CAPITOLUL 16
Ia poziţie de partea închinării adevărate!
-
Ce învaţă Biblia despre icoane?
-
Cum consideră creştinii sărbătorile religioase?
-
Cum poţi să vorbeşti despre convingerile tale fără a-i ofensa pe alţii?
1, 2. Ce întrebare ar trebui să-ţi pui chiar şi după ce ai părăsit religia falsă, şi de ce crezi că este important lucrul acesta?
IMAGINEAZĂ-ŢI următoarea situaţie: tocmai ai aflat că cineva a aruncat pe ascuns deşeuri toxice în cartierul în care locuieşti. Întreaga zonă este poluată, iar viaţa locuitorilor este în pericol. Ce ai face? Fără îndoială că ai încerca să te muţi în altă parte. Însă, chiar şi după aceea, în mintea ta va stărui întrebarea: Nu cumva am fost contaminat?
2 La fel stau lucrurile şi cu religia falsă. Biblia ne învaţă că închinarea falsă este contaminată cu învăţături şi practici necurate (2 Corinteni 6:17). De aceea, este foarte important să ieşi din „Babilonul cel Mare”, imperiul mondial al religiei false (Revelaţia 18:2, 4). Ai făcut deja lucrul acesta? Dacă da, meriţi laude! Dar nu este suficient să părăseşti religia falsă sau să te retragi din ea. Trebuie, de asemenea, să te întrebi: „Mă mai leagă ceva de închinarea falsă în adâncul sufletului meu?”. Să analizăm în continuare câteva situaţii concrete.
ICOANELE ŞI CULTUL STRĂMOŞILOR
3. a) Ce spune Biblia despre icoane, şi de ce le-ar putea fi greu unora să accepte punctul de vedere al lui Dumnezeu? b) Ce ar trebui să faci cu toate obiectele care au legătură cu închinarea falsă?
3 Unii oameni au de mulţi ani în casele lor icoane sau altare. Ai şi tu asemenea obiecte? Dacă da, s-ar putea să ţi se pară ciudat sau greşit să te rogi lui Dumnezeu fără ajutorul unui obiect. Sau poate că te simţi legat afectiv de acestea. Însă numai Dumnezeu are dreptul să stabilească în ce fel trebuie să ne închinăm lui. Biblia ne învaţă că el nu vrea să folosim icoane (Psalmul 115:4-8; Isaia 42:8; 1 Ioan 5:21). (Citește Exodul 20:4, 5.) Prin urmare, poţi lua poziţie de partea închinării adevărate distrugând toate obiectele care au legătură cu închinarea falsă. Mai mult decât atât, învaţă să le consideri aşa cum le consideră Iehova: un lucru detestabil (Deuteronomul 27:15).
4. a) De ce este cultul strămoşilor o practică inutilă? b) De ce le-a interzis Iehova israeliţilor să practice orice formă de spiritism?
4 O altă practică răspândită în multe religii false este cultul strămoşilor. Înainte să înveţe adevărul biblic, unii capitolul 6, morţii nu continuă să trăiască într-un alt loc. Aşadar, orice încercare de a lua legătura cu ei este inutilă. Mesajele care par să vină de la persoanele dragi decedate provin de fapt de la demoni. De aceea, Iehova le-a interzis israeliţilor să încerce să intre în legătură cu morţii sau să practice orice altă formă de spiritism. (Citește Deuteronomul 18:10-12.)
oameni au crezut că morţii continuă să trăiască într-un domeniu nevăzut şi că le pot face bine sau rău celor vii. Poate că şi tu ai încercat să-ţi îmbunezi strămoşii. Însă, aşa cum ai învăţat în5. Ce poţi face dacă în religia pe care ai avut-o înainte se practica închinarea la icoane sau cultul strămoşilor?
5 Ce trebuie să faci dacă în religia pe care ai avut-o înainte se practica închinarea la icoane sau cultul strămoşilor? Citeşte cu atenţie pasajele din Biblie care arată cum consideră Dumnezeu aceste lucruri. Roagă-te zilnic la Iehova; spune-i că vrei să iei poziţie de partea închinării adevărate şi cere-i să te ajute să-ţi însuşeşti modul său de gândire (Isaia 55:9).
PRIMII CREŞTINI N-AU SĂRBĂTORIT CRĂCIUNUL
6, 7. a) Ce se presupune că se celebrează de Crăciun, dar de ce continuatorii lui Isus din secolul I n-au ţinut această sărbătoare? b) Cu ce era asociată aniversarea zilelor de naştere pe timpul creştinilor din secolul I?
6 Închinarea pe care i-o aducem lui Dumnezeu poate fi contaminată de religia falsă dacă luăm parte la unele sărbători larg răspândite, cum ar fi Crăciunul. Despre această sărbătoare se crede că celebrează naşterea lui Isus Cristos. Aproape toate religiile aşa-zis creştine serbează Crăciunul. Totuşi, nu există nicio dovadă că discipolii lui Isus din secolul I au ţinut această sărbătoare. Iată ce se spune într-o carte: „În primele două secole după naşterea lui Cristos, nimeni nu ştia data exactă a naşterii acestuia şi puţini erau interesaţi să o afle” (Sacred Origins of Profound Things).
Geneza 40:20; Marcu 6:21). Asemenea aniversări se ţineau şi în cinstea unor zeităţi păgâne. De exemplu, la 24 mai romanii serbau ziua de naştere a zeiţei Diana. În ziua următoare se sărbătorea naşterea zeului-soare, Apolo. Astfel, aniversarea zilelor de naştere era asociată cu păgânismul, nu cu creştinismul.
7 Totuşi, chiar dacă ar fi ştiut data exactă a naşterii lui Isus, discipolii săi n-ar fi serbat-o. De ce? Deoarece, aşa cum se spune într-o enciclopedie, creştinii din secolul I „considerau aniversarea zilelor de naştere un obicei păgân” (The World Book Encyclopedia). În Biblie sunt menţionate doar două astfel de aniversări ale unor conducători care nu erau închinători ai lui Iehova (8. Explicaţi legătura dintre aniversarea zilelor de naştere şi superstiţii.
8 Creştinii din secolul I n-ar fi serbat naşterea lui Isus şi dintr-un alt motiv: din câte se pare, ei ştiau că aceste aniversări aveau legătură cu unele superstiţii. De exemplu, mulţi greci şi romani din vechime credeau că la naşterea fiecărui om asista un spirit protector, care îl ocrotea pe parcursul întregii vieţi. Într-o lucrare se spune: „Acest spirit se afla într-o relaţie mistică cu zeul a cărui aniversare corespundea cu ziua de naştere a persoanei respective” (The Lore of Birthdays). Cu siguranţă, Iehova nu aprobă nicio sărbătoare care face vreo asociere între Isus şi unele superstiţii (Isaia 65:11, 12). Atunci de ce este Crăciunul o sărbătoare atât de răspândită?
ORIGINEA CRĂCIUNULUI
9. Cum a ajuns ziua de 25 decembrie să fie considerată data naşterii lui Isus?
9 La câteva secole după ce Isus a fost pe pământ, oamenii au început să-i celebreze naşterea în ziua de 25 decembrie. Dar Isus nu s-a născut în această zi, ci, potrivit dovezilor, în luna octombrie. * Atunci de ce a fost aleasă ziua de 25 decembrie? Unii care se declarau creştini „au dorit ca [această] dată să coincidă cu sărbătoarea romană păgână a «naşterii soarelui invincibil»” (The New Encyclopædia Britannica). Iarna, când soarele părea că nu mai are putere, păgânii obişnuiau să practice anumite ritualuri pentru ca soarele dătător de lumină şi căldură să se întoarcă din călătoriile sale îndepărtate. Se credea că în 25 decembrie soarele îşi începea călătoria de întoarcere. În încercarea de a-i converti pe păgâni, conducătorii religioşi au adoptat această sărbătoare şi i-au dat o înfăţişare „creştină”. *
10. De ce în trecut unii oameni n-au sărbătorit Crăciunul?
10 Originea păgână a Crăciunului este cunoscută de mult timp. În secolul al XVII-lea, Crăciunul a fost interzis în Anglia şi în unele colonii nord-americane din cauza originii lui nebiblice. Cine lipsea în acea zi de la serviciu era amendat. Dar, cu timpul, s-a revenit la vechile obiceiuri şi, mai mult decât atât, la acestea au fost adăugate obiceiuri noi. Crăciunul a ajuns din nou o sărbătoare importantă şi continuă să fie considerată astfel în multe ţări. Totuşi, întrucât are legătură cu religia falsă, cei care doresc să fie aprobaţi de *
Dumnezeu nu celebrează nici Crăciunul şi nicio altă sărbătoare care are origini păgâne.ESTE IMPORTANTĂ ORIGINEA SĂRBĂTORILOR?
11. De ce ţin unii oameni anumite sărbători religioase, dar care ar trebui să fie principala noastră preocupare?
11 Deşi unii oameni recunosc că unele sărbători precum Crăciunul au origini păgâne, ei nu cred că este greşit să le celebreze. De fapt, majoritatea nu se gândesc la închinarea falsă când ţin anumite sărbători. Mulţi consideră că acestea sunt ocazii de a petrece timp cu familia. Eşti şi tu de aceeaşi părere? Dacă da, probabil că iubirea pentru familie, nu ataşamentul faţă de religia falsă, te împiedică să iei poziţie de partea închinării adevărate. Fii sigur că Iehova, cel care a întemeiat familia, doreşte să fii în relaţii bune cu rudele tale (Efeseni 3:14, 15). Totuşi există alte modalităţi aprobate de Dumnezeu pentru a-ţi întări legăturile de familie. Apostolul Pavel ne-a arătat care ar trebui să fie principala noastră preocupare: „Asiguraţi-vă mereu de ceea ce îi este plăcut Domnului” (Efeseni 5:10).
12. Ilustrează de ce trebuie să evităm obiceiurile şi sărbătorile care au origini păgâne.
12 Poate crezi că originea acestor sărbători nu mai are nicio legătură cu motivul pentru care sunt celebrate ele astăzi. Însă originea unui lucru este importantă. Gândeşte-te ce ai face dacă ai vedea o bomboană aruncată în noroi. Ai lua-o de jos ca s-o mănânci? Bineînţeles că nu, pentru că este murdară. În mod asemănător, sărbătorile par atrăgătoare, însă provin din „locuri” murdare. Pentru a susţine cu fermitate închinarea adevărată, trebuie să ne însuşim punctul de vedere al profetului Isaia, care le-a spus închinătorilor adevăraţi: „Nu atingeţi nimic necurat!” (Isaia 52:11).
VORBEŞTE CU TACT DESPRE CONVINGERILE TALE
13. Ce dificultăţi poţi întâmpina dacă nu participi la sărbători?
13 Dacă vei decide să nu participi la astfel de sărbători, vei întâmpina, probabil, unele dificultăţi. De exemplu, colegii de muncă ar putea să se întrebe de ce nu iei parte la activităţile organizate cu ocazia unor sărbători. Ce vei face dacă cineva vrea să-ţi ofere un cadou de Crăciun? Ar fi greşit să-l accepţi? Sau cum vei proceda dacă soţul ori soţia ta nu-ţi împărtăşeşte convingerile? Ce poţi face pentru ca fiul sau fiica ta să nu simtă că pierde ceva pentru că nu ţine aceste sărbători?
14, 15. Cum ai putea proceda când cineva îţi face o urare cu ocazia sărbătorilor sau îţi oferă un cadou?
14 Desigur, ai nevoie de discernământ pentru a şti cum să procedezi în fiecare situaţie. Dacă cineva îţi face o urare cu ocazia sărbătorilor, ai putea, pur şi simplu, să-i mulţumeşti. Însă, dacă este vorba despre o persoană pe care o întâlneşti des sau despre un coleg de serviciu, poţi da mai multe explicaţii. Indiferent de situaţie, este important să ai tact. Biblia ne dă următorul sfat: „Vorbirea voastră să fie întotdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să ştiţi cum trebuie să-i răspundeţi fiecăruia” (Coloseni 4:6). Explică-ţi punctul de vedere cu mult tact, încercând să nu ofensezi pe nimeni. Arată cu claritate că nu ţi se pare greşit să oferi cadouri sau să mergi la reuniuni, dar că preferi să faci lucrul acesta cu alte ocazii.
15 Dar ce poţi face dacă cineva vrea să-ţi ofere un cadou? Depinde de situaţie. Poate că persoana care ţi-l oferă îţi spune: „Ştiu că tu nu ţii această sărbătoare, dar vreau să-ţi ofer un cadou”. În cazul acesta, ai putea considera că, acceptând cadoul, nu iei parte la sărbătoare. Dar, dacă persoana respectivă nu-ţi cunoaşte convingerile, îi poţi spune că tu nu ţii acea sărbătoare. Ai putea să-i explici că, deşi
primeşti cadoul ei, tu nu-i vei oferi niciun cadou cu acea ocazie. Totuşi, dacă cineva îţi oferă un cadou cu intenţia clară de a demonstra că îţi încalci convingerile sau că faci compromis de dragul unor lucruri materiale, ar fi înţelept să-l refuzi.CUM SĂ NE PURTĂM CU MEMBRII FAMILIEI?
16. Cum poţi da dovadă de tact când rudele tale ţin o sărbătoare?
16 Ce poţi face dacă membrii familiei tale nu-ţi împărtăşesc convingerile? Şi în această situaţie ai nevoie de tact. Nu trebuie să porţi discuţii în contradictoriu ori de câte ori rudele tale ţin o sărbătoare. Dimpotrivă, respectă-le opinia, aşa cum ai vrea să procedeze şi ele în cazul tău. (Citește Matei 7:12.) Evită orice lucru prin care ai putea lua parte la acea sărbătoare. Totuşi, fii rezonabil în ce priveşte chestiunile care nu au legătură cu sărbătoarea în sine. Bineînţeles, trebuie să acţionezi întotdeauna în aşa fel încât să-ţi păstrezi conştiinţa curată. (Citește 1 Timotei 1:18, 19.)
17. Ce poţi face pentru ca fiul sau fiica ta să nu simtă că pierde ceva când vede că alţii celebrează anumite sărbători?
17 Ce poţi face pentru ca fiul sau fiica ta să nu simtă că pierde ceva pentru că nu ţine sărbători nebiblice? Fericirea lor depinde mult de ceea ce faceţi cu alte ocazii. Unii părinţi le oferă copiilor cadouri în alte zile ale anului. În plus, cele mai frumoase cadouri pe care le poţi face copilului tău sunt timpul şi atenţia ta iubitoare.
PRACTICĂ ÎNCHINAREA ADEVĂRATĂ
18. Cum te ajută asistarea la întrunirile creştine să susţii cu fermitate închinarea adevărată?
18 Pentru a-i fi plăcut lui Dumnezeu, trebuie să respingi închinarea falsă şi să susţii cu fermitate închinarea adevărată. Ce presupune acest lucru? Biblia spune: „Să ne interesăm unii de alţii ca să ne îndemnăm la iubire şi la fapte Evrei 10:24, 25). Întrunirile creştine sunt ocazii în care te poţi închina lui Dumnezeu aşa cum doreşte el (Psalmii 22:22; 122:1). La întruniri, creştinii fideli ‘se încurajează reciproc’ (Romani 1:12).
bune, fără să neglijăm întrunirea noastră, cum au unii obiceiul, ci să ne încurajăm unii pe alţii, şi aceasta cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie!” (19. De ce este important să le vorbeşti altora despre lucrurile învăţate din Biblie?
19 O altă modalitate prin care poţi susţine cu fermitate închinarea adevărată este aceea de a le vorbi altora despre lucrurile pe care le-ai învăţat studiind Biblia cu Martorii lui Iehova. Mulţi oameni suspină şi gem din cauza răutăţii care există în lume. Probabil că şi tu cunoşti persoane care se află în această situaţie. Încearcă să le vorbeşti despre speranţa pe care ne-o oferă Biblia cu privire la viitor. Dacă petreci timp în compania creştinilor adevăraţi şi le vorbeşti altora despre minunatele adevăruri biblice pe care le-ai învăţat, vei observa că, treptat, nu te va mai lega nimic de închinarea falsă. Fii convins că, susţinând cu fermitate închinarea adevărată, vei fi fericit şi vei avea parte de multe binecuvântări (Maleahi 3:10).
^ par. 9 Vezi articolul din Apendice „S-a născut Isus în decembrie?”.
^ par. 9 Un rol important în alegerea zilei de 25 decembrie au avut Saturnaliile. Aceasta era o sărbătoare în cinstea zeului roman al agriculturii şi se ţinea între 17 şi 24 decembrie. Atunci erau organizate petreceri şi se ofereau cadouri.
^ par. 10 Articolul „Trebuie să ţinem sărbătorile?” din Apendice arată cum consideră creştinii adevăraţi alte sărbători foarte răspândite.