Te cunoaşte Iehova?
Te cunoaşte Iehova?
„Iehova îi cunoaşte pe cei care sunt ai lui.“ (2 TIM. 2:19)
1, 2. a) Ce îşi dorea Isus din toată inima? b) La ce întrebări trebuie să medităm?
UN FARISEU a venit într-o zi la Isus şi l-a întrebat: „Care este cea mai mare poruncă din Lege?“. Isus i-a răspuns: „Să-l iubeşti pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu toată mintea ta“ (Mat. 22:35–37). Pentru Isus, acestea nu erau doar vorbe; el îl iubea mult pe Tatăl său ceresc. Iar prin modul său de viaţă a arătat că-şi dorea din toată inima aprobarea lui Iehova. De aceea, cu puţin timp înainte să moară, Isus a afirmat pe bună dreptate că Dumnezeu îl ‘cunoştea’ şi ştia că respectase cu fidelitate poruncile Sale. Astfel, Isus a rămas în iubirea lui Iehova (Ioan 15:10).
2 Mulţi oameni afirmă că îl iubesc pe Dumnezeu, iar printre ei ne numărăm, fără îndoială, şi noi. Totuşi, trebuie să medităm la următoarele întrebări: „Mă «cunoaşte» Dumnezeu şi pe mine? Cum mă priveşte el? Mă consideră «al lui»?“ (2 Tim. 2:19). Într-adevăr, ne putem bucura de o relaţie strânsă cu Suveranul universului! Ce privilegiu extraordinar!
3. a) De ce le este greu unora să creadă că pot să-i aparţină lui Iehova? b) Ce îi poate ajuta să-şi schimbe modul de gândire?
3 Deşi îl iubesc mult pe Iehova, unii se îndoiesc că el îi „cunoaşte“. Întrucât se simt neînsemnaţi, le este greu să creadă că pot să-i aparţină lui Iehova. Însă câtă bucurie ne aduce gândul că Iehova nu ne priveşte astfel! (1 Sam. 16:7) Apostolul Pavel le-a spus creştinilor: „Dacă cineva îl iubeşte pe Dumnezeu, acesta este cunoscut de El“ (1 Cor. 8:3). Da, fiindcă îl iubeşti pe Iehova, el te cunoaşte. Meditează la următoarele întrebări: De ce studiezi această revistă? De ce te străduieşti să-i slujeşti lui Iehova cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea şi cu toată forţa ta? Ce te-a determinat să te dedici lui Dumnezeu şi să te botezi? Biblia arată că Iehova, Cel care cunoaşte inima oamenilor, îi atrage la el pe cei ‘preţioşi’. (Citeşte Hagai 2:7; Ioan 6:44.) Aşadar, de ce îi slujeşti lui Iehova? Deoarece Iehova te-a atras la el! Iar Dumnezeu nu te va părăsi atâta vreme cât îi rămâi loial. El te consideră preţios şi te iubeşte foarte mult! (Ps. 94:14)
4. De ce trebuie să medităm mereu la privilegiul de a fi „cunoscuţi de Dumnezeu“?
4 Ce trebuie să facem odată ce Iehova ne-a atras la el? Trebuie să rămânem în iubirea sa. (Citeşte Iuda 20, 21.) Biblia ne avertizează că am putea ‘să mergem în derivă’ sau să ne îndepărtăm de Dumnezeu (Evr. 2:1; 3:12, 13). Aşa s-a întâmplat cu Imeneu şi cu Filet. Pavel s-a referit la aceştia înainte să consemneze cuvintele din 2 Timotei 2:19. Aceşti doi bărbaţi fuseseră cândva „ai lui“ Iehova, dar, mai târziu, au deviat de la adevăr (2 Tim. 2:16–18). Şi unii creştini din Galatia au părăsit adevărul cu toate că au avut onoarea de a fi „cunoscuţi de Dumnezeu“ (Gal. 4:9). Aşadar, să nu uităm niciodată cât de preţioasă este relaţia noastră cu Iehova!
5. a) Care sunt câteva dintre calităţile preţuite de Iehova? b) Ce exemple vom analiza în continuare?
5 Dacă vrem ‘să fim cunoscuţi’ de Dumnezeu, trebuie să cultivăm anumite calităţi. De exemplu, Iehova preţuieşte în mod deosebit credinţa şi umilinţa (Ps. 15:1–5; 1 Pet. 3:4). În continuare, vom vorbi despre doi oameni pe care Iehova i-a iubit mult deoarece au manifestat aceste calităţi. Vom analiza şi exemplul negativ al unui bărbat care considera că îi aparţine lui Iehova, dar care, din cauza mândriei, a fost respins de El. Cu siguranţă, putem învăţa lecţii valoroase din aceste exemple.
„Tatăl tuturor celor ce au credinţă“
6. a) Cum a dovedit Avraam că avea o credinţă puternică? b) În ce sens îl cunoştea Iehova pe Avraam?
6 Avraam „a crezut în Iehova“ şi chiar a fost numit „tatăl tuturor celor ce au credinţă“ (Gen. 15:6; Rom. 4:11). Datorită credinţei, el şi-a lăsat casa, prietenii şi bunurile şi a mers într-o ţară îndepărtată (Gen. 12:1–4; Evr. 11:8–10). Avraam a avut mereu o credinţă puternică. De pildă, mulţi ani mai târziu, el a respectat porunca lui Iehova şi a fost dispus ‘să-l ofere drept jertfă’ pe fiul său Isaac (Evr. 11:17–19). Întrucât Avraam a avut încredere în promisiunile divine, Iehova l-a considerat un om deosebit. El îl ‘cunoştea’ bine pe Avraam. (Citeşte Geneza 18:19.) Iehova îl considera prietenul său (Iac. 2:22, 23).
7. a) Ce convingere a avut Avraam? b) Cum s-a reflectat această convingere în modul său de viaţă?
7 Avraam nu a primit ţara promisă, nici nu şi-a văzut ‘sămânţa înmulţindu-se ca firele de nisip de pe ţărmul mării’ (Gen. 22:17, 18). Deşi n-a trăit împlinirea acestor promisiuni, el şi-a păstrat credinţa până la capăt. Avraam a fost absolut convins că Dumnezeu îşi ţine promisiunile, iar această convingere s-a reflectat în modul său de viaţă. (Citeşte Evrei 11:13.) Ne „cunoaşte“ şi pe noi Iehova drept oameni cu o credinţă ca a lui Avraam?
A-l aştepta pe Iehova — o dovadă de credinţă
8. Ce dorinţe fireşti au majoritatea oamenilor?
8 Cu toţii avem aspiraţii sau dorinţe. De exemplu, poate că ne dorim un tovarăş de viaţă, copii sau o sănătate bună. Totuşi, pentru unii, astfel de dorinţe fireşti rămân un vis. Dacă acesta este şi cazul tău, modul în care îţi priveşti propria situaţie arată cât de puternică îţi este credinţa.
9, 10. a) Cum încearcă unii să-şi îndeplinească dorinţele? b) Cum priveşti împlinirea promisiunilor lui Iehova?
9 Ar fi neînţelept să încercăm să ne îndeplinim aceste dorinţe ignorând îndrumarea lui Iehova. Am avea numai de suferit pe plan spiritual! De exemplu, unii au ales tratamente medicale ce contravin principiilor divine. Alţii au acceptat un serviciu care le răpeşte foarte mult timp, îndepărtându-se de familie şi de congregaţie. Iar alţii au început o relaţie romantică cu o persoană care nu-i slujeşte lui Iehova. Dacă am ajunge într-o astfel de situaţie, am mai putea spune că ne străduim să fim „cunoscuţi de Dumnezeu“? Să ne imaginăm ce ar fi simţit Iehova dacă Avraam n-ar mai fi aşteptat cu răbdare împlinirea promisiunilor divine, ci şi-ar fi luat situaţia în propriile mâini, alegând să locuiască din nou într-o casă confortabilă sau ‘să-şi facă un nume’. (Compară cu Geneza 11:4.) L-ar mai fi considerat El prieten?
10 Ce dorinţe ai vrea să ţi se îndeplinească în viaţă? Este credinţa ta suficient de puternică încât să-l aştepţi pe Iehova, Cel care promite că-ţi va satisface orice dorinţă potrivită? (Ps. 145:16) Poate că unele promisiuni divine nu se vor împlini atât de repede pe cât ţi-ai dori. Totuşi, Iehova se bucură dacă ai o credinţă de neclintit, ca a lui Avraam, şi îţi va răsplăti eforturile de a-i fi plăcut (Evr. 11:6).
Umilinţă versus mândrie
11. Ce privilegii a avut Core de-a lungul anilor şi ce spun acestea despre el?
11 Între Moise şi Core a existat un contrast izbitor în ce priveşte respectul faţă de măsurile şi deciziile lui Iehova. Unul a câştigat aprobarea lui Iehova, iar celălalt a pierdut-o. Să vorbim mai întâi despre Core, un levit din familia chehatiţilor care a avut multe privilegii. El s-a numărat, probabil, printre cei care au fost martori la evenimentele de la Marea Roşie, a susţinut decizia lui Iehova de a-i pedepsi pe israeliţii care s-au răzvrătit la Muntele Sinai şi a participat la transportarea arcei legământului (Ex. 32:26–29; Num. 3:30, 31). După cât se pare, Core i-a fost loial lui Iehova ani de zile şi s-a bucurat de respectul multor israeliţi.
12. Cum a fost afectată relaţia lui Core cu Iehova din cauza mândriei? (Vezi imaginea de la pagina 28.)
12 Totuşi, în timp ce israeliţii se îndreptau spre Ţara Promisă, lui Core i s-a părut la un moment dat că poporul nu era condus aşa cum trebuia. De aceea, împreună cu alţi 250 de bărbaţi, căpetenii ale adunării, Core a încercat să „îndrepte“ situaţia. Convinşi că Iehova îi ‘cunoştea’ şi că aveau aprobarea Sa, i-au spus lui Moise: „Destul, căci toată adunarea, toţi sunt sfinţi şi Iehova este în mijlocul lor!“ (Num. 16:1–3). Câtă mândrie! Ce le-a răspuns Moise? „Iehova va face cunoscut cine este al lui.“ (Citeşte Numerele 16:5.) La sfârşitul zilei următoare, Core şi toţi cei care i s-au alăturat în răzvrătire erau morţi (Num. 16:31–35).
13, 14. Cum a dovedit Moise umilinţă?
13 Spre deosebire de Core, Moise a fost „cel mai smerit dintre toţi oamenii de pe faţa pământului“ (Num. 12:3). El a respectat întocmai îndrumările lui Iehova, dovedind umilinţă şi blândeţe (Ex. 7:6; 40:16). În Biblie nu găsim nicio dovadă că Moise s-ar fi îndoit de modul în care acţiona Iehova sau că l-ar fi deranjat să urmeze instrucţiunile divine. De exemplu, Iehova i-a dat instrucţiuni foarte detaliate cu privire la construirea tabernacolului, precizând până şi culoarea pe care trebuia s-o aibă firul din care erau făcute pânzele de cort şi numărul de bride necesare la îmbinarea lor (Ex. 26:1–6). Uneori, când un supraveghetor din organizaţia lui Dumnezeu îţi dă instrucţiuni ce ţi se par prea detaliate, te-ai putea descuraja. Iehova însă este un supraveghetor perfect, care le încredinţează multe responsabilităţi slujitorilor săi şi are încredere în ei. El are motive întemeiate când ne dă multe detalii. Moise nu s-a supărat pe Iehova pentru că i-a dat instrucţiuni atât de detaliate şi nu a considerat că îl înjosea sau că îi înăbuşea creativitatea. Dimpotrivă, Moise s-a asigurat că muncitorii „au făcut întocmai“ cum poruncise Iehova (Ex. 39:32). Câtă umilinţă! Moise a recunoscut că aceasta era lucrarea lui Iehova şi că el nu era decât un instrument în mâna Sa.
14 Umilinţa lui Moise a fost evidentă şi în anumite situaţii dificile, care l-au descurajat. Odată, când poporul s-a plâns că nu avea apă, Moise şi-a pierdut cumpătul şi nu l-a sfinţit pe Dumnezeu. Ca urmare, Iehova i-a spus că nu el va duce naţiunea în Ţara Promisă (Num. 20:2–12). Moise şi Aaron îi suportaseră ani de zile pe acei israeliţi veşnic nemulţumiţi. Iar acum, din cauza unei singure greşeli, Moise nu mai putea intra în Ţara Promisă! Cum a reacţionat el? Fireşte, Moise a fost dezamăgit, însă a acceptat cu umilinţă decizia lui Iehova. El ştia că Iehova este un Dumnezeu ‘în care nu există nedreptate’ (Deut. 3:25–27; 32:4). Putem spune cu toată convingerea că Moise a fost un om ‘cunoscut de Iehova’. (Citeşte Exodul 33:12, 13.)
Ascultarea de Iehova pretinde umilinţă
15. Ce învăţăm din exemplul negativ al lui Core?
15 Cum reacţionăm când cei care se află în fruntea organizaţiei iau anumite decizii sau fac schimbări de natură organizatorică? Atitudinea noastră arată dacă suntem sau nu ‘cunoscuţi de Dumnezeu’. Din cauza mândriei şi a lipsei de credinţă, Core şi ceilalţi răzvrătiţi s-au îndepărtat de Iehova. Core vedea în Moise un bătrân care lua decizii de unul singur; el uita că, în realitate, cel care conducea naţiunea era Iehova. Core n-a manifestat loialitate faţă de cei numiţi de Iehova. Mult mai înţelept ar fi fost să aştepte ca Dumnezeu să facă schimbări sau clarificări, dacă acestea erau cu adevărat necesare. Însă Core a ales să se răzvrătească, stricându-şi reputaţia de slujitor loial al lui Iehova.
16. Cum ne ajută exemplul de umilinţă al lui Moise?
16 Relatarea despre Core constituie un avertisment serios atât pentru bătrâni, cât şi pentru ceilalţi membri ai congregaţiei. Avem nevoie de umilinţă pentru a-l aştepta pe Iehova şi pentru a respecta îndrumările celor aflaţi în fruntea congregaţiei. Dovedim noi umilinţă şi blândeţe, la fel ca Moise? Le recunoaştem poziţia şi urmăm instrucţiunile pe care ni le dau? Când ne confruntăm cu situaţii care ne dezamăgesc, putem trece peste propriile sentimente? Dacă da, ‘vom fi şi noi cunoscuţi de Iehova’, adică vom avea aprobarea sa. Umilinţa şi supunerea ne vor face preţioşi în ochii săi!
Iehova îi cunoaşte pe cei care sunt ai lui
17, 18. Ce ne poate ajuta să rămânem ‘ai lui Iehova’?
17 Să medităm la exemplul oamenilor pe care Iehova i-a atras la el şi pe care i-a considerat prietenii săi. Avraam şi Moise au fost imperfecţi şi, la fel ca noi, au avut slăbiciuni. Totuşi, Iehova i-a cunoscut; i-a considerat ai lui. Pe de altă parte, din exemplul lui Core învăţăm că ne-am putea îndepărta de Iehova şi am putea pierde aprobarea sa. Să ne întrebăm: „Cum mă priveşte Iehova? Ce pot învăţa din aceste exemple biblice?“.
18 Cât de încurajator este să ştim că Iehova ne consideră ai lui dacă îi suntem loiali! Să ne întărim deci credinţa şi să cultivăm umilinţă şi alte calităţi care ne fac preţioşi în ochii săi. Este o onoare să fim cunoscuţi de Iehova şi să ne bucurăm de aprobarea sa! Acest privilegiu ne aduce fericire în prezent şi mari binecuvântări în viitor! (Ps. 37:18)
Vă amintiţi?
• Ce privilegiu ne oferă Iehova?
• Cum putem imita credinţa lui Avraam?
• Ce învăţăm din exemplul lui Core şi al lui Moise?
[Întrebări de studiu]
[Legenda ilustraţiei de la pagina 26]
La fel ca Avraam, avem noi încredere că Iehova îşi va îndeplini toate promisiunile?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 28]
Core nu a dat dovadă de umilinţă şi de supunere
[Legenda fotografiei de la pagina 29]
Eşti cunoscut de Iehova drept o persoană care respectă cu umilinţă îndrumările?
