SUNT cele mai răspândite boli orale. Este posibil ca în stadiile iniţiale să nu prezinte simptome vizibile. Acest pericol subtil este specific bolilor gingivale. International Dental Journal menţionează bolile parodontale printre afecţiunile orale care reprezintă „o problemă serioasă la adresa sănătăţii publice”. Revista mai precizează că impactul bolilor orale „asupra individului şi a comunităţii – sub forma durerii, a suferinţei, a reducerii capacităţii de hrănire şi a calităţii vieţii – este considerabil”. O scurtă analiză a acestei probleme frecvente vă poate ajuta să reduceţi riscul dezvoltării unei boli gingivale.

Afecţiunile gingivale prezintă mai multe stadii. Stadiul iniţial, gingivita, este o inflamaţie a gingiilor. Un simptom ar putea fi sângerarea gingivală în timpul periajului, al folosirii aţei dentare sau, alteori, fără niciun motiv. Sângerarea în timpul unui consult stomatologic poate fi şi ea un semn al gingivitei.

Boala gingivală care evoluează din acest stadiu este parodontita. În această fază, structurile care susţin dintele, precum osul şi ţesutul gingival, încep să se distrugă. Afecţiunea s-ar putea să nu prezinte simptome decât după ce ajunge într-un stadiu avansat. Între semnele parodontitei se numără formarea pungilor gingivale, dinţii mobili, distanţarea dinţilor, respiraţia urât mirositoare, retragerea gingiilor – ceea ce face ca dintele să pară mai alungit – şi sângerările gingivale.

Mai mulţi factori pot spori riscul apariţiei bolilor gingivale. Placa dentară, o peliculă fină de bacterii care se formează cu regularitate pe suprafaţa dinţilor, este cea mai comună cauză a gingivitei. Dacă nu este îndepărtată, placa poate provoca umflarea gingiilor. Iar pe măsură ce acest proces avansează, gingiile încep să se desprindă de dinte, permiţând extinderea plăcii bacteriene sub linia gingivală. Odată ce bacteriile pătrund în această zonă, inflamaţia avansează  distrugând osul şi ţesutul gingival. Placa dentară, situată fie deasupra, fie dedesubtul liniei gingivale, se pietrifică, devenind tartru. Şi tartrul este acoperit de bacterii, iar din cauza durităţii lui şi a aderenţei la dinţi, nu poate fi înlăturat atât de uşor precum placa dentară. Prin urmare, bacteriile continuă să afecteze gingiile.

Există şi alţi factori care pot spori riscul apariţiei unei afecţiuni gingivale. Printre aceştia se numără igiena orală precară, medicamentele imunosupresoare, infecţiile virale, stresul, diabetul scăpat de sub control, consumul excesiv de alcool, fumatul şi schimbările hormonale datorate unei sarcini.

Bolile gingivale au şi alte efecte asupra voastră. Pierderea dinţilor sau durerile bucale pot să îngreuneze mestecarea alimentelor şi să cauzeze disconfort în timpul mesei. Şi vorbirea şi aspectul exterior pot avea de suferit. Totodată, cercetările au dovedit că sănătatea orală influenţează în mare măsură sănătatea generală a organismului.

Cum vă puteţi da seama dacă suferiţi de vreo afecţiune gingivală? Dacă aţi observat unele dintre semnele menţionate în acest articol, ar fi înţelept să consultaţi un medic stomatolog, care să vă examineze gingiile.

Pot fi tratate bolile gingivale? În stadiile incipiente, afecţiunile gingivale sunt reversibile. Dacă acestea evoluează însă până la parodontită, obiectivul trebuie să fie stoparea agravării bolii, pentru ca aceasta să nu continue să distrugă osul şi ţesutul din jurul dinţilor. Specialiştii în medicină dentară folosesc instrumente specializate cu care pot înlătura placa dentară şi tartrul, indiferent că se află deasupra sau dedesubtul liniei gingivale.

Chiar dacă aveţi acces limitat la o îngrijire dentară de specialitate sau nu aveţi deloc, secretul reducerii riscului de a dezvolta această boală insidioasă este prevenţia. O îngrijire orală adecvată şi regulată este cel mai bun mod de a preveni riscul apariţiei unei afecţiuni gingivale.