Cititorii întreabă

Sunt dezastrele naturale o pedeapsă de la Dumnezeu?

Dumnezeu nu se foloseşte de dezastre naturale pentru a pedepsi oameni nevinovaţi. El nu a făcut niciodată acest lucru şi nici nu îl va face. De ce? Deoarece, aşa cum se arată în Biblie la 1 Ioan 4:8, „Dumnezeu este iubire“.

Tot ceea ce face Dumnezeu are la bază iubirea. Iubirea nu le provoacă suferinţă celor nevinovaţi, întrucât Biblia spune că „iubirea nu face rău aproapelui“ (Romani 13:10). De asemenea, la Iov 34:12, Cuvântul lui Dumnezeu declară: „Da, Dumnezeu nu face nimic rău“.

Este adevărat, Biblia a prezis că în zilele noastre vor avea loc dezastre naturale, de pildă „mari cutremure de pământ“ (Luca 21:11). Însă Iehova nu poate fi acuzat pentru distrugerile provocate de aceste dezastre, la fel cum un meteorolog nu poate fi considerat vinovat pentru pagubele provocate de un taifun pe care l-a prognozat. Dar dacă nu Dumnezeu este răspunzător de suferinţa provocată de dezastrele naturale, atunci care este cauza?

Biblia dezvăluie că „întreaga lume zace în puterea celui rău“, adică în puterea lui Satan Diavolul (1 Ioan 5:19). Satan a devenit un ucigaş încă de când s-a răzvrătit, la începuturile omenirii (Ioan 8:44). Pentru el, viaţa omului nu are nicio valoare. Întrucât acţionează din ambiţii egoiste, nu este de mirare că a instituit un sistem mondial în care predomină egoismul. În acest sistem opresiv, mulţi oameni lipsiţi de apărare sunt nevoiţi să trăiască în zone de risc în care dezastrele naturale sau cele provocate de om pot lovi oricând (Efeseni 2:2; 1 Ioan 2:16). Prin urmare, vinovaţi de suferinţa pe care o lasă în urma lor unele dezastre sunt oamenii lacomi (Eclesiastul 8:9). De ce se poate afirma acest lucru?

Foarte multe dezastre sunt provocate cel puţin în parte de factorul uman. Să ne gândim, de pildă, la ce s-a întâmplat în oraşul New Orleans (SUA) când a fost inundat din cauza unui uragan sau în Venezuela, în apropierea munţilor din zona de coastă, unde casele au fost distruse de torente de noroi. În acele situaţii, şi nu numai, fenomene naturale, precum vântul şi ploaia, s-au dovedit catastrofale în mare parte din cauza ignoranţei omului cu privire la mediul înconjurător, a structurilor inadecvate, a organizării defectuoase, a ignorării avertismentelor şi a incompetenţei administraţiei locale.

Să ne gândim, de asemenea, la o situaţie tragică din timpurile biblice. Pe vremea lui Isus, în urma prăbuşirii unui turn au murit optsprezece oameni (Luca 13:4). Această tragedie a fost fie consecinţa unei erori umane, fie consecinţa ‘timpului şi a evenimentelor neprevăzute’, fie efectul ambilor factori, însă nicidecum rezultatul judecăţii divine (Eclesiastul 9:11).

Dar au fost vreodată dezastre cauzate de Dumnezeu? Da, însă spre deosebire de dezastrele naturale sau de cele provocate de om, acestea au fost selective şi au avut loc cu un scop. În plus, au fost foarte rare. Două exemple în această privinţă sunt Potopul global din zilele patriarhului Noe şi distrugerea oraşelor Sodoma şi Gomora de pe vremea lui Lot (Geneza 6:7–9, 13; 18:20–32; 19:24). Judecăţile divine executate atunci au fost îndreptate numai împotriva celor răi şi incorigibili; în schimb, oamenii drepţi în ochii lui Dumnezeu au rămas în viaţă.

Fără îndoială, Iehova Dumnezeu are capacitatea, dorinţa şi puterea de a pune capăt suferinţei şi de a ne ocroti de dezastrele naturale. Iată ce prezice Biblia în Psalmul 72:12 cu referire la Isus Cristos, Regele numit de Dumnezeu: „El îl va scăpa pe săracul care strigă după ajutor, pe cel asuprit şi pe cel neajutorat“.