Ce se întâmplă cu omul când moare?
Ce se întâmplă cu omul când moare?
„Toate sufletele sunt nemuritoare, chiar şi ale păcătoşilor. . . . În prada muncilor celor fără de sfârşit, în focul care nu se stinge, nemurind niciodată, ei nu vor vedea sfârşitul chinurilor lor.“ (Clement din Alexandria, secolele II–III e.n.)
ASEMENEA lui Clement, adepţii învăţăturii potrivit căreia iadul este un loc al chinurilor cred că sufletul este nemuritor. Dar ce spune Biblia?
A avut primul om, Adam, un suflet nemuritor? Biblia sau Sfânta Scriptură, ediţia jubiliară a Sfântului Sinod, 2001, spune despre crearea lui Adam: „Domnul Dumnezeu l-a zidit pe om din ţărână luată din pământ, şi a suflat asupra lui suflare de viaţă şi s’a făcut omul întru suflet viu“ (Geneza 2:7). Să observăm că această traducere nu spune că lui Adam i s-a dat un suflet.
Ce s-a întâmplat cu Adam după ce a păcătuit? Sentinţa pronunţată de Dumnezeu nu a fost chinul veşnic în iad. Iată cum o redă Biblia sinodală, 2001: „Întru sudoarea feţei tale îţi vei mânca pâinea, până te vei întoarce în pământul din care eşti luat; căci pământ eşti şi în pământ te vei întoarce!“ (Geneza 3:19, s.n.). Declaraţia lui Dumnezeu nu lasă să se înţeleagă că vreo parte din Adam ar fi supravieţuit morţii. Când Adam a murit, sufletul Adam a murit.
Există vreun om care să aibă suflet nemuritor? Dumnezeu i-a spus profetului Ezechiel: „Sufletul care păcătuieşte, acela va muri“ (Ezechiel 18:4, Biblia sinodală, 2001). Iar apostolul Pavel a scris: „Printr-un singur om [Adam] a intrat păcatul în lume şi prin păcat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, căci toţi au păcătuit“ (Romani 5:12, Cornilescu, 1996). Dacă toţi oamenii păcătuiesc, concluzia logică este că toate sufletele mor.
Ştie sau simte ceva un suflet după ce moare? Cuvântul lui Dumnezeu răspunde: „Cei vii ştiu că trebuie să moară; cei morţi însă nu ştiu nimic“ (Eclesiastul 9:5, Biblia sinodală, 2001). Arătând ce se întâmplă cu omul când moare, Biblia spune în Psalmul 146:4: „Ei în pământul lor se vor întoarce, e ziua’n care gândurile lor toate vor pieri“ (Psalmul 145:4, Biblia sinodală, 2001). Dacă morţii „nu ştiu nimic“ iar ‘gândurile lor pier’, cum ar putea simţi chinurile iadului?
Isus Cristos a asemănat moartea cu somnul, nu cu o stare de conştienţă (Ioan 11:11–14). * Unii susţin însă că Isus a vorbit despre flăcările iadului şi a arătat că păcătoşii vor fi azvârliţi în iad. Dar să vedem ce a spus de fapt Isus despre iad.
[Notă de subsol]
^ par. 8 Pentru detalii, vezi articolul „Ce învăţăm de la Isus — Despre speranţa învierii“, de la pagina 16.