Salt la conţinut

Salt la cuprins

Podul Turnului — un simbol al Londrei

Podul Turnului — un simbol al Londrei

Podul Turnului — un simbol al Londrei

DE LA CORESPONDENTUL NOSTRU DIN MAREA BRITANIE

CEI care n-au fost niciodată în Anglia îl recunosc cu uşurinţă. Mii de turişti îl vizitează anual. Londonezii îl traversează zilnic, poate fără să-i arunce o privire sau fără să se gândească o clipă la originea lui. Podul Turnului este unul dintre faimoasele simboluri ale Londrei.

Ca să nu fie confundat cu Podul Londrei, vecinul său, Podul Turnului este asociat cu Turnul Londrei, aflat nu departe de el. Cu mult timp în urmă, în 1872, Parlamentul britanic a analizat un proiect de lege prin care se autoriza construirea unui pod peste Tamisa. În ciuda obiecţiilor guvernatorului Turnului, Parlamentul a decis să pună în aplicare proiectul, cu condiţia ca stilul podului să se armonizeze cu cel al Turnului Londrei. Podul Turnului, aşa cum îl ştim astăzi, s-a ridicat pornind de la acel proiect.

În secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea, erau multe poduri peste Tamisa. În 1750, cel mai faimos dintre ele, bătrânul Pod al Londrei, avea o fundaţie şubredă şi era atât de îngust, încât cauza mai mereu blocaje de circulaţie. Vasele venite din toate colţurile lumii se înghesuiau să treacă pe sub el, ca să-şi găsească un loc în portul aglomerat. Erau atât de multe vase acostate, încât se zicea că puteai merge kilometri întregi peste punţile lor unite.

La cererea Corporaţiei Londrei, arhitectul oraşului, Horace Jones, a propus un proiect de pod basculant în stil gotic, care să fie construit mai jos de Podul Londrei. El urma să permită vaselor să navigheze în susul Tamisei, îndreptându-se nestingherite spre vest, către docuri. Proiectul avea o caracteristică aparte, considerată de unii chiar novatoare.

Un design original

Jones bătuse lumea în lung şi-n lat. Micile poduri basculante de pe canalele Olandei l-au făcut să se gândească la un pod basculant cu contragreutate. Ridicat prin metode moderne de construcţie, având structură din oţel şi faţade zidite, faimosul Pod al Turnului s-a născut din proiectul echipei de ingineri constructori şi arhitecţi cu care lucra Jones.

Podul are două turnuri principale legate prin două pasaje pietonale la mare înălţime: 34 m deasupra şoselei şi circa 42 m deasupra nivelului maxim al apei. Şoseaua este întreruptă de cele două bascule cu contragreutate ale podului. Uriaşele aripi ale podului, care cântăresc circa 1 200 t fiecare, se desprind una de alta şi se ridică la un unghi de 86°. Astfel, vasele de până la 10 000 t pot trece în siguranţă pe sub pod.

Puterea basculelor

Un mecanism hidraulic ridica basculele, dădea viaţă liftului, îi ducea pe pietoni de la nivelul şoselei la pasajul pietonal şi punea în funcţiune chiar şi sistemul de semnalizare. Într-adevăr, podul funcţiona datorită forţei apei, care furniza de două ori mai multă energie decât era necesar!

Patru boilere încălzite cu cărbune şi instalate sub capătul sudic al podului produceau aburi la o presiune de 5–6 kg/cm2 şi puneau în mişcare două pompe uriaşe. La rândul lor, acestea pompau apă la o presiune de 60 kg/cm2. Pentru a avea întotdeauna la dispoziţie energia necesară ridicării basculelor, era stocată apă sub presiune în şase tancuri. Acestea alimentau cu energie cele opt motoare care acţionau basculele. Odată ce mecanismul se punea în funcţiune, basculele cu contragreutate se ridicau pe câte un pivot de 50 cm diametru fiecare. Într-un singur minut aripile atingeau înălţimea maximă!

O vizită la modernul Pod al Turnului

În prezent, curentul electric a luat locul forţei aburilor. Însă, la fel ca în anii de început, circulaţia rutieră se opreşte când Podul Turnului se deschide. Pietonii şi turiştii rămân uimiţi când văd cum funcţionează podul.

Sistemul de alarmă sună, barierele se lasă oprind accesul pe pod, un ultim vehicul îşi încheie trecerea, iar controlorii de trafic dau semnalul că pe pod nu mai e niciun vehicul. Cele patru lacăte se deschid în linişte, iar aripile basculei se înalţă spre cer. Toată atenţia se îndreaptă spre râu. Indiferent ce urmează să treacă, un remorcher, un vas de croazieră sau un vapor, nimeni nu pierde din ochi ambarcaţiunea. După câteva minute, se dau alte semnale. Basculele se lasă în jos, iar barierele se ridică. Bicicliştii se precipită în faţa automobilelor ca să pornească primii. Câteva secunde mai târziu, Podul Turnului este din nou nemişcat, dar nu pentru mult timp.

Cei interesaţi de modul de funcţionare al podului nu stau pur şi simplu şi privesc cum se desfăşoară evenimentele. Iau liftul şi urcă până în turnul nordic ca să vadă expoziţia „Tower Bridge Experience“. Ei află cu încântare detalii legate de trecutul podului. Un manechin animatronic, înfăţişând un muncitor din secolul al XIX-lea, dă viaţă istoriei podului. Lucrările de inginerie şi fastuoasa ceremonie de deschidere au fost surprinse pe pânză de artişti. Fotografii în sepia, cu aspect granular, şi panouri de afişare dezvăluie uluitoarea structură a Podului Turnului.

De pe pasajele pietonale aflate la mare înălţime, vizitatorii au parte de privelişti splendide asupra Londrei. Spre vest, admiră Catedrala Sf. Pavel şi clădirile cartierului comercial ce străjuiesc Tamisa, dar şi Turnul Poştei, care se află la o oarecare distanţă. Spre est, te-ai aştepta să vezi docurile, dar ele au migrat mult în aval, departe de metropola modernă. Dar Docklands, zonă care a cunoscut un uriaş program de reabilitare, uimeşte prin stilul original al clădirilor. Spectacular, fascinant, interesant: Aceste cuvinte descriu cel mai bine priveliştea pe care ţi-o oferă acest faimos simbol al Londrei!

Când veţi vizita Londra, mergeţi să vedeţi această construcţie remarcabilă! Nu veţi uita niciodată această extraordinară capodoperă inginerească!

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Pompă acţionată cu aburi care, odinioară, punea în funcţiune motoarele

[Provenienţa fotografiei]

Copyright Tower Bridge Exhibition

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

Cele două bascule ale podului sunt ridicate la înălţimea maximă în mai puţin de un minut

[Provenienţa fotografiei]

©Alan Copson/Agency Jon Arnold Images/age fotostock

[Provenienţa fotografiei de la pagina 15]

© Brian Lawrence/SuperStock