Pe Finagalo le Atua i Taua?
Le Manatu o le Tusi Paia
Pe Finagalo le Atua i Taua?
PAGĀ le folafola soo mai ma lagolagoina pea e pule, e taʻitaʻiʻau, e oo lava i taʻitaʻi lotu o taua na faia i le suafa o le Atua! E faatasi ai ma le lagolagosua a Pope Urban II, i le 1095, na faia ai le Uluaʻi Taua Paia ina ia toe faafoʻisia mai Ierusalema le “Aai Paia” i lotu ua faapea mai o lotu Kerisiano. A o leʻi faataunuuina la lo latou sini, na faatamaʻia uma ai se tasi o vaegāʻau a i latou na faia taua paia e tagata Take, o ē na tutusa lelei lo latou maelega iā Allah ma le malosi o le faatuatuaga o ē na tauina Taua Paia i le Tolutasi.
Iā Aokuso 1914, na tusi mai ai se talavou Siamani mai lona nofoaga sa tolauapi ai i le taimi o le Taua Muamua a le Lalolagi e faapea: “Pe afai e iai se faamasinotonu ma se taʻitaʻiga tauatua i le talafaasolopito, ona ou matuā mautinoa lea, e manumalo i tatou.” I le masina lava lenā, na osofaʻia ai e vaegāʻau a Rusia ia Siamani i le taʻitaʻiga a le Czar Nicholas II, a o folafola atu e faapea: “Ou te matuā faamanuia atu i aʻu ʻautau malolosi ma aʻu uō e sili ona atamamai. O loo ʻau le Atua ma i tatou!”
I lea, na matuā lototetele ai, ma e faitau miliona ia fitafita na ō atu i le muaʻau o le taua, ma le talitonuga atoatoa e faapea, sa ʻau le Atua ma i latou. Ua lagona e le toʻatele o tagata, ua faatagaina e le Atua nei taua ina ia mafai ai ona maua le saʻolotoga, ma ua latou faasino atu i taua ia na faia muamua na o loo taʻua i Tusitusiga Eperu (po o le Feagaiga Tuai) e fai ma faamaoniga. Po o saʻo ona latou faamatalaina le Afioga a le Atua?
Taua a Isaraelu i Aso Anamua
Na poloaʻi Ieova le Atua, e ao ona tau tagata Isaraelu ina ia faamamā ai le Nuu o le Folafolaga mai tagata Kanana amioleaga. (Levitiko 18:1, 24-28; Teuteronome 20:16-18) E pei lava ona faasalaina e Ieova le Atua tagata amioleaga i se lolo i aso o Noa, ma le afi ona o amioleaga a tagata o Sotoma ma Komoro, na ia faaaogāina ai foʻi le nuu o Isaraelu e avea ma ana pelu faaoosala.—Kenese 6:12, 17; 19:13, 24, 25.
E tusa ai ma le faamatalaga a le Tusi Paia, na tauina e Isaraelu nisi taua i le taʻitaʻiga a le Atua, e masani lava e tetee atu ai i le faamataʻu ane pea o fili. Pe afai sa usiusitai le nuu iā Ieova, sa manumālō taua na latou tauina. (Esoto 34:24; 2 Samuelu 5:17-25) Ae sa masani lava ona iʻu i mala pe afai sa fia tofotofo tagata Isaraelu ma fai taua sa lē faafinagaloina e le Atua. Seʻi manatu i le tulaga o le tupu o Ierepoamo. Ona o le lē amanaʻiaina o se lapataʻiga tuusaʻo faavaloaga, na vave aauina atu foʻi e Ierepoamo lana ʻautau tele e tau ma o latou lava tagata, o sa Iutā. Ina ua iʻu nei fetauaʻiga, na iloa ai, e 500,000 fitafita a Ierepoamo na fasiotia. (2 Nofoaiga a Tupu 13:12-18) E oo foʻi i le tupu faamaoni o Iosia, na ia sii se taua sa lē mo ia. O le osovale na maliu ai o ia.—2 Nofoaiga a Tupu 35:20-24.
O le ā ua faaalia i nei mea na tutupu? Ua faaalia ai e faapea, i Isaraelu anamua, o le filifiliga mo le faia o se taua, sa paʻū atu lea i le Atua. (Teuteronome 32:35, 43) Sa ia faatonuina ona tagata e tau mo ni fuafuaga patino. Ae peitaʻi, o na fuafuaga ua leva ona faataunuuina i aso ua mavae. E lē gata i lea, na valoia e Ieova e faapea, o i latou e auauna iā te ia “i aso e gata ai” o le a “tuʻi . . . a latou pelu e fai ma uʻamea o suotosina,” ma e lē toe “aʻoaʻo foʻi i taua.” (Isaia 2:2-4) E manino lava, o taua i taimi o le Tusi Paia, e lē avea o se faamaoniga e taʻutonuina ai fetauaʻiga e leʻi faatonuina e le Atua ia o loo faia i aso nei.
Le Aogā o Aʻoaʻoga a Keriso
A o iai i le lalolagi, sa faaalia e Iesu le auala e suia ai le ita i le alofa lē manatu faapito, i lona poloaʻi mai e faapea: “Ia outou fealofani, pei ona ou alofa atu iā te outou.” (Ioane 15:12) Na ia fetalai mai foʻi: “Amuia ē faatupuina le filemu.” (Mataio 5:9) O lea, e aofia ai le atiina aʻe o le filemu moni, ma le matuā galue ia maua se lotolelei.
Ina ua puʻe faapagotaina Iesu, sa taumafai le aposetolo o Peteru e puipuia o ia i se auupega. Ae sa aʻoaʻia malosi o ia e le Alo o le Atua i lona faapea atu: “Ina toe sulu ia o lau pelu i lona faamoega; auā o i latou uma o ē tago i le pelu, e oti i latou i le pelu.” (Mataio 26:52) Na faapefea ona faatatauina e Kerisiano o le uluaʻi senituri na upu? Mātau faamatalaga nei.
“O le toe iloiloina lelei o faamatalaga uma ua maua, ua faaalia ai e faapea, e oo mai i le vaitaimi o Marcus Aurelius [121-180 T.A.], e leai se Kerisiano na avea ma fitafita, ma e leai se fitafita na tumau ona iai i le vaegāʻau, ina ua uma ona avea ma Kerisiano.”—The Rise of Christianity.
“Sa ese uiga o [uluaʻi] Kerisiano mai tagata Roma. . . . Na mumusu i latou e avea ma fitafita o taua talu ai sa talaʻia e Keriso le filemu.”—Our World Through the Ages.
Talu ai sa mumusu ia soo o Keriso e auai i ʻautau a le emeperoa, o lea na fasiotia ai e tagata Roma le toʻatele o i latou. Aiseā na tausisia ai e Kerisiano lenei tulaga lē taualoa? Auā na aʻoaʻoina i latou e Iesu ina ia tausia le filemu.
Taua i Aso Nei
Seʻi manatu i le tulaga mataʻutia e iai pe ana faapea sa tau soo o Keriso i ʻautau fetauaʻi ia sa taumafai e fefasiotiaʻi. O ia fetauaʻiga, o le a feteenaʻi ma mataupu silisili faa-Kerisiano. O le mea moni, o i latou e usiusitai i le Atua o le Tusi Paia, e latou te lē faamanuʻaliaina se tasi, e oo lava i o latou fili. *—Mataio 5:43-45.
E manino lava la, e lē o finagalo le Atua i fetauaʻiga ia o loo faia i le va o tagata i aso nei. Ona o le tausisia o le filemu, ua lagolagoina ai e Kerisiano moni le filemu lea o le a faatūina i le lalolagi aoao pe a pule le Malo o le Atua.
[Faaopoopoga i lalo]
^ pala. 17 Ua taʻua i le Tusi Paia ia “Amaketo,” lea foʻi e taʻua o “le taua i le aso tele o le Atua e ona le malosi uma lava.” O lenei taua, e lē faasino atu i taua faaletagata, ae i le faaumatiaga ua filifilia e le Atua e fano ai tagata amioleaga. I lea, e lē mafai ona faaaogāina Amaketo e taʻutonuina ai fetauaʻiga a tagata ia o loo faia i aso nei, pe manatu ai foʻi e faapea, e fiafia le Atua i a latou taua.—Faaaliga 16:14, 16; 21:8.
[Ata i le itulau 25]
O le Taʻitaʻiʻau o Francisco Franco o Sepania, o loo puʻeina lo latou ata ma nisi o taʻitaʻi lotu Katoliko
[Ata i le itulau 25]
U.S. National Archives photo
[Ata i le itulau 25]
O fitafita ua faamanuiaina e patele o le lotu Orthodox a Eleni a o leʻi ō atu i Kosovo, iā Iuni 11, 1999
[Ē Ana le Ata]
AP Photo/Giorgos Nissiotis