Potrivit Bibliei

Există un singur Dumnezeu adevărat?

MOLOH, Aştoret, Baal, Dagon, Merodac, Zeus, Hermes şi Artemis sunt doar câţiva zei şi zeiţe menţionaţi în Biblie (Leviticul 18:21; Judecătorii 2:13; 16:23; Ieremia 50:2; Faptele 14:12; 19:24). Dar numai Iehova este numit în Biblie Dumnezeul Atotputernic. În cântarea de biruinţă pe care poporul a intonat-o alăturându-i-se lui Moise se spunea: „Cine este ca Tine între dumnezei, DOAMNE [Iehova, NW]?“ — Exodul 15:11.

Este limpede că Biblia îl descrie pe Iehova ca fiind superior celorlalţi dumnezei. Dar ce rol joacă aceştia? Oare sunt reali ei şi toţi ceilalţi dumnezei cărora li s-a adus închinare de-a lungul timpului? Sunt ei supuşi ai Dumnezeului Atotputernic, Iehova?

Plăsmuiri ale minţii

Biblia îl numeşte pe Iehova singurul Dumnezeu adevărat (Psalmul 83:18; Ioan 17:3). Profetul Isaia a aşternut în scris înseşi cuvintele lui Dumnezeu, când a spus: „Înainte de Mine n-a fost făcut nici un Dumnezeu şi după Mine nu va fi. Eu, Eu sunt DOMNUL [Iehova, NW] şi afară de Mine nu este nici un Mântuitor!“ — Isaia 43:10, 11.

Ceilalţi dumnezei nu numai că-i sunt inferiori lui Iehova, dar mulţi chiar nu există. Ei sunt doar plăsmuiri ale minţii omeneşti. Biblia face referire la aceşti dumnezei astfel: „Sunt o lucrare făcută de mâini omeneşti . . ., care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să mănânce, nici să miroasă“ (Deuteronomul 4:28). Biblia arată cât se poate de clar că Iehova este singurul Dumnezeu adevărat.

Nu e de mirare că Biblia ne avertizează cu tărie să nu ne închinăm la alţi dumnezei în afară de Iehova. De pildă, antica naţiune Israel a fost avertizată, prin intermediul celor Zece Porunci date lui Moise, să nu se închine la nici un alt dumnezeu (Exodul 20:3). De ce?

Înainte de toate, a te închina unui dumnezeu care nici măcar nu există este o insultă la adresa Creatorului. Închinătorii la aceşti dumnezei falşi sunt descrişi în Biblie astfel: „Au dat adevărul lui Dumnezeu în schimbul minciunii şi au venerat mai degrabă creaţia — şi i-au adus un serviciu sacru — decât pe Cel care a creat“ (Romani 1:25). Aceşti dumnezei, plăsmuiri ale minţii omului, sunt reprezentaţi de idoli confecţionaţi din materiale ce se găsesc în natură, de pildă metal sau lemn. Multe zeităţi sunt asociate cu elemente ale naturii: tunetele, marea, vântul. Aşadar, venerarea unor pseudodumnezei trădează o lipsă crasă de respect faţă de Dumnezeul Atotputernic.

Creatorului îi repugnă dumnezeii falşi şi idolii care-i reprezintă. Însă Dumnezeu îşi exprimă dezgustul în primul rând faţă de oamenii care fac dumnezei falşi. Sentimentele sale sunt bine scoase în evidenţă de următoarele cuvinte: „Idolii neamurilor sunt argint şi aur, lucrare făcută de mâinile oamenilor. Au gură, şi nu vorbesc; au ochi, şi nu văd; au urechi, şi n-aud; nici o suflare nu este în gura lor. Ca ei sunt cei care-i fac, toţi cei care se încred în ei“. — Psalmul 135:15–18.

 Biblia avertizează cu tărie să nu ne închinăm la nimeni şi la nimic în afară de Iehova Dumnezeu şi pentru că aceasta ar însemna o enormă risipă de timp şi de energie. Profetul Isaia a afirmat pe bună dreptate: „Cine este acela care să fi făcut un dumnezeu sau să fi turnat un idol şi să nu fi tras nici un folos din el?“ (Isaia 44:10). Biblia mai spune că „toţi dumnezeii popoarelor sunt nişte idoli [dumnezei fără valoare, NW]“ (Psalmul 96:5). Dumnezeii falşi nu sunt nimic, iar închinarea la nimic nu aduce nimic.

Isus, îngerii şi Diavolul

Uneori, Scripturile se referă la anumite persoane ca la nişte dumnezei. Însă o examinare atentă a Scripturilor dezvăluie că, în aceste cazuri, termenul „dumnezeu“ nu vrea să transmită ideea că acestor persoane trebuie să li se aducă închinare. În limbile în care a fost scrisă Biblia, cuvântul „dumnezeu“ a fost folosit şi cu referire la o persoană cu autoritate, care e de natură divină sau care este într-o strânsă asociere cu Dumnezeul Atotputernic.

De pildă, unele texte biblice vorbesc despre Isus Cristos ca despre un dumnezeu (Isaia 9:6, 7; Ioan 1:1, 18). Prin urmare, trebuie să-i aducem închinare? Isus însuşi a spus: „Lui Iehova, Dumnezeul tău, să te închini şi numai lui să-i aduci un serviciu sacru“ (Luca 4:8). E limpede aşadar că, deşi Isus are o mare autoritate şi este de natură divină, potrivit Bibliei, el nu trebuie venerat.

Îngerii sunt descrişi drept „cei de natură divină“ (Psalmul 8:5, NW; Evrei 2:7). Cu toate acestea, nicăieri în Scripturi oamenii nu sunt încurajaţi să li se închine îngerilor. Odată, vârstnicul apostol Ioan a fost atât de emoţionat când un înger i s-a arătat, încât s-a plecat până la pământ înaintea lui în semn de veneraţie. Dar îngerul i-a răspuns: „Ai grijă! Nu face lucrul acesta! . . . Închină-te lui Dumnezeu“. — Revelaţia 19:10.

Apostolul Pavel l-a numit pe Diavol „dumnezeul acestui sistem de lucruri“ (2 Corinteni 4:4). În calitate de ‘conducător al acestei lumi’, Diavolul a promovat închinarea la nenumăraţi dumnezei falşi (Ioan 12:31). Prin urmare, orice formă de închinare la dumnezei făcuţi de om este în realitate închinare adusă lui Satan. Iar Satan nu este un dumnezeu care să merite închinarea noastră. El s-a autointitulat conducător, prin urmare este un uzurpator. În cele din urmă, el va fi distrus, iar toate formele de închinare falsă vor fi înlăturate. Atunci întreaga omenire, toată creaţia, va recunoaşte o dată pentru totdeauna că Iehova este singurul Dumnezeu viu şi adevărat. — Ieremia 10:10.

V-AŢI ÎNTREBAT VREODATĂ?

▪ Ce spune Biblia despre închinarea la idoli? — Psalmul 135:15–18.

▪ Ar trebui să-i considerăm dumnezei pe Isus şi pe îngeri şi să ne închinăm lor? — Luca 4:8.

▪ Cine este singurul Dumnezeu adevărat? — Ioan 17:3.

[Legenda fotografiilor de la paginile 28, 29]

De la stânga la dreapta: Maria (Italia); zeul porumbului, civilizaţia maya (Mexic şi America Centrală); Aştoret (Canaan); idol-fetiş (Sierra Leone); un Buddha (Japonia); Chicomecóatl, zeu aztec (Mexic); Horus, simbolizat printr-un şoim (Egipt); Zeus (Grecia)

[Provenienţa fotografiilor]

Zeul porumbului; Horus, simbolizat printr-un şoim; Zeus: Fotografii obţinute prin amabilitatea British Museum