Întrebări de la cititori

Isus a străbătut tot Israelul predicând mesajul despre Regat. Prin urmare, de ce a spus apostolul Petru că poporul evreu şi conducătorii lui ‘au acţionat din neştiinţă’ când au cerut ca Isus să fie ucis? (Fap. 3:17)

Vorbindu-le unor iudei despre vina pe care o aveau în uciderea lui Mesia, apostolul Petru a spus: „Ştiu că aţi acţionat din neştiinţă, aşa cum au făcut şi conducătorii voştri“ (Fap. 3:14–17). Poate că unii iudei pur şi simplu nu şi-au dat seama că Isus era Mesia şi nu au înţeles ce preda el. Alţii nu l-au acceptat, printre altele, deoarece aveau prejudecăţi, erau măcinaţi de invidie ori chiar de ură sau nu voiau să-i fie plăcuţi lui Iehova.

Să vedem ce efect a avut acest din urmă motiv asupra atitudinii multor iudei faţă de învăţăturile lui Mesia. Isus preda deseori folosind ilustrări pe care le explica celor dornici să afle mai multe. Unii însă îi întorceau spatele şi plecau, fiind prea puţin interesaţi de semnificaţia lor. Odată, chiar şi câţiva discipoli s-au simţit jigniţi din cauza uneia dintre ilustrările sale (Ioan 6:52–66). Astfel de oameni nu au înţeles că, prin ele, Isus vedea de fapt cât de dispuşi erau să-şi schimbe gândirea şi acţiunile (Is. 6:9, 10; 44:18; Mat. 13:10–15). În plus, ei au ignorat o profeţie potrivit căreia Mesia avea să-i înveţe pe oameni prin ilustrări (Ps. 78:2).

Pe alţii, prejudecăţile i-au împiedicat să primească învăţăturile lui Isus. Când a predat în sinagoga din oraşul său, Nazaret, oamenii erau „uluiţi“. Însă, în loc să creadă că era Mesia, ei s-au poticnit din cauza mediului din care provenea: „De unde a primit acest om lucrurile acestea? . . . Nu este el tâmplarul, fiul Mariei şi fratele lui Iacov, al lui Iosif, al lui Iuda şi al lui Simon? Şi surorile lui nu sunt aici, printre noi?“ (Mar. 6:1–3). Aşadar, întrucât Isus se trăgea dintr-o familie umilă, nazarinenii n-au pus deloc preţ pe învăţăturile lui.

În ce-i priveşte pe conducătorii religioşi, majoritatea dintre ei nu l-au luat în seamă pe Isus din motive asemănătoare (Ioan 7:47–52). L-au respins şi din invidie, fiindcă Isus se bucura de atenţia oamenilor (Mar. 15:10). Şi, fără îndoială, mulţi conducători de vază au reacţionat rău când Isus le-a demascat ipocrizia şi înşelătoriile (Mat. 23:13–36). El i-a condamnat pe bună dreptate pentru ignoranţa lor voită: „Vai de voi, buni cunoscători ai Legii, pentru că aţi luat cheia cunoştinţei. Voi înşivă n-aţi intrat [în Regat], iar pe cei care intrau i-aţi împiedicat!“ (Luca 11:37–52).

Timp de trei ani şi jumătate, Isus a predicat vestea bună în tot ţinutul. De asemenea, i-a instruit pe mulţi să ia parte la această lucrare (Luca 9:1, 2; 10:1, 16, 17). Mărturia lui Isus şi a discipolilor a fost atât de eficientă, încât fariseii se plângeau: „Iată că lumea se duce după el!“ (Ioan 12:19). Aşadar, nu se poate spune că majoritatea iudeilor n-au ştiut nimic despre Isus. Ei au rămas mai degrabă în „neştiinţă“ fiindcă n-au înţeles că el era Mesia. Şi-ar fi putut adânci cunoştinţele şi iubirea pentru Mesia, însă nu au făcut-o. Iar unii au fost complici la uciderea lui. Iată de ce apostolul Petru i-a îndemnat pe mulţi iudei: „Aşadar, căiţi-vă şi întoarceţi-vă, ca să vi se şteargă păcatele, ca să vină timpuri de înviorare de la însuşi Iehova şi el să-l trimită pe Cristosul desemnat pentru voi, pe Isus“ (Fap. 3:19, 20). Demn de remarcat este că mii de iudei, printre care „o mare mulţime de preoţi“, au început să dea atenţie mesajului despre Cristos. Acum ei nu mai acţionau din neştiinţă. S-au căit şi au primit aprobarea lui Iehova (Fap. 2:41; 4:4; 5:14; 6:7).