De ce să mergem pe jos?

MILIOANE de oameni cred că, dacă nu pot să meargă într-o staţiune sau să facă multe exerciţii fizice, pot să-şi ia gândul de la foloasele pe care le-ar avea mişcarea asupra sănătăţii lor. Însă lucrurile nu ar trebui să stea aşa. Iată ce spune dr. Russell Pate de la Universitatea din Carolina de Sud (SUA): „Cred că trebuie să recunoaştem oficial ideea că o plimbare în pas lejer după masa de seară e foarte benefică“.

Dar este oare mersul pe jos atât de sănătos?

Mersul pe jos: un bun medicament

Medicul grec Hipocrate a considerat mersul pe jos „cel mai bun medicament pentru om“. De fapt, o vorbă înţeleaptă spune: „Am doi doctori, piciorul stâng şi piciorul drept“. Este oare mersul pe jos chiar atât de sănătos?

Unele studii arată că oamenii care merg pe jos cu regularitate se îmbolnăvesc mai rar decât cei sedentari. De asemenea, s-a observat că mersul pe jos reduce riscul apariţiei bolilor cardiace şi producerii unui accident vascular cerebral, contribuie la prevenirea diabetului prin accelerarea secreţiei de insulină în organism şi întăreşte oasele, preîntâmpinând astfel osteoporoza. În plus, acest gen de mişcare măreşte forţa, mobilitatea şi rezistenţa şi contribuie la scăderea în greutate şi la menţinerea siluetei. Mai mult, îmbunătăţeşte calitatea somnului, intensifică activitatea mintală şi poate chiar preveni depresia.

Potrivit rapoartelor, în urmă cu câţiva ani, cercetătorii de la Universitatea din California de Sud au descoperit că o plimbare de 15 minute diminuează starea de anxietate şi de tensiune mult mai mult decât un tranchilizant slab! Asemenea altor activităţi fizice, mersul pe jos declanşează eliberarea de endorfine, substanţe chimice secretate de creier care atenuează durerea şi ajută la relaxare, dând naştere unei stări de bine şi de calm.

În ziarul canadian The Medical Post se afirmă că până şi o plimbare în pas lejer poate avea efecte benefice asupra sănătăţii. Un studiu publicat de The New England Journal of Medicine arată că parcurgerea pe jos zi de zi a unei distanţe de numai 800 m reduce mortalitatea. Studii recente dezvăluie că efectuarea de exerciţii fizice de trei ori pe zi, în reprize de câte 10 minute, dă rezultate aproape la fel de bune ca şi o singură repriză  de 30 de minute. Probabil, de-acum înainte vă veţi parca maşina mai departe de destinaţie, parcurgând restul distanţei pe jos. Sau poate vă veţi gândi să faceţi o plimbare mai scurtă într-un moment sau altul al zilei.

Mersul în pas vioi poate aduce foloase şi mai mari. Dr. Carl Caspersen de la Centrele Americane pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din Atlanta (Georgia, SUA) spune: „Trecerea de la sedentarism la mersul rapid timp de o jumătate de oră, de mai multe ori pe săptămână, poate scădea considerabil riscul [îmbolnăvirilor]“. Iar partea pozitivă e că toţi oamenii, indiferent de vârstă şi de starea sănătăţii, pot face acest gen de mişcare. Mai mult decât atât, nu e nevoie de antrenament special sau de anumite aptitudini sportive, ci doar de o încălţăminte bună.

Plimbare plăcută!

Puneţi-vă haine lejere şi comode. Îmbrăcaţi-vă bine ca să nu vă fie frig, dar luaţi-vă haine pe care să le puteţi da jos în caz că vă încălziţi. Încălţămintea trebuie să fie flexibilă, uşoară, cu o talpă joasă, moale şi elastică, precum şi lată la vârf. De fapt, ar trebui să fie puţin mai largă decât pantofii pe care-i purtaţi de obicei. Dacă intenţionaţi să mergeţi pe jos mai bine de o jumătate de oră şi pe drum nu veţi găsi apă de băut, ar trebui să luaţi cu voi un mic recipient cu apă. Faceţi încălzirea mergând în pas lejer primele cinci minute. Spatele să fie drept, coatele şi genunchii uşor îndoiţi, iar pumnii relaxaţi, nu încleştaţi.

După ce aţi făcut încălzirea, treceţi treptat la mersul în pas vioi, dar totodată natural. Când păşiţi, puneţi jos mai întâi călcâiul, apoi întreaga talpă, ultimele care ating pământul fiind degetele. Iată de ce sunt necesari pantofi flexibili. Vi se par prea multe de făcut? Nu vă îngrijoraţi: acesta e mersul natural al majorităţii oamenilor. Ritmul în care mergeţi ar trebui să vă permită să conversaţi fără să gâfâiţi. Dacă practicaţi acest „sport“ de puţin timp, măriţi treptat timpul, distanţa şi viteza. Pentru a reduce efortul fizic, încetiniţi pasul cu ceva timp înainte de a vă opri. *

Ritmul cardiac şi respiraţia accelerate, precum şi transpiraţia moderată sunt semne normale de efort fizic. În primele zile, veţi simţi probabil dureri musculare şi o uşoară moleşeală. Fiţi atenţi la modul în care reacţionează corpul. Dacă credeţi că mergeţi prea repede, încetiniţi ritmul şi opriţi-vă puţin. Totuşi, dacă aveţi simptome precum senzaţia de apăsare şi durere în piept, palpitaţii, greutate în respiraţie, ameţeală sau greaţă, opriţi-vă din mers şi cereţi imediat ajutor. *

Întrucât corpul nu e supus unor eforturi fizice atât de mari, mersul pe jos este mai avantajos decât alergatul şi gimnastica aerobică. De fapt, riscul accidentării încheieturilor sau muşchilor e mai scăzut. Într-adevăr, mersul pe jos este activitatea numărul unu recomandată de specialiştii în fitness. Prin urmare, pentru binele dumneavoastră, mergeţi pe jos!

[Note de subsol]

[Chenarul de la pagina 27]

RECOMANDĂRI ŞI PRECAUŢII

● Mergeţi cu spatele drept, cu bărbia ridicată (paralelă cu pământul), privind la 6 metri înainte

● Păstraţi un ritm constant. Nu mergeţi atât de repede, încât să începeţi să gâfâiţi şi să nu mai puteţi conversa normal

● Nu faceţi pasul prea mare. Ca să măriţi viteza, păşiţi mărunt şi des

● Mişcaţi-vă braţele înainte şi înapoi, cu coatele relaxat pe lângă corp. Nu vă balansaţi braţele în lateral

● Nu păşiţi pe toată talpa piciorului. La fiecare pas, rulaţi talpa de la călcâi spre pingea şi împingeţi solul cu vârful

● Nu e necesar să duceţi greutăţi, deoarece acestea ar stânjeni mişcările naturale din timpul mersului şi ar forţa ligamentele şi tendoanele