduita lui Rut castă şi demnă de laudă.

18. Ce i-a spus Boaz lui Rut pentru a o linişti şi la ce s-a referit când a afirmat că ea a manifestat iubire loială „la început“ şi „la sfârşit“?

¹⁸ Boaz îi vorbeşte lui Rut şi, cu siguranţă, tonul blând şi plăcut al vocii lui o linişteşte. El îi spune: „Binecuvântată să fii de Iehova, fiica mea! Tu ai arătat mai multă bunătate iubitoare la sfârşit decât la început, căci nu ai umblat după tineri, fie ei săraci sau bogaţi“ (Rut 3:10). Expresia „la început“ se referea la iubirea loială pe care a arătat-o Rut venind cu Naomi în Israel şi purtându-i de grijă. Expresia „la sfârşit“ făcea referire la acţiunile lui Rut în legătură cu Boaz. El a remarcat că o tânără ca Rut ar fi putut cu uşurinţă să-şi caute un soţ printre bărbaţii mai tineri, indiferent că erau bogaţi sau săraci. Dar ea dorea să-i facă bine nu numai lui Naomi, ci şi soţului decedat al acesteia, să-i păstreze numele în ţara lui natală. Nu este greu de înţeles de ce Boaz a fost impresionat de altruismul acestei femei tinere.

19, 20. a) De ce nu s-a grăbit Boaz s-o ia de soţie pe Rut? b) Cum a arătat Boaz că ţinea la Rut şi la reputaţia ei?

¹⁹ Boaz continuă: „Acum, fiica mea, nu te teme. Voi face pentru tine tot ce spui, fiindcă toţi cei de la poarta poporului meu ştiu că eşti o femeie minunată“ (Rut 3:11). El este încântat de perspectiva de a se căsători cu Rut; probabil că nu a fost foarte surprins  că i s-a cerut să fie răscumpărătorul ei. Însă Boaz este un om drept şi nu se grăbeşte să acţioneze ţinând cont doar de preferinţele lui. El îi spune lui Rut că mai este un răscumpărător, o rudă mai apropiată a soţului decedat al lui Naomi. Boaz urma să vorbească mai întâi cu acel bărbat pentru a-i da posibilitatea de a deveni soţul lui Rut.

²⁰ El o îndeamnă pe Rut să se culce din nou şi să se odihnească. Apoi, înainte de ivirea zorilor, ea poate pleca fără să fie văzută de cineva. Boaz doreşte să apere reputaţia lui Rut, dar şi propria reputaţie, întrucât oamenii s-ar fi putut gândi că s-a întâmplat ceva imoral. Rut se culcă iar la picioarele lui Boaz, probabil mult mai liniştită după ce el a răspuns cu atâta bunătate cererii ei. Apoi, când este încă întuneric, Rut se scoală. Boaz îi dă un dar generos, o cantitate mare de orz, pe care i-l pune în mantie, iar ea se întoarce la Betleem. (Citeşte Rut 3:13–15.)

21. De ce a ajuns Rut să fie cunoscută drept „o femeie minunată“ şi cum putem urma exemplul ei?

²¹ Cât de bine trebuie să se fi simţit Rut gândindu-se la ce îi spusese Boaz: că toţi oamenii o considerau „o femeie minunată“! Fără îndoială, ea şi-a făcut această reputaţie şi pentru că şi-a dorit să-l cunoască pe Iehova şi să-i slujească. De asemenea, Rut a avut o atitudine plină de consideraţie faţă de Naomi şi faţă de poporul ei, fiind dispusă să se adapteze la obiceiuri care, cu siguranţă, îi erau străine. Dacă vom imita credinţa lui Rut, ne vom strădui să manifestăm respect profund faţă de ceilalţi şi faţă de obiceiurile lor. Astfel, şi noi ne vom câştiga reputaţia de oameni ‘minunaţi’.

22, 23. a) Ce este posibil să fi semnificat darul pe care i l-a dat Boaz lui Rut? (Vezi nota de subsol.) b) Ce a îndemnat-o Naomi pe Rut să facă?

²² Când Rut ajunge acasă, Naomi o întreabă: „Tu eşti, fiica mea?“. Probabil că ea a pus această întrebare deoarece era încă întuneric şi nu vedea bine. Sau poate că Naomi voia să ştie dacă situaţia lui Rut se schimbase, dacă avea acum perspectiva de a se căsători. Rut îi spune imediat soacrei ei tot ce s-a întâmplat între ea şi Boaz. De asemenea, Rut îi arată darul generos pe care Boaz i-a spus să i-l dea lui Naomi (Rut 3:16, 17). *

 ²³ Dovedind înţelepciune, Naomi o îndeamnă pe Rut să rămână acasă în ziua aceea şi să nu mai meargă să culeagă spice. Ea îi dă lui Rut următoarea asigurare: „Bărbatul acesta nu va avea odihnă până nu va duce lucrurile la capăt chiar astăzi“ (Rut 3:18).

24, 25. a) Cum a dovedit Boaz că era un bărbat integru şi altruist? b) Cum a fost Rut binecuvântată?

²⁴ Naomi nu s-a înşelat cu privire la Boaz. El merge la poarta oraşului, locul în care se întrunesc de obicei bătrânii oraşului, şi aşteaptă până când trece pe acolo bărbatul care este ruda mai apropiată a lui Naomi. În prezenţa mai multor martori, Boaz îi oferă acestui bărbat posibilitatea să fie răscumpărător şi, astfel, să se căsătorească cu Rut. Însă el refuză, pretinzând că acest lucru i-ar strica propria moştenire. Atunci, în faţa martorilor de la poarta oraşului, Boaz declară că va fi el răscumpărător, cumpărând averea lui Elimelec, soţul decedat al lui Naomi, şi căsătorindu-se cu Rut, văduva lui Mahlon, fiul lui Elimelec. Boaz îşi exprimă speranţa că, făcând aşa, ‘se va păstra numele mortului în moştenirea lui’ (Rut 4:1–10). Cu certitudine, Boaz a fost un bărbat integru şi altruist.

²⁵ După ce Boaz s-a căsătorit cu Rut, „Iehova a făcut-o să conceapă şi ea a născut un fiu“. Femeile din Betleem au binecuvântat-o pe Naomi şi au lăudat-o pe Rut deoarece era mai bună pentru Naomi decât şapte fii. În continuare, relatarea spune că fiul lui Rut a devenit un strămoş al marelui rege David (Rut 4:11–22). La rândul său, David a fost un strămoş al lui Isus Cristos (Mat. 1:1). *

26. Ce ne aminteşte exemplul lui Rut şi al lui Naomi?

²⁶ Rut a fost într-adevăr binecuvântată, la fel şi Naomi. Pentru Naomi, copilul lui Rut a fost ca propriul copil, ajutând-o pe aceasta să-l crească. Viaţa acestor două femei constituie un exemplu grăitor că Iehova Dumnezeu îi vede pe cei umili, care muncesc din greu pentru a avea grijă de familia lor şi care îi slujesc cu loialitate alături de membrii poporului său. El nu uită niciodată să-i răsplătească pe oamenii fideli precum Boaz, Naomi şi Rut.