Cum trebuie să-i privim pe oameni în timp ce se apropie ziua lui Iehova?

„Iehova nu este încet cu privire la promisiunea sa, . . . ci este răbdător cu voi, deoarece nu doreşte ca vreunul să fie distrus, ci doreşte ca toţi să ajungă la căinţă.“ — 2 PETRU 3:9.

1, 2. a) Cum îi priveşte Iehova pe oamenii de azi? b) Ce întrebări ne-am putea pune?

SLUJITORII lui Iehova au misiunea de ‘a face discipoli din oameni ai tuturor naţiunilor’ (Matei 28:19). În timp ce îndeplinim această misiune şi aşteptăm „ziua cea mare a DOMNULUI“, trebuie să-i privim pe oameni aşa cum îi priveşte el (Ţefania 1:14). Cum anume? Apostolul Petru spune: „Iehova nu este încet cu privire la promisiunea sa, cum consideră unii încetineala, ci este răbdător cu voi, deoarece nu doreşte ca vreunul să fie distrus, ci doreşte ca toţi să ajungă la căinţă“ (2 Petru 3:9). Dumnezeu consideră că fiecare om are posibilitatea să ajungă la căinţă. Iehova „vrea ca orice fel de oameni să fie salvaţi şi să ajungă la o cunoştinţă exactă a adevărului“ (1 Timotei 2:4). De fapt, Iehova este încântat când ‘cineva care este rău se întoarce de la calea lui şi continuă într-adevăr să trăiască’! — Ezechiel 33:11, NW.

 ² Îi privim noi personal pe oameni aşa cum îi priveşte Iehova? Considerăm noi, la fel ca el, că oameni de orice rasă şi din orice naţiune pot deveni „oile păşunii lui“ (Psalmul 100:3, NW; Faptele 10:34, 35)? Să analizăm două exemple care arată cât este de important să avem punctul de vedere al lui Dumnezeu. În ambele situaţii era iminentă o distrugere, iar slujitorii lui Iehova au fost înştiinţaţi dinainte. Aceste exemple au o valoare deosebită în prezent când suntem în aşteptarea zilei celei mari a lui Iehova.

Avraam a avut punctul de vedere al lui Iehova

3. Cum i-a privit Iehova pe locuitorii Sodomei şi Gomorei?

³ Primul exemplu se referă la fidelul patriarh Avraam şi la oraşele nelegiuite Sodoma şi Gomora. Când a auzit „strigătul [de plângere, NW] împotriva Sodomei şi Gomorei“, Iehova nu a distrus imediat aceste oraşe şi pe locuitorii ei. El a cercetat mai întâi situaţia (Geneza 18:20, 21). Au fost trimişi doi îngeri la Sodoma. Aceştia au fost cazaţi în locuinţa lui Lot, un om drept. În noaptea în care au sosit îngerii, „bărbaţii din cetate, . . . de la cel mai tânăr până la cel mai bătrân, au înconjurat casa, tot poporul din toate colţurile“, vrând să aibă relaţii homosexuale cu îngerii. Depravarea locuitorilor Sodomei era o dovadă clară că oraşul merita să fie distrus. Totuşi, îngerii i-au spus lui Lot: „Pe cine mai ai aici? Gineri, fiii tăi şi fiicele tale şi tot ce ai [toţi cei ce sunt ai tăi, NW] în cetate: scoate-i din locul acesta“. Iehova le-a oferit posibilitatea salvării şi altor locuitori ai acelui oraş însă, în final, numai Lot şi cele două fiice ale sale au supravieţuit. — Geneza 19:4, 5, 12, 16, 23–26.

4, 5. De ce s-a rugat Avraam pentru locuitorii Sodomei, şi i-a privit el pe oameni aşa cum îi privea Iehova?

⁴ Să revenim acum la momentul în care Iehova şi-a făcut cunoscută intenţia de a cerceta oraşele Sodoma şi Gomora. Atunci Avraam s-a rugat astfel: „Să presupunem că sunt cincizeci de oameni drepţi în mijlocul oraşului. Îi vei nimici tu atunci şi nu vei ierta locul acesta de dragul celor cincizeci de oameni drepţi care sunt în el? Este de neconceput din partea ta să acţionezi în felul acesta: să dai morţii pe cel drept împreună cu cel rău, astfel încât cu cel drept să se întâmple aşa cum se întâmplă cu cel rău! Este de neconceput din partea ta! Oare nu va face Judecătorul întregului pământ ceea ce este drept?“ Avraam a folosit de două ori expresia „este de neconceput din partea ta“. El ştia din proprie experienţă că Iehova nu avea să-i distrugă pe cei  drepţi împreună cu cei răi. După ce Iehova a spus că nu avea să distrugă Sodoma dacă ‘avea să găsească cincizeci de oameni drepţi în mijlocul oraşului’, Avraam a redus treptat numărul până la zece. — Geneza 18:22–33, NW.

⁵ Ar fi ascultat oare Iehova rugăminţile stăruitoare ale lui Avraam dacă nu ar fi fost în armonie cu punctul de vedere divin? Bineînţeles că nu. Fiind „prietenul lui Iehova“, se pare că Avraam cunoştea şi împărtăşea punctul Său de vedere (Iacov 2:23). Când şi-a îndreptat atenţia asupra oraşelor Sodoma şi Gomora, Iehova a fost dispus să ţină cont de cererea lui Avraam. De ce? Deoarece Tatăl nostru ceresc „nu doreşte ca vreunul să fie distrus, ci doreşte ca toţi să ajungă la căinţă“.

Modul în care i-a privit Iona pe oameni — un contrast izbitor

6. Cum au reacţionat niniviţii la avertismentul lui Iona?

⁶ Să analizăm acum al doilea exemplu: cel al lui Iona. De data aceasta oraşul condamnat la distrugere era Ninive. Profetului Iona i s-a spus să anunţe că răutatea locuitorilor oraşului ‘se suise până la’ Iehova (Iona 1:2). Luând în considerare şi suburbiile, Ninive era un oraş mare, „cât o călătorie de trei zile“. Când, în cele din urmă, Iona s-a conformat poruncii divine şi s-a dus la Ninive, el a anunţat încontinuu: „Încă patruzeci de zile şi Ninive va fi răsturnată!“ Ca urmare a acestui avertisment, „oamenii din Ninive au crezut în Dumnezeu, au vestit un post şi s-au îmbrăcat cu saci“. Chiar şi regele s-a căit. — Iona 3:1–6.

7. Cum a privit Iehova căinţa niniviţilor?

⁷ Ce reacţie diferită în comparaţie cu cea a locuitorilor Sodomei! Cum i-a privit Iehova pe niniviţii penitenţi? În Iona 3:10 se spune: „Dumnezeu S-a căit de [a regretat, NW] răul pe care Se hotărâse să li-l facă şi nu l-a făcut“. Iehova „a regretat“ în sensul că şi-a schimbat modul de a-i trata pe niniviţi deoarece ei şi-au schimbat conduita. Normele divine au rămas aceleaşi, însă Iehova şi-a schimbat hotărârea după ce a văzut căinţa niniviţilor. — Maleahi 3:6.

8. De ce s-a supărat Iona?

⁸ A privit Iona lucrurile din punctul de vedere al lui Iehova odată ce a înţeles că Ninive nu avea să fie distrus? Nicidecum. Iată ce citim în continuare: „Lucrul acesta n-a plăcut deloc lui Iona şi s-a mâniat“. Ce a făcut Iona apoi? Relatarea spune: „S-a rugat DOMNULUI şi a zis: «Ah! DOAMNE, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur, fugind la Tarsis. Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate şi că Te căieşti de rău!»“ (Iona 4:1, 2). Iona cunoştea calităţile lui Iehova. Totuşi, în acel moment, profetul s-a supărat şi nu i-a privit pe locuitorii penitenţi ai oraşului Ninive din punctul de vedere al lui Iehova.

9, 10. a) Ce lecţie i-a dat Iehova lui Iona? b) De ce putem afirma că Iona şi-a însuşit în cele din urmă punctul de vedere al lui Iehova cu privire la niniviţi?

⁹ Iona a ieşit din Ninive, şi-a ridicat o colibă şi a stat la umbra ei „până va vedea ce se va  întâmpla cu cetatea“. Iehova a făcut să crească o curcubetă care să-i ţină umbră lui Iona. A doua zi însă, planta s-a uscat. Văzând că Iona s-a umplut de mânie, Iehova i-a spus: „Ţie îţi este milă de curcubeta aceasta . . . Şi Mie să nu-Mi fie milă de Ninive, cetatea cea mare, în care se află mai mult de o sută douăzeci de mii de oameni, care nu ştiu să deosebească dreapta de stânga lor, şi de asemenea o mulţime de vite?“ (Iona 4:5–11). Ce lecţie a primit Iona referitor la modul în care îi priveşte Iehova pe oameni!

¹⁰ Nu este consemnat modul în care a reacţionat Iona când Dumnezeu i-a spus că îi era milă de oamenii din Ninive. Totuşi este clar că profetul şi-a corectat punctul de vedere cu privire la niniviţii penitenţi. Această concluzie este sprijinită şi de faptul că Iehova l-a folosit pe profet să consemneze această relatare.

Ce atitudine aveţi?

11. Cum i-ar privi probabil Avraam pe oamenii din zilele noastre?

¹¹ În prezent, ne aflăm în faţa altei distrugeri — distrugerea actualului sistem de lucruri rău în ziua cea mare a lui Iehova (Luca 17:26–30; Galateni 1:4; 2 Petru 3:10). Cum i-ar privi Avraam pe oamenii care trăiesc în această lume aflată în pragul distrugerii? Foarte probabil că ar fi îngrijorat în privinţa celor care nu au auzit încă ‘vestea bună a regatului’ (Matei 24:14). Avraam l-a implorat de repetate ori pe Dumnezeu în favoarea eventualilor oameni drepţi din Sodoma. Ne preocupă pe noi personal situaţia oamenilor care, dacă li s-ar da posibilitatea să se căiască şi să-i slujească lui Dumnezeu, ar respinge căile acestei lumi aflate sub controlul lui Satan? — 1 Ioan 5:19; Revelaţia 18:2–4.

12. De ce am putea dezvolta cu uşurinţă faţă de oamenii pe care îi întâlnim în minister o atitudine asemănătoare celei a lui Iona, şi ce putem face în acest sens?

¹² Este firesc să dorim cu ardoare să vedem sfârşitul răutăţii (Habacuc 1:2, 3). Însă cât de uşor putem ajunge să dezvoltăm o atitudine asemănătoare celei a lui Iona, fiind nepăsători faţă de binele oamenilor care ar putea manifesta căinţă! Acest lucru se poate întâmpla mai ales dacă, atunci când predicăm mesajul Regatului de la uşă la uşă, întâlnim mereu oameni apatici, împotrivitori sau chiar agresivi. Am putea scăpa din vedere că mai există încă oameni pe care Iehova îi va scoate din acest sistem de lucruri rău (Romani 2:4). Dacă în urma unei autoanalize atente constatăm că avem chiar şi într-o mică măsură aceeaşi atitudine pe care Iona a avut-o iniţial faţă de niniviţi, ne putem ruga ca Iehova să ne ajute să ne însuşim punctul Său de vedere.

13. De ce putem spune că Iehova este interesat de oamenii care trăiesc în prezent?

 ¹³ Iehova este interesat de cei care încă nu îl slujesc şi ascultă cererile slujitorilor săi dedicaţi (Matei 10:11). De exemplu, ca răspuns la rugăciunile lor, el ‘se va îngriji să se facă dreptate’ (Luca 18:7, 8). Mai mult decât atât, el va împlini toate promisiunile şi scopurile sale la timpul fixat de el (Habacuc 2:3). Printre acestea se include şi înlăturarea răului de pe pământ. Ca dovadă, el a distrus Ninive după ce locuitorii oraşului au revenit la practicile lor nelegiuite. — Naum 3:5–7.

14. Ce trebuie să facem în timp ce aşteptăm ziua cea mare a lui Iehova?

¹⁴ Vom aştepta noi cu răbdare menţinându-ne ocupaţi în înfăptuirea voinţei divine până când acest sistem de lucruri rău va fi înlăturat în ziua cea mare a lui Iehova? Nu ştim cu exactitate cât de mult se va mai extinde lucrarea de predicare înainte de această zi, însă ştim precis că vestea bună despre Regat va fi predicată pe tot pământul locuit în măsura în care Dumnezeu va considera necesar înainte de venirea sfârşitului. Şi, în mod sigur, trebuie să manifestăm interes faţă de „lucrurile dezirabile“ care mai trebuie să fie aduse în timp ce Iehova continuă să-şi umple de glorie casa. — Hagai 2:7, NW.

Punctul nostru de vedere se reflectă în acţiunile noastre

15. Ce ne poate ajuta să apreciem şi mai mult lucrarea de predicare?

¹⁵ Poate că trăim într-o comunitate în care oamenii nu prea manifestă interes faţă de mesajul nostru şi nu putem să ne mutăm într-o zonă unde este mai mare nevoie de proclamatori ai Regatului. Să presupunem că până la venirea sfârşitului în teritoriul nostru pot fi găsiţi doar zece oameni drepţi. Considerăm că merită să-i căutăm pe cei zece oameni? Lui Isus „i-a fost milă“ de mulţimi „deoarece erau jupuite şi aruncate încoace şi încolo ca nişte oi fără păstor“ (Matei 9:36). Studiind Biblia şi citind cu atenţie articolele din Turnul de veghe şi Treziţi-vă! putem înţelege şi mai bine în ce stare deplorabilă se află omenirea. Astfel vom conştientiza şi mai mult cât este de necesară lucrarea de predicare şi o vom aprecia într-o măsură mai mare. În plus, dacă apreciem materialele bazate pe Biblie furnizate de „sclavul fidel şi prevăzător“, putem să fim şi mai convingători în teritoriile lucrate frecvent. — Matei 24:45–47; 2 Timotei 3:14–17.

16. Cum ne putem spori eficienţa în minister?

¹⁶ Interesul nostru faţă de cei care ar mai putea încă să reacţioneze favorabil la mesajul biblic dătător de viaţă ne îndeamnă să-i căutăm pe locatari în minister la diferite ore din zi şi să încercăm diferite metode de predicare. Constatăm cumva că mulţi oameni nu sunt acasă când îi vizităm? Dacă da, ne-am putea spori eficienţa în minister vizitându-i la diferite ore şi căutându-i în diferite locuri. Pescarii se duc să pescuiască când pot să prindă peşte. Nu am putea să facem şi noi la fel în lucrarea noastră de pescuire spirituală (Marcu 1:16–18)? De ce nu am încerca să depunem mărturie serală sau, dacă nu există impedimente de natură legală, prin telefon? Unii au constatat că parcările pentru automobile şi camioane, benzinăriile şi magazinele sunt „locuri de pescuit“ bogate. Vom arăta cu claritate că avem faţă de oameni o atitudine asemănătoare celei a lui Avraam şi dacă profităm de ocaziile de a depune mărturie informală.

17. În ce mod îi putem încuraja pe misionari şi pe alţii care slujesc în ţări străine?

¹⁷ Milioane de oameni nu au auzit încă mesajul despre Regat. Pe lângă participarea la predicare, ne-am putea demonstra interesul faţă de aceşti oameni chiar şi de acasă? Cunoaşteţi cumva misionari sau miniştri cu timp integral care slujesc în străinătate? Dacă da, ar fi excelent să le scriem scrisori prin care să ne exprimăm aprecierea pentru lucrarea lor. Dar cum ar fi aceasta o dovadă a interesului nostru pentru oameni în general? Scrisorile noastre de încurajare şi de apreciere i-ar putea întări pe misionari să rămână acolo unde au fost repartizaţi, ajutându-i astfel pe mulţi alţii să cunoască adevărul (Judecătorii 11:40). Putem, de asemenea, să ne rugăm pentru misionari, precum şi pentru toţi cei din  alte ţări care sunt însetaţi după adevăr (Efeseni 6:18–20). O altă modalitate de a ne manifesta interesul faţă de oameni este să facem donaţii pentru lucrarea de predicare a Martorilor lui Iehova. — 2 Corinteni 8:13, 14; 9:6, 7.

V-aţi putea muta?

18. Ce au făcut unii Martori pentru a promova interesele Regatului în ţara lor?

¹⁸ Cei care s-au mutat în zone unde este mai mare nevoie de proclamatori ai Regatului au fost binecuvântaţi pentru eforturile lor pline de sacrificiu. Alţi Martori, deşi au rămas în ţara lor, au învăţat o limbă străină ca să le ofere ajutor spiritual imigranţilor. Şi aceste eforturi au fost răsplătite din plin. De exemplu, şapte Martori care îi ajută pe vorbitorii de limbă chineză dintr-un oraş din Texas (SUA) au avut bucuria de a vedea 114 persoane prezente la Comemorarea morţii lui Cristos în anul 2001. Cei care ajută astfel de grupuri văd că ogoarele lor sunt gata pentru seceriş. — Matei 9:37, 38.

19. Ce este indicat să facem dacă ne gândim să ne mutăm într-o altă ţară pentru a sprijini lucrarea de predicare a Regatului?

¹⁹ Să presupunem că tu şi familia ta consideraţi că vă puteţi muta într-un loc unde este mai mare nevoie de predicatori ai Regatului. Desigur, este înţelept ca în primul rând să ‘vă aşezaţi şi să calculaţi cheltuiala’ (Luca 14:28). O persoană trebuie să facă acest lucru mai ales când se gândeşte să se mute într-o altă ţară. Toţi cei care evaluează această posibilitate şi-ar putea pune întrebări precum: Voi putea să-mi întreţin familia? Voi putea obţine viza? Vorbesc deja limba acelei ţări sau sunt dispus să o învăţ? M-am gândit dacă mă voi putea adapta la clima şi la cultura ţării? Voi putea să fiu într-adevăr „un ajutor care fortifică“ şi nu o povară pentru colaboratorii mei în credinţă din acea ţară (Coloseni 4:10, 11)? Pentru a afla în ce măsură este nevoie de proclamatori în ţara în care te gândeşti să te muţi, este bine întotdeauna să te adresezi în scris filialei Martorilor lui Iehova care supraveghează lucrarea de predicare din acea zonă. *

20. Ce sacrificii a făcut un creştin tânăr în favoarea fraţilor lui de credinţă şi a altor oameni dintr-o ţară străină?

²⁰ Un creştin care a participat la construirea de Săli ale Regatului în Japonia a aflat că era nevoie de muncitori calificaţi pentru construirea unui loc de închinare în Paraguay. Întrucât era necăsătorit, tânăr şi plin de vigoare, el s-a mutat în Paraguay şi a stat acolo 8 luni, fiind singurul lucrător cu timp integral de la acel proiect. În această perioadă, a învăţat spaniola şi a condus studii biblice la domiciliu. El a observat că în Paraguay era mare nevoie de proclamatori ai Regatului. S-a întors pentru puţin timp în Japonia, apoi a revenit în Paraguay ajutând la găsirea persoanelor interesate de adevăr şi invitându-le să meargă chiar la Sala Regatului la care lucrase.

21. Care trebuie să fie principala noastră preocupare şi ce punct de vedere trebuie să ne însuşim în timp ce aşteptăm ziua cea mare a lui Iehova?

²¹ Dumnezeu va avea grijă ca lucrarea de predicare să fie înfăptuită pe deplin, în armonie cu voinţa sa. În prezent, el accelerează ultimul seceriş spiritual (Isaia 60:22). Aşadar, în timp ce aşteptăm ziua lui Iehova, să participăm cu zel la seceriş şi să-i privim pe oameni aşa cum îi priveşte Dumnezeul nostru iubitor!

[Notă de subsol]

Vă amintiţi?

• Cum trebuie să-i privim pe oameni în timp ce aşteptăm ziua lui Iehova?

• Cum i-a privit Avraam pe posibilii oameni drepţi din Sodoma?

• Cum i-a privit Iona pe niniviţii care s-au căit?

• Cum putem arăta că împărtăşim punctul de vedere al lui Iehova cu privire la oamenii care nu au auzit încă vestea bună?

[Întrebări de studiu]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 16]

Avraam i-a privit pe oameni aşa cum îi priveşte Iehova

[Legenda ilustraţiei de la pagina 17]

Iona şi-a însuşit punctul de vedere al lui Iehova cu privire la niniviţii penitenţi

[Legenda fotografiilor de la pagina 18]

Interesul pentru oameni ne îndeamnă să predicăm la diferite ore şi să încercăm diferite metode de a prezenta vestea bună