SENTIMENTELE de vinovăţie pot fi o povară greu de purtat. „Nelegiuirile mele îmi acoperă capul; ca o povară grea, ele sunt prea grele pentru mine”, a scris regele David (Psalmul 38:4). Unii creştini au ajuns copleşiţi de un sentiment exagerat de tristeţe, considerând că Iehova nu i-ar putea ierta niciodată (2 Corinteni 2:7). Este corectă o astfel de concluzie? Chiar dacă ai comis păcate grave, înseamnă oare că te-ai îndepărtat atât de mult de Iehova, încât nu te va ierta niciodată? În niciun caz!

Iehova nu-i abandonează pe cei care păcătuiesc, dar se căiesc. De fapt, el le oferă ajutorul necesar! În parabola despre fiul risipitor, Isus l-a comparat pe Iehova cu un tată iubitor al cărui fiu şi-a abandonat familia şi a început să ducă o viaţă depravată. Cu timpul, fiul a decis să se întoarcă acasă. „În timp ce [fiul] era încă departe, tatăl lui l-a zărit şi i s-a făcut milă, a alergat şi s-a aruncat de gâtul lui şi l-a sărutat cu tandreţe.” (Luca 15:11-20) Ai vrea să te întorci la Iehova, dar simţi că ‘eşti încă departe’ de el? Asemenea tatălui din ilustrarea lui Isus, Iehova simte o tandră afecţiune faţă de tine. El este dornic să te primească înapoi.

Dar ce poţi face dacă crezi că păcatele tale sunt prea grave sau prea multe ca să poţi avea parte de iertarea lui Iehova? Te rugăm să analizezi invitaţia consemnată în Isaia 1:18: „«Veniţi să îndreptăm lucrurile între noi», spune Iehova. «Dacă păcatele voastre vor fi ca stacojiul, vor fi făcute albe ca zăpada.»”. Da, chiar dacă păcatele par la fel de greu de şters ca vopseaua stacojie de pe un veşmânt alb, ele nu sunt de neiertat în ochii lui Iehova.

Iehova nu vrea să fii chinuit de o conştiinţă încărcată. Cum poţi, aşadar, să obţii sentimentul de eliberare pe care îl aduce cu sine iertarea lui Dumnezeu şi o conştiinţă curată? Gândeşte-te la doi paşi pe care i-a făcut regele David. Mai întâi, el a spus: „Îi voi mărturisi lui Iehova fărădelegile mele” (Psalmul 32:5). Nu uita, Iehova te-a invitat deja să te apropii de el în rugăciune şi ‘să îndrepţi lucrurile’ cu el. Acceptă invitaţia lui. Mărturiseşte-i păcatele şi vorbeşte-i despre sentimentele tale. Din proprie experienţă, David s-a putut ruga plin de încredere: „Curăţă-mă de păcatul meu! . . . O, Dumnezeule, tu nu vei dispreţui o inimă frântă şi zdrobită!” (Psalmul 51:2, 17).

Apoi, David a primit ajutorul reprezentantului lui Dumnezeu, profetul Natan (2 Samuel 12:13). Nouă, celor din prezent, Iehova ne-a pus la dispoziţie bătrânii de congregaţie. Aceştia sunt  instruiţi să le ofere ajutor păcătoşilor penitenţi ca să-şi restabilească relaţia de prietenie cu Iehova. Când îi vei aborda pe bătrâni, ei vor folosi Scripturile şi se vor ruga sincer pentru a te ajuta să-ţi redobândeşti pacea inimii, pentru a-ţi atenua sau chiar înlătura sentimentele negative şi pentru a te ajuta să te vindeci din punct de vedere spiritual (Iacov 5:14-16).

E-adevărat, ţi-ar putea fi foarte greu să-ţi mărturiseşti păcatele înaintea lui Iehova Dumnezeu şi să-i abordezi pe bătrânii congregaţiei. Şi David a avut, după cât se pare, astfel de sentimente. El ‘a tăcut’ o vreme cu privire la păcatele sale (Psalmul 32:3). După un timp însă, a apreciat foloasele pe care i le-au adus mărturisirea păcatelor şi corectarea conduitei.

Unul dintre foloasele de care s-a bucurat David a fost recăpătarea bucuriei. El a scris: „Fericit este cel a cărui răzvrătire este iertată, al cărui păcat este acoperit!” (Psalmul 32:1). De asemenea, el s-a rugat: „O, Iehova, deschide-mi buzele, pentru ca gura mea să vestească lauda ta!” (Psalmul 51:15). Eliberat de povara vinovăţiei şi recunoscător pentru că fusese iertat de Dumnezeu, David s-a simţit îndemnat să le vorbească altora despre Iehova.

Iehova doreşte ca şi tu să cunoşti sentimentul de eliberare pe care îl aduce cu sine o conştiinţă curată. Şi vrea să le vorbeşti altora despre el şi despre scopurile sale, dar nu împovărat de sentimente de vinovăţie, ci cu sinceritate şi bucurie profundă (Psalmul 65:1-4). Aminteşte-ţi invitaţia sa de a te întoarce la el pentru ‘a ţi se şterge păcatele, ca să vină timpuri de înviorare de la însuşi Iehova’ (Faptele 3:19).

Acest lucru i s-a întâmplat şi Marthei. Ea relatează: „Fiul meu mi-a trimis cu regularitate revistele Turnul de veghe şi Treziţi-vă!. Încetul cu încetul, m-am apropiat din nou de Iehova. Cel mai greu mi-a fost să-mi cer iertare pentru toate păcatele pe care le făcusem. Dar, în cele din urmă, am reuşit să mă apropii de Dumnezeu în rugăciune şi să-i cer iertare. Nu-mi vine să cred că mi-au trebuit 40 de ani ca să mă întorc la Iehova. Sunt dovada vie că, până şi după mulţi ani, cineva poate primi o nouă şansă de a-i sluji lui Dumnezeu şi de a se bucura de iubirea sa”.