Moartea lui Isus este cel mai important eveniment din istorie. Isus a murit pentru ca omul să poată reveni la starea iniţială de perfecţiune. Oamenii nu au fost creaţi cu înclinaţia de a face lucruri rele, nici să se îmbolnăvească sau să moară (Geneza 1:31). Însă păcatul a intrat în lume prin intermediul primului om, Adam. Isus şi-a dat viaţa ca să ne salveze din păcat şi din moarte. (Citiţi Matei 20:28; Romani 6:23.)

Dumnezeu a arătat o iubire extraordinară trimiţându-şi Fiul pe pământ ca să moară pentru noi (1 Ioan 4:9, 10). Isus le-a spus continuatorilor lui să-i comemoreze moartea printr-o ceremonie simplă cu pâine şi vin. În fiecare an avem ocazia de a ne exprima în acest fel aprecierea pentru iubirea pe care ne-au arătat-o Dumnezeu şi Isus. (Citiţi Luca 22:19, 20.)

Când le-a spus prima dată discipolilor să-şi amintească de moartea sa, Isus a vorbit despre un legământ (Matei 26:26-28). Astfel, primilor discipoli şi unui număr limitat de continuatori ai săi li s-a oferit perspectiva de a deveni regi şi preoţi alături de el în cer. Chiar dacă milioane de oameni comemorează moartea lui Isus, doar cei care sunt incluşi în acest legământ se împărtăşesc din pâine şi din vin. (Citiţi Revelaţia 5:10.)

De aproximativ 2 000 de ani, Iehova îi alege pe cei care vor fi regi (Luca 12:32). Numărul lor este mic în comparaţie cu al oamenilor care vor trăi veşnic pe pământ. (Citiţi Revelaţia 7:4, 9, 17.)