Aspirina cea de toate zilele: prieten sau duşman?
Aspirina cea de toate zilele: prieten sau duşman?
Întâmplarea de mai jos, relatată de un medic, este o întâmplare adevărată ce dezvăluie existenţa unei probleme, din păcate, foarte frecvente.
ÎNTREAGA familie era îngrijorată. Acum chiar şi medicul era îngrijorat. „Dacă nu încetează sângerarea, s-ar putea să trebuiască să facem o transfuzie de sânge“, a spus medicul.
De mai multe săptămâni, bolnavul avea o uşoară hemoragie, eliminând sânge prin scaun; afecţiunea fusese diagnosticată drept inflamaţie a mucoasei gastrice, sau gastrită. „Sunteţi sigur că nu luaţi nici un medicament?“, a întrebat deznădăjduit medicul.
„Nu iau decât medicamentul acesta pentru artrită, pe care-l cumpăr fără reţetă“, a răspuns bolnavul.
Imediat, medicul a ciulit urechile. „Ia să văd.“ Examinând cu atenţie ingredientele menţionate în prospectul medicamentului, el a descoperit ceea ce căuta. Acidul acetilsalicilic! Problema era ca rezolvată. Când bolnavul a întrerupt administrarea compusului ce conţinea aspirină şi i s-au prescris fier ca supliment alimentar şi unele medicamente pentru vindecarea stomacului, sângerarea a încetat şi, încetul cu încetul, valorile hemogramei au revenit la normal.
Sângerarea cauzată de medicamente
În prezent, sângerarea gastrointestinală cauzată de medicamente este o problemă medicală gravă. Deşi pentru acest lucru pot fi răspunzătoare multe medicamente, majoritatea acestor probleme sunt cauzate de medicamentele pentru artrită şi contra durerii. Acestea formează o familie de medicamente numite antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Denumirea lor poate varia de la ţară la ţară.
Aspirina este prezentă în multe medicamente care se eliberează fără reţetă şi, în multe ţări, numărul persoanelor care folosesc zilnic aspirina a crescut în ultimii ani. De ce?
Entuziasmul pentru aspirină
În 1995, în Harvard Health Letter se spunea că „administrarea cu regularitate a aspirinei îţi salvează viaţa“. Menţionând mai multe studii din întreaga lume, care au fost repetate de multe ori de atunci, cercetătorii au tras următoarea concluzie: „Dacă nu este alergică la aspirină, aproape fiecare persoană care a avut vreodată un infarct sau un accident vascular cerebral, care suferă de angină pectorală sau căreia i s-a efectuat un by-pass al arterei coronare ar trebui să ia zilnic între o jumătate de tabletă şi o tabletă întreagă de aspirină“. *
Alţi cercetători susţin că administrarea de aspirină este folositoare bărbaţilor peste 50 de ani expuşi riscului unui infarct, precum şi femeilor expuse acestui risc. Mai mult decât atât, unele studii indică faptul că administrarea zilnică de aspirină poate reduce riscul apariţiei cancerului de colon şi că dozele mari luate pe o perioadă îndelungată pot contribui la scăderea glicemiei la diabetici.
Cum acţionează aspirina pentru a aduce aceste posibile foloase? Deşi nu se cunosc toate detaliile, dovezile arată că aspirina acţionează asupra plachetelor sanguine făcându-le mai puţin lipicioase, împiedicând astfel formarea cheagurilor de sânge. După câte se pare, acest lucru nu permite blocarea arterelor mici care merg la inimă şi la creier, prevenind astfel afectarea organelor vitale.
Având în vedere toate aceste presupuse foloase ale aspirinei, de ce nu iau toţi aspirină? Un motiv este acela că sunt multe lucruri care încă nu se cunosc despre aspirină. Nu se ştie nici chiar care ar trebui să fie doza ideală. Recomandările variază de la o tabletă-standard luată de două ori pe zi la micuţa tabletă pentru copii luată la două zile. Ar trebui oare ca femeile şi bărbaţii să ia doze diferite? Medicii nu sunt siguri. În timp ce comprimatele cu un înveliş rezistent la sucul gastric ar putea fi considerate într-o oarecare măsură folositoare, avantajele comprimatelor de aspirină tamponate sunt încă subiectul unor controverse.
Motive de precauţie
Deşi, din punct de vedere tehnic, aspirina este o substanţă naturală, — indienii din America extrăgeau componentele aspirinei din coajă de salcie —, ea are o mulţime de efecte secundare. Pe lângă sângerările pe care le poate provoca la unele persoane, administrarea de aspirină poate fi însoţită de multe alte complicaţii, printre care se numără reacţiile alergice în cazul celor ce sunt hipersensibili la aspirină. Este de prisos să mai spunem că administrarea zilnică a aspirinei nu e folositoare tuturor.
Totuşi, o persoană care este expusă riscului de a avea un infarct sau un accident vascular cerebral ori în cazul căreia există mari factori de risc ar trebui să ceară sfatul medicului în legătură cu pericolele şi foloasele administrării zilnice de aspirină. Bolnavul va trebui, bineînţeles, să se asigure că nu sângerează, că nu suferă de intoleranţă la aspirină şi că nu are probleme gastrointestinale sau stomacale. Înainte de începerea tratamentului, ar trebui analizate împreună cu medicul şi alte probleme sau interacţiuni medicamentoase care ar putea apărea.
Aşa cum s-a spus mai înainte, aspirina şi medicamentele din aceeaşi familie prezintă riscul major de a produce sângerare. La început sângerarea poate fi slabă, neobservabilă, iar în timp poate deveni mai abundentă. Şi administrarea altor medicamente trebuie analizată cu atenţie, îndeosebi a altor medicamente antiinflamatoare. Informaţi-vă medicul dacă luaţi vreun medicament de acest gen. În majoritatea cazurilor, înaintea unei intervenţii chirurgicale ar fi recomandabilă întreruperea medicaţiei. Probabil, ar fi de mare folos monitorizarea cu regularitate a calităţii şi a cantităţii sângelui.
Dacă dorim să ne protejăm de problemele ce pot apărea, vom dovedi că acordăm atenţie proverbului biblic: „Omul chibzuit vede nenorocirea şi se ascunde, dar cei proşti merg înainte şi sunt pedepsiţi“ (Proverbele 22:3). Să ne numărăm printre oamenii chibzuiţi în privinţa acestei chestiuni medicale, pentru a nu avea de suferit în ce priveşte sănătatea.
[Notă de subsol]
^ par. 11 Treziţi-vă! nu recomandă un anumit tip de tratament medical.
[Chenarul/Fotografia de la pagina 21]
Cine ar putea lua zilnic aspirină
● Persoanele care au o boală coronariană sau ale căror artere carotide (principalele vase sanguine situate în părţile laterale ale gâtului) sunt îngustate.
● Persoanele care au avut o tromboză (cauzată de cheaguri) sau un atac ischemic tranzitoriu (un scurt episod asemănător accidentului vascular cerebral).
● Bărbaţii peste 50 de ani care sunt expuşi unuia sau mai multora dintre următorii factori de risc în ce priveşte boala cardiovasculară: fumat, hipertensiune, diabet, nivel ridicat de colesterol total, nivel scăzut de colesterol HDL, obezitate gravă, consum excesiv de alcool, antecedente familiale de boală coronariană precoce (infarct înainte de vârsta de 55 de ani) sau de accident vascular cerebral şi un stil de viaţă sedentar.
● Femeile peste 50 de ani care prezintă doi sau mai mulţi dintre aceşti factori de risc.
Este recomandabil să vă consultaţi medicul înainte de a lua vreo decizie în această privinţă.
[Provenienţa fotografiei
Sursa: Consumer Reports on Health