Vremea — E ceva în neregulă cu ea?

„CÂND doi englezi se întâlnesc, primul lucru despre care discută este vremea.“ Aşa s-a exprimat în glumă renumitul scriitor Samuel Johnson. În ultimii ani însă vremea nu mai e doar un subiect pentru începerea unei conversaţii. Ea a devenit o problemă care îi preocupă mult pe oamenii din întreaga lume. De ce? Deoarece vremea, care întotdeauna a fost greu de prognozat, se pare că devine din ce în ce mai schimbătoare şi deci practic imprevizibilă.

De exemplu, în vara anului 2002, asupra Europei s-au abătut furtuni şi ploi torenţiale neobişnuite. Acestea au provocat, de fapt, „cele mai grave inundaţii care au avut loc în Europa centrală în ultimul secol“, cum au fost ele clasificate. Să aruncăm o privire asupra următoarelor ştiri date publicităţii.

AUSTRIA: „Provinciile Salzburg, Carinthia şi Tirol au fost grav afectate de furtuni violente şi de precipitaţii abundente. Multe străzi s-au umplut de mocirlă, zărindu-se grămezi de noroi şi moloz înalte de până la 15 metri. La Viena, în staţia de metrou Südbahnhof s-a produs un accident de tren din cauza unei furtuni însoţite de ploaie, tunete şi fulgere, fiind rănite mai multe persoane“.

FRANŢA: „23 de morţi, 9 persoane date dispărute şi mii de oameni care au suferit mari pagube. . . . În timpul furtunilor de luni, 3 persoane au fost ucise de fulgere. . . . Un pompier a murit după ce a salvat doi soţi ce fuseseră luaţi cu maşina de ape“.

GERMANIA: „Niciodată în istoria Republicii Federale n-au fost evacuate atât de multe oraşe şi sate ca acum, în timpul acestor «inundaţii ale secolului». Mii de locuitori şi-au părăsit oraşul natal. Pentru majoritatea a fost o măsură de precauţie. Unii însă au fost salvaţi în ultimul minut, fiind luaţi cu o barcă sau cu un elicopter“.

REPUBLICA CEHĂ: „Locuitorii Pragăi au trăit clipe înfricoşătoare. În provincii însă dezastrul a fost mult mai mare. Nu mai puţin de 200 000 de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţa. Oraşe întregi s-au aflat sub apele revărsate ale râurilor“.

ROMÂNIA: „De la mijlocul lunii iulie încoace, aproximativ 12 persoane şi-au pierdut viaţa în furtunile care s-au abătut asupra ţării“.

RUSIA: „Cel puţin 58 de persoane au murit pe ţărmul Mării Negre. . . . Aproximativ 30 de maşini şi de autobuze zac pe fundul mării, fără să se poată întreprinde vreo operaţiune de căutare deoarece s-au anunţat noi furtuni“.

 Nu doar în Europa

În august 2002, cotidianul german Süddeutsche Zeitung scria: „Noi episoade de precipitaţii abundente şi furtuni au făcut mari ravagii în Asia, Europa şi America de Sud. Miercuri, cel puţin 50 de persoane au murit într-o alunecare de teren în Nepal. În sudul Chinei au murit 8 persoane din cauza unui taifun care a provocat precipitaţii abundente în centrul ţării. În China, inundaţiile cauzate de revărsarea apelor fluviului Mekong au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 30 de ani; în nord-estul Thailandei au fost acoperite de ape peste 100 de case. . . . În Argentina, în urma precipitaţiilor abundente înregistrate aici, cel puţin 5 oameni au murit înecaţi. . . . Mai mult de o mie de persoane au pierit din cauza furtunilor ce s-au abătut vara trecută asupra Chinei“.

În timp ce apele făceau ravagii în multe părţi ale globului, în Statele Unite s-a înregistrat o secetă cumplită. Iată ce se spunea într-o ştire dată publicităţii: „La nivel naţional există temeri în privinţa scăderii nivelului de apă din puţuri şi chiar secării unora dintre ele, a reducerii debitului multor cursuri de apă din întreaga ţară şi a creşterii de peste două ori mai mult a numărului de incendii devastatoare înregistrate în acest anotimp. Ca urmare a distrugerii recoltelor şi păşunilor, a scăderii rezervelor de apă potabilă, a izbucnirii unor incendii devastatoare şi a producerii unor furtuni de nisip, specialiştii prevăd că seceta din 2002 va avea un impact negativ asupra economiei ţării, pierderile putându-se ridica la miliarde de dolari“.

În nordul Africii s-a înregistrat o secetă devastatoare, cum n-a mai fost din anii ’60. Potrivit unor rapoarte, „precipitaţiile au fost cu 20–49% mai reduse decât în prima jumătate a secolului al XX-lea, provocând o foamete de proporţii şi moartea multor persoane“.

Fenomenul El Niño * — generat de încălzirea apelor din estul Pacificului — cauzează periodic inundaţii, precum şi alte dereglări ale vremii în America de Nord şi de Sud. Potrivit ştirilor date publicităţii de postul de televiziune CNN, El Niño din 1983–1984 a fost „răspunzător de moartea a peste 1 000 de persoane, provocând dezastre naturale pe aproape toate continentele; valoarea totală a pagubelor înregistrate (distrugerea bunurilor şi moartea animalelor) s-a ridicat la cifra de 10 miliarde de dolari“. Din secolul al XIX-lea, când a fost identificat pentru prima oară acest fenomen, El Niño s-a produs cu regularitate (aproximativ o dată la patru ani). Unii specialişti cred însă că „El Niño şi-a mărit frecvenţa“ şi că în viitor el se va face „simţit şi mai des“.

Într-un articol publicat de NASA (National Aeronautics and Space Administration) se dădea următoarea asigurare: „În mare parte, vremea «ciudată» pe care o avem — de exemplu, toamna neobişnuit de caldă sau iarna deosebit de umedă — se datorează unor schimbări zonale, normale ale vremii“. Cu toate acestea, există semne care arată că s-ar putea să ne confruntăm cu o problemă gravă. Greenpeace, o organizaţie care militează pentru ocrotirea mediului, prezice: „Fenomenele meteorologice periculoase, inclusiv uragane mai puternice şi precipitaţii mai abundente, vor continua să facă ravagii pe întreaga planetă. Secete şi inundaţii mult mai grave vor schimba literalmente faţa pământului, ducând la pierderea uscatului de coastă şi la distrugerea pădurilor“. Există o bază pentru asemenea afirmaţii? Dacă da, care este cauza acestor „fenomene meteorologice periculoase“?

[Notă de subsol]

 [Legenda fotografiilor de la paginile 2, 3]

Inundaţii în Germania (sus) şi în Republica Cehă (stânga)