Iadul („Șeol” și „Hades” în limbile în care a fost scrisă Biblia) este pur și simplu mormântul comun al omenirii, nu un loc în care oamenii sunt chinuiți în foc. Cine merge în iad? Atât oamenii buni, cât și oamenii răi (Iov 14:13; Psalmul 9:17). Biblia îl numește „casa unde se întâlnesc toți cei vii” (Iov 30:23).

 Chiar și Isus a mers în iad când a murit. Totuși „n-a fost lăsat în iad”, deoarece Dumnezeu l-a înviat (Faptele 2:31, 32, Sfânta Scriptură, Regele Carol II).

Este iadul veșnic?

 Toți cei care merg în iad vor ieși de acolo, readuși la viață de Isus cu ajutorul puterii primite de la Dumnezeu (Ioan 5:28, 29; Faptele 24:15). Vorbind despre această înviere viitoare, profeția din cartea biblică Revelația spune că „moartea și iadul au dat pe morții lor” (Apocalipsul 20:13, Sfânta Scriptură, Regele Carol II). Odată ce iadul va fi golit, acesta nu va mai exista; nimeni nu va mai merge acolo, deoarece „moartea nu va mai fi” (Revelația 21:3, 4; 20:14).

 Totuși, nu toți cei care mor ajung în iad. Biblia arată că unii oameni devin atât de răi, încât sunt incorigibili (Evrei 10:26, 27). Când mor, aceștia merg nu în iad, ci în Gheenă, care simbolizează distrugerea eternă (Matei 5:29, 30). De exemplu, Isus a afirmat că unii dintre conducătorii religioși ipocriți din timpul său aveau să ajungă în Gheenă (Matei 23:27–33).