Potrivit Bibliei

Este Dumnezeu schimbător?

ANTROPOLOGUL George Dorsey l-a caracterizat pe Dumnezeul „Vechiului Testament“ ca fiind un „dumnezeu sălbatic“. El a adăugat: „Iahve este . . . de-a dreptul dezgustător. El este Dumnezeul prădătorilor, al chinuitorilor, al războinicilor şi al cuceririlor“. Şi alţii au ajuns la concluzii asemănătoare cu privire la Dumnezeul „Vechiului Testament“, Iahve, sau Iehova. Prin urmare, în prezent unii se întreabă dacă Iehova a fost într-adevăr un Dumnezeu crud, care, în cele din urmă, şi-a schimbat personalitatea devenind Dumnezeul iubitor şi milos al „Noului Testament“.

Această părere referitoare la Dumnezeul Bibliei nu este nouă. Ea a fost exprimată pentru prima dată de Marcion, un semignostic din secolul al II-lea e.n. Marcion l-a renegat pe Dumnezeul „Vechiului Testament“. Pe de o parte, pe acel Dumnezeu, Marcion l-a considerat violent şi răzbunător, un tiran care le oferea recompense materiale celor ce i se închinau. Pe de altă parte, Marcion l-a descris pe Dumnezeul „Noului Testament“ — revelat prin intermediul lui Isus Cristos — ca pe un Dumnezeu perfect, un Dumnezeu al milei şi al iubirii pure, al îndurării şi al iertării.

Iehova acţionează în funcţie de situaţie

Însuşi numele lui Dumnezeu, Iehova, înseamnă „El face să devină“. Aceasta înseamnă că Dumnezeu devine Împlinitorul tuturor promisiunilor sale. Când Moise l-a întrebat pe Dumnezeu cum se numea, Iehova a explicat semnificaţia numelui său în felul următor: „Mă voi dovedi a fi ceea ce mă voi dovedi a fi“ (Exodul 3:14, NW). Traducerea lui Rotherham redă acest pasaj astfel: „Voi deveni tot ce îmi place“.

Aşadar, Iehova alege să devină, sau se dovedeşte a fi, orice este necesar pentru a-şi duce la îndeplinire scopurile şi promisiunile drepte. O dovadă în acest sens este faptul că el are o mulţime de titluri şi termeni descriptivi: Iehova al oştirilor, Judecător, Stăpân, gelos, Domn Suveran, Creator, Tată, Mare Instructor, Păstor, Cel care ascultă rugăciunea, Răscumpărător, Dumnezeu fericit şi multe altele. El îşi propune să devină toate acestea — ba chiar mai mult decât atât — pentru a-şi duce la îndeplinire scopurile iubitoare. — Exodul 34:14; Judecătorii 11:27; Psalmii 23:1; 65:2; 73:28; 89:26; Isaia 8:13; 30:20; 40:28; 41:14; 1 Timotei 1:11.

Înseamnă însă acest lucru că personalitatea lui Dumnezeu sau normele sale se schimbă? Nu. În Iacov 1:17 se spune cu privire la Dumnezeu: „La el nu există variaţie a rotaţiei umbrei“  (NW). Cum poate Dumnezeu reacţiona în funcţie de schimbarea situaţiei, în timp ce el însuşi rămâne acelaşi?

Exemplul părinţilor grijulii care îşi asumă diverse roluri spre binele copiilor lor demonstrează că acest lucru este posibil. Pe parcursul unei singure zile, un părinte poate fi bucătar, menajeră, electrician, infirmier, prieten, sfătuitor, învăţător, disciplinator şi multe altele. Părintele nu-şi schimbă personalitatea când îşi îndeplineşte aceste roluri; el pur şi simplu se adaptează necesităţilor care apar. Acelaşi lucru este adevărat şi în cazul lui Iehova, dar într-un sens mult mai larg. Nu există limite cu privire la ceea ce poate deveni pentru a-şi duce la îndeplinire scopul, în folosul creaturilor sale. — Romani 11:33.

De exemplu, Iehova este revelat ca un Dumnezeu al iubirii şi al milei atât în Scripturile ebraice, cât şi în cele greceşti creştine. Profetul Mica, din secolul al VIII-lea î.e.n., a întrebat următoarele despre Iehova: „Care Dumnezeu este ca Tine, care ierţi nelegiuirea şi treci cu vederea păcatele rămăşiţei moştenirii Tale? El nu-Şi ţine mânia pe vecie, căci Îi place îndurarea“ (Mica 7:18). În mod asemănător, apostolul Ioan a scris bine cunoscutele cuvinte: „Dumnezeu este dragoste“. — 1 Ioan 4:8.

În schimb, în ambele părţi ale Bibliei, Iehova este prezentat ca fiind un Judecător drept al celor care, de repetate ori şi fără să se căiască, încalcă în mod grosolan legile sale şi îi prejudiciază pe alţii. „DOMNUL . . . nimiceşte pe toţi cei răi“, spune psalmistul (Psalmul 145:20). În aceeaşi ordine de idei, în Ioan 3:36 se spune: „Cine crede în Fiul are viaţa veşnică; dar cine n-ascultă de Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el“.

Nu-şi schimbă calităţile

Personalitatea lui Iehova şi calităţile sale principale, şi anume iubirea, înţelepciunea, dreptatea şi puterea, nu se schimbă. El i-a spus poporului Israel: „Eu sunt DOMNUL, Eu nu Mă schimb“ (Maleahi 3:6). Acest lucru a avut loc la aproximativ 3 500 de ani de la crearea omului de către Dumnezeu. În conformitate cu această declaraţie divină, o minuţioasă examinare a întregii Biblii dezvăluie un Dumnezeu care nu-şi schimbă normele şi calităţile. Nu a existat o îmblânzire a personalităţii lui Iehova Dumnezeu de-a lungul secolelor, deoarece nu a fost necesară o astfel de îmblânzire.

Nici fermitatea lui Dumnezeu cu privire la dreptate, aşa cum este scoasă în evidenţă în întreaga Biblie, nu este mai slabă şi nici iubirea lui nu este mai puternică decât iniţial, când Iehova a început să trateze cu oamenii în Eden. Deosebirile în ce priveşte personalitatea care, aparent, reies din diverse părţi ale Bibliei în realitate sunt aspecte ale aceleiaşi personalităţi neschimbătoare. Acestea rezultă din modul diferit de a acţiona în situaţii diferite şi cu persoane diferite, care au necesitat o atitudine sau o abordare diferite.

Aşadar, Scripturile arată cu claritate că personalitatea lui Dumnezeu nu s-a schimbat de-a lungul secolelor şi că nu se va schimba nici în viitor. Iehova este personificarea supremă a statorniciei şi a consecvenţei. El este în orice clipă un Dumnezeu demn de încredere. Ne putem bizui întotdeauna pe el.

[Legenda ilustraţiilor de la paginile 16, 17]

Acelaşi Dumnezeu care a distrus Sodoma şi Gomora . . .

. . . va instaura o lume nouă şi dreaptă