Diabetul — „ucigaşul insidios“

LA VÂRSTA de 21 de ani, Ken a început să simtă o sete inexplicabilă pe care nu şi-o putea potoli. De asemenea, el urina foarte des, ajungând să meargă la toaletă tot la 20 de minute. Nu după mult timp, a început să-şi simtă membrele greoaie. Suferea de oboseală cronică, iar vederea i se înceţoşase.

Dar momentul de cotitură a venit atunci când Ken a contractat un virus. În urma unui examen medical, doctorul a constatat că Ken nu avea doar gripă, ci şi diabet zaharat de tip 1, pe scurt diabet. Această tulburare biochimică se manifestă prin incapacitatea organismului de a asimila anumite substanţe nutritive, îndeosebi un zahar din sânge, numit glucoză. Glicemia lui Ken a revenit la normal numai după şase săptămâni de spitalizare.

Acestea se întâmplau cu peste 50 de ani în urmă, iar de atunci tratamentul s-a îmbunătăţit considerabil. Totuşi, Ken suferă şi acum de diabet. Dar el nu e singurul cu această boală. Se estimează că în toată lumea există peste 140 de milioane de diabetici, iar, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, numărul lor s-ar putea să se dubleze până în anul 2025. Este de la sine înţeles, aşadar, că specialiştii sunt îngrijoraţi din cauza numărului crescând de diabetici. Dr. Robin Goland, codirector al unui centru de  tratament din Statele Unite, afirmă: „Aceste cifre sugerează că înmulţirea cazurilor de diabet începe să scape de sub control“.

Iată câteva date statistice:

AUSTRALIA: Potrivit Institutului Internaţional pentru Diabet din Australia, „diabetul este una dintre afecţiunile cel mai greu de tratat din secolul al XXI-lea“.

INDIA: Cel puţin 30 de milioane de oameni suferă de diabet. „În urmă cu 15 ani, rareori aveam pacienţi sub 40 de ani cu diabet“, spune un medic. „În prezent, unu din doi diabetici aparţine acestei categorii de vârstă.“

SINGAPORE: Aproape o treime din populaţia între 30 şi 69 de ani suferă de diabet. Au fost diagnosticaţi şi mulţi copii, dintre care unii nu au decât zece ani.

STATELE UNITE: Aproximativ 16 milioane de oameni au diabet, iar în fiecare an sunt diagnosticate în jur de 800 000 de cazuri noi. Milioane de persoane bolnave de diabet încă nu ştiu că au această boală.

Cu cât perioada dintre apariţia simptomelor şi diagnosticare este mai mare, cu atât tratamentul este mai dificil de stabilit. „Întrucât primele simptome sunt relativ insesizabile, deseori diabetul nu e depistat“, se afirmă în revista Asiaweek. Iată de ce diabetul a fost numit „ucigaşul insidios“.

Având în vedere numărul mare de diabetici şi gravitatea afecţiunii, articolele din această serie vor răspunde la următoarele întrebări:

● Ce anume determină apariţia diabetului?

● Cum pot bolnavii controla această boală?

[Chenarul/Fotografia de la pagina 4]

De ce i se spune „diabet“?

Expresia „diabet zaharat“ provine dintr-un cuvânt grecesc care înseamnă „a sifona“ şi dintr-un cuvânt latinesc care înseamnă „dulce ca mierea“. Aceşti termeni definesc foarte bine afecţiunea, pentru că apa trece prin bolnav ca şi cum ar fi turnată din gură direct în tractul urinar — ca printr-un sifon —, fiind apoi eliminată imediat din corp. În plus, urina e dulce deoarece conţine glucoză. De fapt, înainte de descoperirea unor tehnici mai eficiente de depistare a diabetului, se obişnuia să se toarne urina unui bolnav lângă un muşuroi de furnici: dacă atrăgea insectele, însemna că urina conţinea glucoză.