Leopardul-zăpezilor, un animal misterios
Leopardul-zăpezilor, un animal misterios
DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN FINLANDA
NU EXISTĂ multe animale la fel de misterioase ca leopardul-zăpezilor. Puţini oameni au văzut vreunul în sălbăticie şi nu se cunosc prea multe despre viaţa acestei feline.
La Grădina Zoologică din Helsinki, leopardul-zăpezilor constituie o atracţie deosebită. Neobişnuitele obiceiuri ale felinei — considerată de mulţi cea mai frumoasă dintre felinele mari — fac din ea un animal fascinant.
Felina de la cea mai mare altitudine
Deşi poate fi întâlnit în cel puţin 12 ţări (din Regatul Bhutan până în Rusia), mulţi asociază leopardul-zăpezilor cu munţii Himalaya. Aceşti munţi — cei mai înalţi din lume — sunt de o frumuseţe ce-ţi taie respiraţia. Ei nu sunt însă populaţi de oameni. De fapt, culmile muntoase din Asia centrală se numără printre cele mai reci şi mai neprimitoare locuri din lume.
Cu toate acestea, leopardul-zăpezilor se simte foarte bine la altitudini de 3 000 m până la 4 500 m. Blana lui deasă îl ocroteşte de frig, iar cavitatea nazală mare îi asigură oxigenul necesar, aerul de la aceste altitudini fiind rarefiat. Cu labele lui late, acoperite cu blană, leopardul-zăpezilor se poate deplasa cu multă agilitate prin zăpada mare. Dar ce se poate spune despre terenul accidentat din munţi? Acest lucru nu constituie o problemă pentru el deoarece, folosindu-se de coada lui lungă, acoperită cu blană, ca de o cârmă, leopardul-zăpezilor poate sări de pe o stâncă pe alta, făcând salturi de până la 15 m, ceea ce înseamnă că îl depăşeşte la sărituri chiar şi pe cangurul uriaş.
De obicei, leopardul-zăpezilor are o greutate de 27–45 kg şi măsoară aproximativ 60 cm în înălţime şi 2 m de la bot la coadă. Dar ceea ce face ca leopardul-zăpezilor să fie un animal cu adevărat deosebit este temperamentul lui. „E foarte blând“, spune Leif Blomqvist, custode la Grădina Zoologică din Helsinki. „Leopardul-zăpezilor se împrieteneşte uşor cu omul; la grădina noastră zoologică, el vine s-o salute pe îngrijitoarea lui în fiecare dimineaţă.“ Leif Blomqvist mai spune că acest temperament blând poate fi observat chiar şi la pui. „Nu se zbat când angajaţii grădinii zoologice îi cântăresc şi îi vaccinează“, precizează el. Ce se întâmplă dacă trebuie să pui mâna pe puii de aceeaşi vârstă ai oricărei specii de leopard? „Ţi-e aproape imposibil să-i atingi“, spune Blomqvist. „Ai nevoie de haine şi mănuşi de protecţie, întrucât se împotrivesc cu violenţă.“
De ce sunt zăriţi atât de rar?
Am rămâne foarte dezamăgiţi dacă ne-am juca de-a v-aţi ascunselea cu leopardul-zăpezilor, deoarece, asemenea unui cameleon, această felină cu blana alb-gri se confundă cu peisajul alpin. Camuflajul eficient ar putea constitui un motiv pentru care se zăresc atât de puţine exemplare în sălbăticie. De fapt, unii cercetători care s-au aventurat urcând pe aceşti munţi
stâncoşi ca să studieze misterioasa felină s-au întors acasă fără să fi zărit măcar un exemplar.Întrucât leoparzii-zăpezilor trăiesc ca nişte sihaştri, este foarte greu să vezi vreunul. În plus, teritoriul în care trăiesc este întins, deoarece prada lor, de obicei o oaie sau o capră sălbatică, nu se găseşte deloc uşor în aceşti munţi. Din nefericire, braconierii — avizi după blana leopardului-zăpezilor — sunt principalii vinovaţi de reducerea numărului de exemplare, această felină ajungând pe lista speciilor pe cale de dispariţie. * Grădinile zoologice depun mari eforturi să salveze acest animal excepţional.
Leopardul-zăpezilor la Helsinki
Grădina Zoologică din Helsinki a înregistrat succese în împerecherea leoparzilor-zăpezilor. De fapt, în 1976, această grădină a primit sarcina de a întocmi registrul genealogic internaţional al leopardului-zăpezilor. Acest registru este un instrument util în controlul populaţiei din captivitate.
Registre genealogice asemănătoare se întocmesc pentru multe alte specii de animale care trăiesc la grădinile zoologice, mai ales pentru speciile aflate pe cale de dispariţie. Un astfel de registru conţine date amănunţite referitoare la toate exemplarele care trăiesc la grădinile zoologice şi care aparţin unei anumite specii. Grădinile zoologice au obligaţia de a-i informa pe cei ce ţin registrul genealogic în legătură cu puii care se nasc, precum şi cu transferul şi moartea animalelor. Toate aceste registre sunt folosite când se aleg partenerii potriviţi pentru reproducerea animalelor din captivitate. „Deoarece populaţiile sunt relativ reduse ca număr, pot apărea foarte uşor cazuri de degenerare şi consangvinizare“, explică Leif Blomqvist.
Numai la Grădina Zoologică din Helsinki s-au născut peste 100 de exemplare, iar cei mai mulţi pui au fost trimişi la alte grădini zoologice. Pentru a asigura diversitatea în cadrul populaţiei, leoparzii-zăpezilor din captivitate sunt mutaţi frecvent de la o grădină zoologică la alta. Populaţia din captivitate este acum atât de variată, încât nu mai e nevoie să fie prinse alte exemplare care trăiesc în sălbăticie.
Multe grădini zoologice, inclusiv cea din Helsinki, ajută la conservarea faunei încercând să păstreze o populaţie de animale sănătoase din punct de vedere genetic. În plus, vizitatorii grădinilor zoologice au posibilitatea să vadă aceste animale deosebite. Cu siguranţă, leopardul-zăpezilor le lasă o amintire de neşters celor ce-l văd şi îi aduce onoare Creatorului, care „a făcut orice lucru frumos“. — Eclesiastul 3:11.
[Notă de subsol]
^ par. 11 Este greu de spus câte exemplare mai există. Se estimează că au rămas între 3 500 şi 7 000 de exemplare.
[Provenienţa fotografiilor de la paginile 16, 17]
Pagina 16: centru: ©Aaron Ferster, Photo Researchers; pagina 17: dreapta, sus: © Korkeasaaren Eläintarha/Markku Bussman; jos: ©T. Kitchin/V. Hurst, Photo Researchers
[Provenienţa fotografiei de la pagina 18]
Chuck Dresner/Saint Louis Zoo