Îşi pierde sensul cuvântul „creştin“?

CE ÎNSEAMNĂ a fi creştin? Cum aţi răspunde la această întrebare? Câtorva oameni aleşi la întâmplare din diferite ţări li s-a pus chiar această întrebare şi iată câteva răspunsuri:

„Înseamnă a-l urma pe Isus şi a-l copia“.

„Înseamnă să fii un om bun şi să împarţi cu alţii.“

„Înseamnă să-l accepţi pe Cristos ca Domn şi Salvator.“

„Înseamnă să mergi la Liturghie, să spui rozariul şi să primeşti Sfânta Împărtăşanie.“

„Nu cred că, pentru a fi creştin, trebuie să mergi la biserică.“

Chiar şi dicţionarele oferă o gamă derutantă de definiţii. De fapt, într-o lucrare, la cuvântul-titlu „creştin“ apar zece definiţii, începând cu: „care aparţine religiei lui Isus Cristos sau care crede în aceasta“ şi terminând cu: „persoană cumsecade sau agreabilă“. Nu este surprinzător că multora le este greu să explice ce înseamnă a fi creştin.

O tendinţă spre liberalism

În prezent, în rândul pretinşilor creştini, ba chiar şi în rândul celor ce stau în biserică pe acelaşi rând de bănci, se poate întâlni o mare varietate de păreri cu privire la subiecte cum ar fi inspirarea Bibliei de către Dumnezeu, teoria evoluţiei, implicarea bisericii în politică şi împărtăşirea credinţei la alte persoane. Chestiunile de ordin moral, cum ar fi avortul, homosexualitatea şi concubinajul, devin deseori un focar de controverse. Tendinţa evidentă este liberalizarea.

Recent, un tribunal bisericesc protestant, de exemplu, a votat în favoarea dreptului unei biserici „de a alege în consiliul ei de conducere un bătrân homosexual declarat“, s-a anunţat în ziarul Christian Century. Unii teologi chiar au lansat ideea că credinţa în Isus nu este o condiţie esenţială pentru a fi salvaţi. Ei cred că „e la fel de probabil [că evreii, musulmanii şi alţii] vor merge la cer [cum este şi cu privire la creştini]“, se spune într-un raport dat publicităţii de The New York Times.

Să încercăm să ne imaginăm un marxist susţinând capitalismul sau un democrat promovând dictatura sau un ecolog sprijinind defrişarea pădurilor. „Acea persoană nu ar putea fi cu adevărat un marxist, un democrat sau un ecolog“, aţi spune — şi nu aţi greşi. Cu toate acestea, când analizăm varietatea de opinii susţinute de pretinşii creştini de azi, întâlnim concepte diametral opuse, care deseori contrazic ceea ce Fondatorul creştinismului, Isus Cristos, a predat. Ce spune această diversitate de opinii despre felul lor de creştinism? — 1 Corinteni 1:10.

Îndemnul de a schimba învăţăturile creştine pentru a se potrivi spiritului epocii are o istorie lungă, după cum vom vedea. Cum consideră Dumnezeu şi Isus Cristos aceste schimbări? Se pot numi pe bună dreptate creştine bisericile care promovează învăţături ce nu provin de la Cristos? Aceste întrebări vor fi analizate în articolul următor.