Ce este Tora?
Răspunsul Bibliei
Cuvântul „Tora” provine din cuvântul ebraic tôráh, care poate fi tradus „îndrumare”, „învățătură” sau „lege”. (Proverbele 1:8; 3:1; 28:4) a Următoarele exemple arată cum este folosit acest cuvânt ebraic în Biblie.
În general, Tôráh se referă la primele cinci cărți ale Bibliei: Geneza, Exodul, Leviticul, Numerele și Deuteronomul. Acestea sunt cunoscute și ca Pentateuhul, termen care provine dintr-un cuvânt grecesc însemnând „volum în cinci părți”. Întrucât a fost scrisă de Moise, Tora este numită și „cartea Legii lui Moise”. (Iosua 8:31; Neemia 8:1) După cât se pare, inițial a fost scrisă ca o singură carte, însă ulterior a fost împărțită pentru a fi mai ușor de mânuit.
Cuvântul tôráh este folosit și pentru legile date Israelului privind un anumit subiect, cum ar fi „legea [tôráh] ofrandei pentru păcat”, „legea cu privire la lepră” și „legea cu privire la nazireu”. (Leviticul 6:25; 14:57; Numerele 6:13)
Tôráh se referă uneori la îndrumare și la învățătură, care pot proveni de la părinți, de la oameni înțelepți sau chiar de la Dumnezeu. (Proverbele 1:8; 3:1; 13:14; Isaia 2:3)
Ce conține Tora, sau Pentateuhul?
Istoria relațiilor lui Dumnezeu cu omenirea, de la crearea primilor oameni până la moartea lui Moise. (Geneza 1:27, 28; Deuteronomul 34:5)
Dispozițiile Legii mozaice. (Exodul 24:3) Aceasta conține peste 600 de legi, una dintre cele mai respectate fiind Șema, o mărturisire de credință a evreilor. Un fragment din Șema spune: „Să-l iubești pe Iehova, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta”. (Deuteronomul 6:4-9) Isus a descris această lege drept „cea mai mare și cea dintâi poruncă”. (Matei 22:36-38)
Aproximativ 1 800 de ocurențe ale numelui divin, Iehova. Tora nu interzice folosirea numelui lui Dumnezeu, ci, dimpotrivă, conține legi care îi cer poporului lui Dumnezeu să-l rostească. (Numerele 6:22-27; Deuteronomul 6:13; 10:8; 21:5)
Concepții greșite despre Tora
Concepție greșită: Legile cuprinse în Tora au caracter veșnic, rămânând în vigoare pentru totdeauna.
Adevăr: Unele traduceri ale Bibliei precizează că anumite legi din Tora, printre care cea referitoare la sabat, la preoție și la Ziua Ispășirii, sunt ‘veșnice’ sau ‘necurmate’. (Exodul 31:16; 40:15; Leviticul 16:33, 34, Cornilescu, 1996) Totuși, cuvântul ebraic folosit în aceste versete poate transmite și ideea de durată indefinită, nu neapărat veșnică. b După aproximativ 900 de ani de când legământul Legii mozaice era în vigoare, Dumnezeu a prezis că îl va înlocui cu un „legământ nou”. (Ieremia 31:31-33) „Spunând «un legământ nou», [Dumnezeu] l-a declarat învechit pe primul.” (Evrei 8:7-13) Astfel, primul legământ a fost înlocuit în urmă cu aproximativ 2 000 de ani, pe baza morții lui Isus Cristos. (Efeseni 2:15)
Concepție greșită: Tradițiile evreiești transmise pe cale orală și Talmudul au aceeași autoritate ca Tora scrisă.
Adevăr: Nu există nicio dovadă biblică care să arate că Dumnezeu i-ar fi dat lui Moise și o lege orală împreună cu Tora scrisă. Dimpotrivă, în Biblie se spune: „Și Iehova i-a mai zis lui Moise: «Scrie-ți aceste cuvinte»”. (Exodul 34:27) Legea orală, care, mai târziu, a fost așternută în scris, este cunoscută drept Mișna. Ea a fost introdusă în Talmud și conține tradiții evreiești, care provin de la farisei. Multe dintre aceste tradiții erau în conflict cu Tora. Din acest motiv, Isus le-a spus fariseilor: „Ați anulat cuvântul lui Dumnezeu din cauza tradiției voastre”. (Matei 15:1-9)
Concepție greșită: Femeilor nu trebuie să le fie predată Tora.
Adevăr: Potrivit unei dispoziții din Legea mozaică, aceasta trebuia să fie citită întregului popor Israel, inclusiv femeilor și copiilor. De ce? „Ca să asculte și să învețe, căci trebuie să se teamă de Iehova, Dumnezeul [lor], și să aibă grijă să îndeplinească toate cuvintele legii.” (Deuteronomul 31:10-12) c
Concepție greșită: Tora conține mesaje secrete.
Adevăr: Moise, care a așternut în scris Tora, a afirmat că mesajul ei este clar și accesibil tuturor, nu ascuns în vreun cod. (Deuteronomul 30:11-14) Ideea că ar exista mesaje secrete în Tora provine din Cabala, adică din iudaismul mistic tradițional, care, pentru a interpreta Scripturile, folosește metode „născocite cu măiestrie”. (2 Petru 1:16) d
a Vezi ediția revizuită a lucrării The Strongest Strong’s Exhaustive Concordance of the Bible, 8451, secțiunea „Hebrew-Aramaic Dictionary-Index to the Old Testament”.
b Vezi Theological Wordbook of the Old Testament, volumul II, paginile 672, 673.
c La polul opus, tradiția evreiască concepută de specialiști în lege le-a interzis în repetate rânduri femeilor să studieze Tora. De exemplu, în Mișna sunt citate cuvintele rabinului Eliezer ben Hyrcanus: „Cel care îi predă Tora fiicei sale acționează ca și cum ar iniția-o în obscenitate”. (Sota 3:4) Talmudul de la Ierusalim include altă afirmație a acestui rabin: „Mai bine să ardă în foc cuvintele Torei decât să le fie predate femeilor”. (Sota 3:19a)
d De exemplu, Encyclopaedia Judaica descrie punctul de vedere cabalistic privitor la Tora: „Tora nu prea transmite nimic concret, deși în realitate transmite multe lucruri pe multe niveluri”. (Ediția a II-a, volumul XI, pagina 659)