Lumea în obiectiv

Copiii mici şi televizorul

Academia Americană de Pediatrie nu recomandă vizionarea programelor TV pentru copiii care au mai puţin de doi ani, anunţă The Toronto Star. Cercetările efectuate în ce priveşte dezvoltarea creierului în primii ani de viaţă dezvăluie că sugarii şi copiii mici au nevoie de un contact direct cu părinţii şi cu ceilalţi adulţi care îi îngrijesc. Vizionarea programelor TV ar putea „să se suprapună cu relaţia părinte-copil, care contribuie la dezvoltarea capacităţilor sociale, afective şi cognitive ale copilului“. Însă nu toţi specialiştii sunt de acord cu această opinie. De exemplu, Societatea Canadiană de Pediatrie afirmă că vizionarea unor programe TV de bună calitate sub supravegherea părinţilor timp de maximum 30 de minute pe zi îi oferă copilului „o ocazie de a fi instruit de părinte“. Totuşi, ambele instituţii sunt de acord că micuţii nu trebuie să aibă în dormitor un televizor sau un calculator şi că televizorul nu trebuie folosit ca baby-sitter. Întrucât vizionarea programelor TV poate afecta sănătatea copiilor, părinţilor li se sugerează să-şi „încurajeze copiii să se joace afară, să citească unele cărţi sau să joace puzzle ori alte jocuri“.

Frustrare la locul de muncă

De ce unii oameni îşi ies din fire sau chiar devin violenţi la locul de muncă? Potrivit psihologului Sam Klarreich, din Toronto, motivul ar putea fi nu numai stresul de la locul de muncă, ci şi o capacitate scăzută de a suporta frustrarea aparent fără efecte negative. El consideră că această stare se manifestă la anumiţi angajaţi care simt că li s-a „cerut să-şi vândă sufletul la locul de muncă, iar, mai târziu, constată că ceea ce obţin nu e direct proporţional cu ceea ce au dat“, se arată în ziarul Globe and Mail. Klarreich avertizează că o stare de furie prelungită este „un sentiment foarte nesănătos“ care poate provoca un accident vascular cerebral sau un infarct. El îi încurajează pe angajaţi să înveţe să accepte situaţiile frustrante, precum şi să meargă la patronii lor şi să discute calm cu ei despre volumul de muncă pe care îl pot îndeplini efectiv. Klarreich îi sfătuieşte, în schimb, pe patroni să fie atenţi la angajaţii lor care par a fi surmenaţi şi să le acorde ajutor suplimentar, să-i scutească de o parte din sarcinile lor sau să le sugereze să-şi ia zi liberă.

Cântatul ne bine dispune

Oamenii de ştiinţă au descoperit că, prin cântat, în creier sunt eliberate anumite substanţe chimice care ne fac să ne simţim relaxaţi şi fericiţi, anunţă ziarul german Stuttgarter Nachrichten. Cercetătorii afirmă că, prin cântat, în creier sunt puse în mişcare „moleculele sentimentelor“. Prin urmare, „se spune că, atunci când cântăm, nu numai că exprimăm sentimente, dar şi le creăm“, se precizează în articol. Profesorii de muzică au remarcat că în prezent mulţi oameni consideră că „nu mai e la modă“ să cânţi sau că vocile lor nu sunt foarte plăcute şi, prin urmare, lasă cântatul şi muzica în seama mass-media. Însă aceste cercetări arată că oamenii trag foloase când cântă.

Se fură din recolte

Agricultorii din mai multe landuri germane se plâng că li se fură tot mai mult din recolte, semnalează ziarul Siegener Zeitung. Hoţii fură castraveţii cu găleţile şi îşi umplu camionetele cu sparanghel. Nişte hoţi au furat odată 7 000 de plante de căpşuni. Deşi s-ar putea ca unii să fure legume şi fructe deoarece situaţia lor financiară este tot mai grea, se pare că pentru alţii acest lucru este un hobby. Agricultorii declară că au văzut „maşini de toate felurile“ în apropierea terenurilor de pe care s-a furat ceva. Aceste terenuri se află, de obicei, departe de locuinţa proprietarilor, iar hoţii prind mai mult curaj. Un consilier îi sfătuieşte pe agricultori să-şi acopere recoltele cu bălegar pentru a-i descuraja pe hoţi.

Cei care au o viaţă socială activă trăiesc mai mult

Un studiu efectuat recent de Universitatea Harvard a dezvăluit că persoanele în vârstă care participă la activităţi sociale, de exemplu, care merg la biserică, la restaurant, la întreceri sportive şi la film, trăiesc, în medie, cu doi ani şi jumătate mai mult decât cei care nu duc o viaţă socială atât de activă. De mult timp s-a presupus că ceea ce îi ajută pe oameni este elementul fizic al acestor activităţi, a declarat Thomas Glass, care a condus studiul. Însă el a adăugat că studiul prezintă, „probabil, cea mai puternică dovadă indirectă pe care o deţinem până în prezent că, atunci când avem un scop important în ultima perioadă a vieţii, putem trăi mai mult“. Glass a remarcat că, în aproape toate cazurile, cei care au participat la mai multe activităţi, indiferent de ce gen, au trăit mai mult.

 Cele mai vechi epave din lume

Oceanografii au descoperit epavele a două vase feniciene datând aproximativ din 750 î.e.n., anunţă revista franceză Sciences et avenir. Corăbiile, lungi de 15 m, respectiv 18 m, care se află pe fundul mării în largul coastei Israelului la o adâncime de circa 500 m, sunt cele mai vechi epave descoperite în largul mării. Corăbiile porniseră din portul Tir, având la bord amfore de ceramică pentru vin, şi se îndreptau probabil spre Egipt sau Cartagina, un oraş din nordul Africii. „Adâncimea mare, absenţa luminii soarelui, presiunea ridicată, toate acestea par să fi păstrat istoria mult mai bine decât credeam noi“, a declarat Robert Ballard, cel care a descoperit epavele, citat în International Herald Tribune. Cercetătorii au afirmat că această descoperire „ar putea duce la deschiderea unui nou capitol din istoria cercetărilor legate de realizările din domeniul naval din antichitate“.

Mijlocul de relaxare preferat

În cadrul unui sondaj recent, 1 000 de persoane din 30 de ţări au fost întrebate care este activitatea lor preferată când vor să reducă la minim stresul sau să se elibereze de stres. La nivel mondial, 56% dintre cei intervievaţi au spus că preferă muzica, anunţă Reuters. În America de Nord, 64% au menţionat muzica pe primul loc, comparativ cu cei 46% în zonele dezvoltate ale Asiei. În general, vizionarea emisiunilor TV venea pe locul doi, urmată de preferinţa de a face o baie sau un duş. „Având în vedere cât costă muzica şi cât de uşor e să asculţi muzică cu ajutorul radioului, a televiziunii, a CD playerelor, a Internetului şi a atâtor canale noi, nu e de mirare că mai mult de jumătate din populaţia lumii ascultă muzică pentru a se relaxa“, a declarat Tom Miller, cel care a condus sondajul pentru compania internaţională Roper Starch.

Sărăcia — o problemă mondială

Preşedintele Băncii Mondiale, James D. Wolfensohn, şi-a exprimat recent îngrijorarea în legătură cu faptul că problema sărăciei persistă la nivel mondial. Wolfensohn a remarcat că o treime din cei şase miliarde de locuitori ai pământului continuă să trăiască în sărăcie lucie, precizează ziarul La Jornada din Ciudad de Mexico. El a spus în continuare că jumătate din populaţia lumii trăieşte cu mai puţin de doi dolari pe zi, iar un miliard de persoane trăiesc cu mai puţin de un dolar pe zi. Deşi este mândru de progresul înregistrat de Banca Mondială în lupta împotriva sărăciei, Wolfensohn a dat publicităţii cifre care demonstrează că această problemă este larg răspândită şi că nu este în nici un caz rezolvată. El a afirmat: „Trebuie să recunoaştem că sărăcia este o problemă mondială“.

Dacă aveţi îndoieli, aruncaţi-le

Unele mucegaiuri, cum ar fi cele din brânza de tip gorgonzola, se pot consuma fără nici o problemă. Însă altele pot fi periculoase, mai ales pentru cei care au o sănătate precară, avertizează un buletin medical (UC Berkeley Wellness Letter). Printre cele mai toxice mucegaiuri se numără cele de pe pâine şi cele de pe produsele de panificaţie. De multe ori, filamentele asemănătoare unor rădăcini ale mucegaiurilor de la suprafaţă pătrund adânc în alimentul respectiv. În plus, toxinele produse de mucegai nu pot fi distruse prin gătit. Buletinul menţionat mai sus recomandă următoarele:

▪ Dacă e posibil, ţineţi produsul la frigider şi consumaţi-l înainte să se mucegăiască.

▪ Aruncaţi fructele mici care sunt mucegăite, de exemplu, căpşunele, zmeura sau boabele de struguri. Spălaţi fructele numai înainte de a le consuma, întrucât umezeala contribuie la mucegăire.

▪ Este bine să tăiaţi porţiunile mici mucegăite ale fructelor şi ale legumelor tari, mai mari, cum ar fi merele, cartofii, conopida sau ceapa. Aruncaţi fructele moi mucegăite, cum ar fi piersicile şi pepenii.

▪ Dacă vreţi să păstraţi o bucată de brânză tare care a mucegăit, tăiaţi porţiunea mucegăită cu cel puţin 2–3 cm mai mult. Aruncaţi însă brânza moale şi iaurtul care au mucegăit, precum şi pâinea, carnea, resturile de mâncare, nucile, untul de arahide, siropurile şi produsele conservate care au mucegăit.

Carne la grătar mai sănătoasă

„Carnea care nu este bine gătită a constituit întotdeauna un motiv de îngrijorare în ce priveşte sănătatea, însă, în ultimii ani, cercetările au arătat că, atunci când carnea (inclusiv cea de pui şi peştele) este gătită prea mult — mai ales când e arsă pe grătarul din curte —, sănătatea este ameninţată pe un termen mult mai lung“, se spune în ziarul canadian National Post. Când carnea este gătită la temperaturi ridicate, se formează compuşi cancerigeni numiţi amine heterociclice (HCA). Articolul din ziar precizează că folosirea unui sos simplu marinat care să conţină „un component acid, cum ar fi sucul de lămâie, sucul de portocale sau oţetul“, ar putea face ca bucata de carne friptă la grătar să fie mai sănătoasă. După mai multe încercări, cercetătorii de la Institutul American de Oncologie „au constatat că alimentele marinate conţin cu 92% până la 99% mai puţine HCA-uri decât cele nemarinate — şi nu are importanţă dacă ele au fost marinate timp de 40 de minute sau două zile“.