Se estimează că sub fundul oceanelor se află până la 500 000 km³ de apă cu salinitate redusă. Vincent Post, de la Flinders University din Adelaide, afirmă: „Nivelul mării era [cândva] mult mai scăzut decât în prezent”, iar zona de coastă era mult mai extinsă. Atunci, precipitaţiile „au umplut pânza freatică din zone care astăzi se află sub apă”. Oamenii de ştiinţă speră ca aceste rezerve subterane să poată fi utilizate în folosul celor peste 700 de milioane de oameni care au acces limitat la apă curată.

Jumătate din speciile de animale mari ce populau odinioară Sahara fie au dispărut, fie şi-au pierdut 99% din habitat. Instabilitatea din regiune şi vânătoarea pe scară largă sunt doar două cauze. Deşi biodiversitatea deşerturilor concurează cu cea a pădurilor, cercetătorii afirmă că „lipsa atenţiei din partea comunităţii ştiinţifice acordate biodiversităţii deşertice reflectă, în realitate, o lipsă a sprijinului financiar”. Prin urmare, ecologiştilor le este greu să urmărească îndeaproape ecosistemele deşertice aflate în pericol.

Se estimează că 1 din 8 decese înregistrate în 2012 a avut drept cauză poluarea aerului. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, „în prezent, poluarea aerului reprezintă, la nivel mondial, principalul risc legat de mediu la adresa sănătăţii publice”.