Un mit ce nu moare

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN FRANŢA

COPIII din lumea întreagă îl adoră. Într-unul din anii trecuţi, poşta franceză a primit aproape 800 000 de scrisori pentru el — mai ales de la copii care aveau între trei şi opt ani. Cu barba lui albă, mare şi stufoasă şi cu mantia lui roşie cu blăniţă albă pe margine, Moş Crăciun, un bătrânel blajin, pare a fi una dintre cele mai populare atracţii ale sărbătorilor de iarnă. Aşadar, vă puteţi imagina arderea unei reprezentări a lui? Exact acest lucru s-a întâmplat însă cu mai bine de 50 de ani în urmă la Dijon (Franţa). La 23 decembrie 1951, Moş Crăciun a fost „executat“ în faţa a aproximativ 250 de copii.

Dar ce acuzaţie i s-a adus? În ziarul France-Soir se spunea că execuţia sa „fusese stabilită cu acordul clerului, care l-a condamnat pe Moş Crăciun ca uzurpator şi eretic“, fiind acuzat de „păgânizarea Crăciunului“. Execuţia fusese „un gest simbolic“, se arăta într-o revistă. „Minciuna nu poate trezi în copii sentimente religioase şi nu este în nici un caz o metodă educativă.“

Unii clerici au considerat că obiceiurile asociate cu Moş Crăciun îi îndepărtau pe oameni de „semnificaţia strict creştină“ a Naşterii Domnului. De fapt, în numărul din martie 1952 al revistei Les Temps Modernes, etnologul Claude Lévi-Strauss a numit credinţa în Moş Crăciun „unul dintre cele mai puternice focare de păgânism printre oamenii de azi“ şi a afirmat că Biserica avea toate motivele să denunţe această credinţă. Lévi-Strauss a mai remarcat că Moş Crăciun îşi are originea de pe timpul regelui Saturnaliilor. Sărbătoarea Saturnaliilor era ţinută în Roma antică în perioada 17–24 decembrie. Timp de o săptămână, clădirile erau împodobite cu plante, iar oamenii îşi făceau cadouri unii altora. În timpul Saturnaliilor se organizau şi multe petreceri, aşa cum se obişnuieşte şi astăzi de Crăciun.

Dar cum e privit în prezent Moş Crăciun de catolicii din Franţa, după mai bine de 50 de ani de la arderea acelei reprezentări a lui? Acest moştenitor îndepărtat al Saturnaliilor romane face parte din sărbătoarea Crăciunului la fel de mult ca şi reprezentările cu Isus în iesle. Din când în când, vreun preot îl va acuza pe Moş Crăciun că ar reprezenta o formă de comercialism ce îl exclude pe Cristos din sărbătoarea Crăciunului. Însă, pentru cei mai mulţi, orice îndoială legată de rădăcinile păgâne ale lui Moş Crăciun se risipeşte când văd cât de mult îndrăgesc oamenii acest personaj.

[Provenienţa fotografiei de la pagina 13]

DR/© Cliché Bibliothèque nationale de France, Paris