Lumea în obiectiv

Animale în stare de ebrietate

Potrivit unor rapoarte provenite din toate colţurile lumii, în stare de ebrietate nu ajung doar oamenii. Recent, după ce au găsit bere într-un sat din Assam (India), o turmă de elefanţi au năvălit beţi în sat şi au distrus casele. În Bosnia, un urs căruia începuse să-i placă berea rămasă în cutiile aruncate a vrut şi mai multă bere. Săturaţi de scandalul pe care îl făcea ursul, sătenii s-au hotărât să-i dea bere fără alcool. Şiretlicul a dat rezultate. Ursul îşi savurează în continuare băutura, dar nu mai este agresiv. În nordul Californiei, păsările care s-au îmbătat după ce au consumat bace fermentate din arbuştii de la marginea drumului au început să atace maşinile care treceau pe acolo. Singura soluţie a fost tăierea arbuştilor. Din cauza nectarului fermentat, albinele zboară, lovindu-se de copaci sau, pur şi simplu, cad pe pământ, nemaifiind în stare să găsească drumul înapoi spre stup. Albinele băute care ajung totuşi la stup au de înfruntat un alt obstacol: mânia albinelor de pază, hotărâte să nu permită nici unei vietăţi să contamineze colonia.

 Plouă cu peşti

În satul Koróna s-au găsit sute de peştişori aduşi probabil de vânt odată cu stropii de apă proveniţi din lacul Dojran sau din lacul Korónia, se arată în ziarul grecesc Eleftherotypia. „Sătenii au găsit prin tot satul peşti care au căzut din cer.“ Potrivit directorului departamentului de meteorologie din Tesalonic, Christos Balafoutis, asemenea cazuri nu sunt neobişnuite. Norii de furtună din sistemele barice de joasă presiune produc vârtejuri care aspiră apa de la suprafaţa lacurilor, împreună cu peşti şi broaşte. „Forţa vârtejului îi poate ridica până la altitudini mari, purtându-i apoi foarte departe“, se spune în articol. Când forţa vârtejului slăbeşte, peştii cad pe sol.

Adevăratele îngrijorări ale adolescenţilor

„Părinţii sunt atât de îngrijoraţi ca adolescenţii lor să nu ajungă să consume droguri, încât nici nu sesizează gravele probleme afective şi psihice cu care se confruntă copiii lor“, semnalează ziarul londonez The Times. Un sondaj condus în rândul a peste 500 de părinţi şi a peste 500 de adolescenţi dezvăluie că 42% dintre părinţi cred că drogurile sunt singura problemă gravă cu care copiii lor ar avea de luptat. Totuşi, doar 19% dintre adolescenţi sunt de această părere. De fapt, 31% dintre adolescenţi îşi fac mult mai multe griji în privinţa relaţiilor cu prietenii şi cu membrii familiei, iar 13% sunt îngrijoraţi de hărţuiala din şcoală. Justin Irwin, directorul organizaţiei Get Connected, care a condus studiul şi care a pus la dispoziţia copiilor un telefon social, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu tendinţa părinţilor de a trece cu vederea problemele psihologice şi afective cu care se confruntă copiii lor adolescenţi. Iată îndemnul pe care îl dă el părinţilor: „Gata cu presupunerile. Încercaţi să fiţi realişti“.

Efectele dăunătoare ale lipsei somnului

„În Polonia, 9% din populaţie doarme mai puţin de 5 ore pe noapte“, semnalează săptămânalul Wprost din Varşovia. „În rândul americanilor şi al britanicilor, 1 din 3 doarme maximum 6,5 ore pe noapte.“ Michał Skalski, de la o clinică de tulburări ale somnului din Polonia, este de părere că „cei ce dorm puţin se află într-un permanent stres“. Cercetătorii japonezi susţin că „riscul de a face un infarct este cu 50% mai mare la cei ce dorm 5 ore sau mai puţin pe noapte faţă de cei care dorm 8 ore pe noapte“, precizează Wprost. În plus, studiile americane dezvăluie că lipsa somnului ar putea fi asociată cu diabetul şi cu alte probleme de sănătate. În afară de faptul că „provoacă unele schimbări în metabolismul glucozei“, lipsa somnului poate fi asociată şi cu „un risc mai mare de a ajunge obez“, se arată în ziar. „Dacă eşti obosit, organismul tău încearcă să compenseze lipsa de energie“, se spune în revista American Fitness. „Oamenii care dorm puţin au tendinţa să bea şi să mănânce mai mult pentru a sta treji. Prin urmare, dacă ai slăbit câteva kilograme şi nu vrei să le pui la loc, străduieşte-te să dormi mai mult.“

O zi la birou

London Magazine a condus un sondaj chestionând 511 persoane în legătură cu o zi obişnuită din viaţa lor. În timpul orelor de muncă, aproximativ jumătate au consumat alcool, 48% au furat, iar aproape o treime au consumat droguri, anunţă ziarul londonez The Daily Telegraph. În plus, 42% „şi-au imaginat că-şi ucid şeful“, aproape o treime „au vizionat materiale pornografice pe Internet“, „la 62% un coleg le-a făcut avansuri, iar aproape o cincime au întreţinut relaţii sexuale la birou“. Dintre aceşti angajaţi, 36% au minţit în legătură cu CV-ul lor, 13% au spus că s-ar culca cu şeful lor pentru a avea parte de o promovare, iar 45% „l-ar săpa“ pe un coleg de muncă pentru a fi avansaţi. Psihoterapeutul Philip Hodson e de părere că această conduită are la bază, în mare parte, resentimente faţă de cei aflaţi la conducere. Iată ce a spus el: „Suntem dispuşi să facem orice ca să ajungem sus. Titlurile, poziţia şi statutul social, toate sunt foarte importante pentru noi“.

Moartea subită a celor ce fac sport

Când trei bărbaţi, având peste 50 de ani, au murit de infarct în aceeaşi zi, după ce fiecare dintre ei participase la o cursă de alergare pe distanţe lungi în oraşe diferite din Japonia, specialiştii în medicină sportivă au lansat unele avertismente. Dr. Masatoshi Kaku, preşedintele Academiei de Sport din Kobe, împreună cu un alt medic, a publicat un articol în ziarul Asahi Shimbun, în care se spunea: „Aproximativ 80% dintre cazurile de moarte subită sunt asociate cu inima. . . . Peste 90% dintre victimele morţii subite aveau o fişă medicală bună“. Dr. Kaku recomandă ca electrocardiograma să fie făcută şi în timp ce persoana face exerciţii, nu doar când se află în repaus. Mai mult, el descurajează suprasolicitarea şi recomandă să nu se facă deloc exerciţii când există chiar şi cea mai mică senzaţie de greaţă sau de ameţeală ori când persoana simte că are febră. „Nu e nici o ruşine să vă opriţi în mijlocul unui joc sau al unei curse“, declară dr. Kaku. El adaugă: „Sportivii tind să supraestimeze valoarea încheierii unei curse; însă, când e necesar, trebuie să reevaluaţi situaţia pentru a vedea dacă merită sau nu să terminaţi cursa“.

Conversaţiile în familie — o necesitate

„Conversaţiile între membrii familiei s-au degradat ajungând nişte «mormăieli zilnice», astfel că cei mici nu ştiu să vorbească în mod corect“, se arată în ziarul londonez The Times. Alan Wells, directorul unei agenţii guvernamentale (Basic Skills Agency), care se ocupă cu păstrarea unui anumit nivel de instruire în Marea Britanie, consideră că acest declin se datorează faptului că copiii „stau în faţa televizorului şi a calculatorului, iar familiile nu mai iau masa împreună“. Alan Wells e de părere că de vină este şi creşterea numărului de familii monoparentale, fără bunici, precum şi faptul că puţini părinţi le mai citesc în prezent copiilor lor. El consideră că aşa s-ar putea explica de ce copiii care merg la şcoală la 4 sau la 5 ani „nu articulează corect cuvintele, nici nu reuşesc să se exprime“ aşa cum o făceau copiii în anii trecuţi. Alan Wells recomandă organizarea unor programe care să-i înveţe pe părinţi cum să se poarte cu copiii lor.

O viaţă mai echilibrată

Un sondaj efectuat de Institutul Australian, un institut independent de cercetări, a scos la iveală că, „în ultimii 10 ani, 23% dintre australienii cu vârsta cuprinsă între 30 şi 59 de ani şi-au sacrificat veniturile de dragul unei vieţi mai echilibrate“, semnalează ziarul The Sydney Morning Herald. Această tendinţă, pe care cercetătorii au numit-o „trecerea la o treaptă de viteză mai mică“, se observă la mulţi oameni care speră să fie mai fericiţi şi să aibă mai mult timp pentru copiii lor. Angajaţii „se îndreaptă spre locuri de muncă mai puţin obositoare şi cu un salariu mai mic, reduc numărul de ore de lucru sau chiar renunţă la locul de muncă“, se arată în ziar. Dr. Clive Hamilton, directorul executiv al Institutului Australian, a declarat: „Aceasta înseamnă a pune viaţa mai presus de venit. Aceşti oameni nu se consideră în nici un caz rataţi; ei sunt oameni obişnuiţi, la fel ca marea majoritate a oamenilor; ei nu vor să cumpere şi să folosească bunuri în exces şi îşi reduc în mod voit venitul pentru a putea duce o viaţă mai echilibrată“.