Lumea în obiectiv
Lumea în obiectiv
Bani murdari
„Banii de hârtie sunt plini de bacterii“, se spune în ziarul The Globe and Mail din Canada. Cercetările recente efectuate în Statele Unite au dezvăluit că aproape toate bancnotele aflate în circulaţie sunt contaminate cu streptococcus, enterobacter, pseudomonas şi alţi germeni. În The Globe and Mail se mai spune că aceşti germeni „constituie un pericol pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit, cum ar fi bătrânii bolnăvicioşi sau persoanele cu HIV/SIDA“. Unele bancnote sunt purtătoare de bacterii şi mai periculoase. Cercetătorii sugerează că e timpul să se treacă la o „spălare a banilor“ literală. În Japonia, cumpărătorii pot deja să obţină bani lichizi de la „bancomate curate“, care „oferă yeni ce au fost încălziţi la o temperatură de 200°C (392F) — temperatură suficient de mare pentru a distruge numeroase bacterii, fără însă să ardă banii“. În acelaşi ziar se dă următorul sfat: „Spălaţi-vă pe mâini“ după ce umblaţi cu bani.
Mai puţină sare pentru drumuri
În fiecare iarnă, pe drumurile din Franţa sunt împrăştiate între 400 000 şi 1,4 milioane de tone de sare pentru a îndepărta zăpada şi gheaţa, anunţă revista Terre sauvage. „Din ce în ce mai mult se constată că această sare are efecte negative asupra mediului înconjurător.“ Sarea de pe străzi se acumulează în sol şi poate polua fântânile, pânzele freatice, lacurile şi iazurile. Ea ucide plantele fragile pe o suprafaţă de până la 50 de metri de la drumurile presărate cu sare şi arde vârfurile rădăcinilor copacilor. Când este absorbită de rădăcinile copacilor, ea împiedică fotosinteza. Expuşi în repetate rânduri acestui tratament, copacii se îmbolnăvesc şi mor. Animalele atrase de drumuri pentru a linge sarea sunt adesea lovite de maşini sau mor întrucât consumă prea multă sare într-un timp foarte scurt. În unele situaţii, sarea poate totodată să contribuie la formarea gheţii „negre“, care este foarte periculoasă. Pe un drum acoperit cu zăpadă, automobiliştii sunt de obicei atenţi, dar pe drumurile neacoperite cu zăpadă mulţi conduc mai puţin prudent, neştiind că e posibil să se fi format acest fel de gheaţă. Iată ce recomandă autorităţile: „Folosiţi mai puţină sare pe străzi şi cu mai multă chibzuinţă“.
Strigătele bufniţelor trădează sănătatea lor
Strigătele bufniţelor maro-roşcate trădează starea lor de sănătate, se spune în revista The Economist. „Stephen Redpath, de la Centrul Britanic pentru Ecologie şi Hidrologie, împreună cu colegii săi, a studiat 22 de bufniţe maro-roşcate din Kielder Forest (nordul Angliei).“ Cercetătorii „au pus o bandă pe care erau înregistrate sunetele unui mascul străin şi au cronometrat timpul ce s-a scurs până când bufniţele studiate au răspuns provocării“. Bufniţele cu mai mulţi paraziţi în fluxul sanguin au avut nevoie de mai mult timp ca să răspundă — cele cu cei mai mulţi paraziţi au avut nevoie de mai mult decât dublul timpului necesar bufniţelor fără paraziţi. În plus, intensitatea sunetelor scoase de bufniţele cu mai mulţi paraziţi era mai scăzută decât în cazul păsărilor sănătoase. „Chiar şi pentru bufniţe, acesta este, fără îndoială, un indiciu evident“, se spune în The Economist.
Recompensele faptului de a le citi copiilor
„Când [copiii] văd că mama şi tatăl lor citesc de plăcere, ei încearcă să-i imite“, se spune în săptămânalul polonez Przyjaciółka. Într-o eră în care copiii se uită tot mai mult la televizor, se spune în articol, este important să li se citească copiilor chiar dacă au numai doi ani, atrăgându-li-se atenţia asupra fotografiilor şi explicându-li-se semnificaţia lor. Părinţii îi pot pune întrebări copilului despre cele citite, pentru a vedea dacă acesta înţelege informaţiile respective. „Iar, dacă la un moment dat copilul se plictiseşte . . ., încercaţi să daţi viaţă lecturii făcând gesturi dinamice şi citind cu intonaţie.“ Părinţii sunt îndemnaţi să afle preferinţele copilului lor şi să discute cu el despre acestea. „Vorbiţi despre cărţile preferate de voi în copilărie, menţionaţi câteva titluri interesante. . . . Nu renunţaţi să le citiţi copiilor voştri, chiar dacă aceştia ştiu să citească singuri“, se spune în săptămânalul Przyjaciółka. „Uneori e suficient să citiţi câteva pagini de la începutul cărţii pentru a-l stimula pe copil, care va continua lectura cu plăcere.“
Papile gustative bolnave
Potrivit estimărilor orelistului Hiroshi Tomita, în fiecare an, în Japonia, peste 140 000 de persoane, printre care mai mulţi tineri ca oricând, îşi pierd gustul. Deşi afecţiunea poate fi cauzată de medicamente şi de anumite probleme de sănătate, se spune într-un articol din ziarul The Daily Yomiuri, Tomita
consideră că în circa 30% dintre cazuri este vorba de o carenţă de zinc, o substanţă minerală importantă, aflată în organism în cantităţi foarte mici. „Zincul, se spune în articol, joacă un rol major în producerea de noi papile gustative, iar lipsa lui duce treptat la desensibilizare.“ Alimentele cu valoare nutritivă scăzută, dar cu aport caloric mare, alimentele prelucrate şi lipsa varietăţii în alimentaţie contribuie la pierderea gustului. În articol se arată că „aditivii de felul fosfaţilor, prezenţi în numeroase semipreparate, duc la eliminarea zincului din organism şi împiedică absorbţia lui“. Celor ce nu mai au gust, Tomita le recomandă alimente bogate în zinc. Printre acestea se numără stridiile, peştii mici şi ficatul. De asemenea, la refacerea papilelor gustative contribuie o alimentaţie variată şi sănătoasă. Însă, dacă este vorba de o afecţiune gravă lăsată netratată mai mult de şase luni, atunci şansele de recuperare sunt mai mici, a spus Tomita.Explozie de moschee în Statele Unite
Indicând o creştere a populaţiei musulmane, „numărul moscheelor din Statele Unite a crescut cu aproximativ 25% în şase ani, ajungând la peste 1 200“, se spune în ziarul The New York Times. John Esposito, director la Center for Muslim-Christian Understanding din cadrul Universităţii Georgetown, e de părere că actuala populaţie musulmană este de „circa patru până la şase milioane“. Potrivit unui studiu recent, sponsorizat de patru organizaţii islamice americane, e posibil ca cifra să fie chiar mai mare. Indiferent cum ar sta lucrurile, cert este că acest număr va continua să crească datorită „imigrării permanente şi numeroaselor familii musulmane relativ mari“, a spus Esposito. „În câţiva zeci de ani, islamismul va fi a doua religie în America.“ În ziarul The New York Times se spune că la moschee vin „un număr foarte mare de bărbaţi“. De asemenea, studiul a arătat că „credincioşii sunt de diverse etnii: o treime din sudul Asiei, 30% afroamericani, iar 25% arabi“.
Case contagioase
„În Melbourne [Australia], în cazul caselor construite de mai puţin de un an, limita normală a compuşilor organici volatili recomandată de Consiliul Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală este depăşită de 20 de ori“, se spune în ziarul New Scientist. Una dintre aceste substanţe chimice este formaldehida, „care cauzează iritaţii cutanate şi, probabil, cancer“. Formaldehida este degajată de unele materiale de construcţii ca scândurile podelei şi lemnul mobilei. Covoarele noi degajă stiren, o altă substanţă considerată cancerigenă, „în timp ce vopselele şi solvenţii degajă diverşi compuşi toxici“, se explică în articol. „E puţin probabil ca substanţele chimice să constituie o ameninţare serioasă pentru sănătatea oamenilor în general. Totuşi, ele ar putea provoca dureri de cap şi ar putea afecta un grup restrâns de persoane, îndeosebi pe cele sensibile.“
Liderul mondial la producţia de lapte
În prezent, cea mai importantă producătoare de lapte este India, se afirmă în ziarul The Hindustan Times. „Worldwatch Institute [din Washington, D.C.], care se ocupă de problemele de mediu, a lăudat revoluţia laptelui din India“, se spune în articol. „Din 1994, laptele a devenit produsul alimentar numărul unu în India, iar în 1997 această ţară a depăşit Statele Unite, devenind cea mai mare producătoare de lapte din lume.“ În articol sunt redate următoarele cuvinte ale lui Lester Brown, director al Worldwatch Institute: „Este remarcabil că [India] a ajuns să ocupe această poziţie deoarece, în loc de cereale, foloseşte produse agricole secundare şi ceea ce rămâne în urma recoltării. India a reuşit să mărească aportul de proteine pentru vite fără să ia din cantitatea de cereale necesare consumului uman“.
Bani cheltuiţi mai uşor
Pentru mulţi canadieni, tehnologia avansată a transformat mersul la cumpărături într-un neîntrerupt divertisment naţional, se spune în ziarul Calgary Herald. „Consumatorii pot face cumpărături nonstop prin intermediul Internetului, al canalului de televiziune The Shopping Channel şi al cataloagelor de comandă prin poştă sau pot achiziţiona produse instantaneu cu o carte de credit.“ Cardurile cu o limită mare de credit îi stimulează pe oameni să cheltuiască mai mult. Unele cărţi de credit oferă şi alte stimulente. Larry Wood, profesor de finanţe la Universitatea din Calgary, a spus: „Oamenii ar avea bani lichizi pentru a cumpăra un produs, dar îl iau cu cartea de credit pentru a obţine recompense sau puncte, gândindu-se că vor folosi banii lichizi pentru a-l plăti la sfârşitul lunii. Apoi ei îşi cheltuiesc banii lichizi şi au şi datorii de credit“. Wood însă consideră că lucrurile nu se opresc aici. El e de părere că, în încercarea de a-şi menţine un anumit nivel de trai, consumatorii preferă să aibă datorii decât să reducă din cheltuieli. Potrivit unui studiu efectuat în 1999 de Statistics Canada, totalul datoriilor de pe cărţile de credit canadiene este de peste 14 miliarde de dolari.