Mauaina o le Olioli i Totonu o se Lalolagi-Tumu i Faalavelave
Mauaina o le Olioli i Totonu o se Lalolagi-Tumu i Faalavelave
“IA OUTOU olioli i le Alii aua le aunoa,” sa faatonu atu ai le aposetolo o Paulo. “Ou te toe fai atu, ia outou olioli.” (Filipi 4:4) Ae mo le toatele, o lenei olioli e tino mai e faigata ona maua. ‘E faapefea ona e olioli pe a o e feagai ma le matelaina, leai se galuega, aumea lē faamaoni i galuega, amioga lē mamā faatosina, po o omiga i aʻoga?’ ua tau manatu ai nisi.
O le a avea o se mea faaletatau mo le Atua ona manatu e mafai ona faatalitalia e ona tagata ina ia i ai se tulaga olioli faifai pea. Sa faagaeeina e le Atua Paulo ia muai tau mai faapea o aso nei e gata ai “e oo mai ai aso faigata.” (2 Timoteo 3:1-5) Ui i lea, ua faaalia manino e le Tusi Paia faapea e oo lava i tulaga sili ona leaga, e mafai lava e se tasi ona i ai sina fua itiiti o le olioli. O Iesu mo se faaaʻoaʻoga, sa “onosai i le satauro.” O le mea moni sa leai ma sina olioli itiiti i le tuʻituʻia ma le tiga i le satauro po o le tauemuina e le motu o tagata. Sa taua e Paulo e uiga i puapuaga o Keriso o se mea sili ona matuitui ma na ia “aioi atu ma le tagi tele ma loimata” i le Atua. Peitai sa onosai pea Iesu i nei mea uma “ona o le olioli sa tuu i ona luma.”—Eperu 12:2, 3; 5:7.
Sa faapena foi uluai Kerisiano ona “onosai ai i le taua tele o tiga, ina ua faia [latou] ma mataaga ma upu faifai ma puapuaga.” Ui i lea, fai mai Paulo, na latou “onosai i le vetega o a [latou] oloa ma le olioli.’ (Eperu 10:32-34) Peitai sa faapefea ona mafaia lenei mea?
Olioli—Mai Fafo po o Totonu?
O le olioli e le o se mea e sau mai fafo. O se uiga e sau mai le loto. (Faatusatusa Faataoto 17:22) E moni, o mea mai fafo e pei o aiga, uo—e oo lava i se mea ʻai e fai ma vaisu—e mafai ona aumaia, se tulaga faatatau le faalogona o le olioli. (Galuega 14:16, 17) Silasila, e oo i le na ona faatalitalia o se mea lelei e mafai ona aumaia le olioli! (Faatusatusa le Faataoto 10:28) Ae peitai, o le olioli e maua e se tagata ona o tulaga i fafo po o mea faitino e itiiti ona auga.
I le isi itu, o tulaga i fafo e foliga mai na te faoa lo tatou olioli i nisi taimi. Mo se faaaʻoaʻoga, o se tama talavou e igoa ia Simi sa ia faamatalaina le aafiaga na oo ia te ia ona o lana galuega masani: “Na ou lē fiafia i laʻu galuega . . . sa faigata ona ou talia o le a faaaluina lou olaga tau a ina ia faaleleia ma agaigai ai i luma se kamupani e tino mai e lē manatu mamafa ia te aʻu o se peresona. E faaopoopo i lena, o le toatele o tagata sa matou faigaluega faatasi e taumuimui, o
tagata lē faamaoni.” O le taumafai e fafatu le olioli e masani lava ona iuvale. Sa manatua e Simi: “Sa aafia tele aʻu i ituaiga eseese o vailaau faasaina ina ua sefulu ou tausaga. Ae sa avea au ma tagata ua faatumuina i le lē mautonu. Ua ou fiu i le ituaiga o olaga na ou faia: inu ava, faaaoga fualaau faasaina ma auai i pati. Sa leai se uiga poo se faamoemoe o le ola. Na ou fesili ifo ia te au lava, ‘Faamata o fea e mafai ona ou maua ai se mea e sili atu?’”O le mea na oo ia Simi ua faamanatu mai ai ia i tatou le Tupu o Solomona. Sa iloa foi e ia, le iuvale o le taumafai e sailia le olioli e ala i le faia o mea e loto lava le tagata ia e fai:
“Ua ou faapea ifo i loʻu loto: ‘Sau ia, ou te tofotofo ia te oe i le olioli, ina e fiafia ai i mea lelei;’ faauta foi, o le mea faatauvaa lava lea. Ua ou faapea i le ataata ua valea lea, o le olioli foi, ‘Se a se mea na te faia?’ Ua ou manatunatu ifo i loʻu loto e faamasani loʻu tino i le uaina, o loo taʻitaʻiina foi ma le poto loʻu loto; e tago atu foi i le valea, seia ou iloa le mea e lelei ai tagata latou te faia i lalo o le lagi, i aso uma o latou olaga nei. Na ou faia galuega tetele mo aʻu, na ou faia fale mo aʻu; na ou faia tovine mo aʻu; na ou faia foi mo aʻu faatoaga ma fanua e totō ai laau . . . O mea uma foi sa fia vaai i ai oʻu mata ua ou le vaoia i ai . . . Ona ou vaai lea i galuega uma na faia e oʻu lima, ma le galuega na ou tiga ai e fai; faauta foi! O mea faatauvaa uma lava ia, ma le ʻai i le matagi.”—Failauga 2:1-5, 10, 11.
E i ai ea se ala o le olaga e lē iuvale, se auala e aumaia ai le olioli e ui lava i tulaga e sili ona faigata?
O le Puna o le Olioli Moni
“Aua o le fiafia ia Ieova o lo outou malosi lea,” o upu na a Neemia. (Neemia 8:10) Ioe, o le olioli e pupuna mai i le Atua Silisili Ese aua, o le mea moni, o ia o Le na Foafoaina mea lelei uma e mafai ona aumaia ai le olioli moni. “O loo i lona afioaga le malosi ma le fiafia,” ua fai mai ai le Tusi Paia. (1 Nofoaiga a Tupu 16:27) O le mea lea, o le auala moni e maua ai le olioli, o le faia lea o se faauoga, se faiā ma le na Foafoaina mea e pei ona sa olioli ai Aperaamo! (Iakopo 2:23) E mafai ea e sea faauoga ona aumaia le olioli? Manatu mai i le mea na fai mai ai le faisalamo “O au [o le Atua] faauo e sili ona lelei lea i le ola.” (Salamo 63:3, (The Bible in Living English) Aua nei galo, mulimuli ane sa talisapaia e Simi na mea moni. I aso nei, ua avea ai ma Kerisiano ua tumu i le olioli. E faapefea e le faauo ma le Atua ona auamaia le olioli? I lenei, o le Atua “o ia foi na te tauia mai o e matuā saili ia te ia.” (Eperu 11:6) I le auaunaga i le Atua, e le manaomia ona mataʻu se tasi faapea o ana taumafaiga e iuvale pe le amanaiaina. O gaoioiga aupito faatauvaa o lau tapuaiga e matuā talisapaia lava e ia. (Faatusatusa le Mareko 12:41, 44.) Pe a faamanuiaina e Ieova ana uo faamaoni o lana faamanuia “e faatamaoaiga aʻi; na te le faaopoopo i ai se tiga.” (Faataoto 10:22) O le mea moni, o ē alolofa i le Atua ua latou vaai atu i luma i le olioli o le taui o le ola e faavavau i lana Faiga Fou o i ina “e mau ai le amiotonu.” (2 Peteru 3:13) O se faamoemoe faapena o le mafuaaga moni o le olioli mo Kerisiano!
O le isi foi mea e manatunatu i ai o le “olioli” o se fua o le agaga o le Atua. Peitai ua foai ma le matamau e le Atua lona agaga i ana uo pea ole atu ia te ia. (Kalatia 5:22; Luka 11:13) O le a le iuga? Ua alagaina e le faisalamo, “Amuia le nuu e fai Ieova mo latou Atua.”—Salamo 144:15.
Tausisia o Lo Tatou Olioli
Ae ui i lea, e oo lava i Kerisiano faauuina i aso o Paulo sa loto vaivai i nisi taimi. (1 Tesalonia 5:14) Ma i aso nei o omiga ma mafatiaga o le olaga, ua sili ona matautia. Ae talu ai ona o le olioli o se uiga e nofo mau i le taele o le loto, o nei la omiga e le manaomia ona faapogaia ona motusia lou olioli. Manatu ane, mo se faaaʻoaʻoga, ia Iesu Keriso. Na tatou uluai aʻoaʻoina faapea “o le na onosai i le satauro ona o le olioli sa tuu i ona luma.” (Eperu 12:2) E ui lava ina o le faasatauroina o se mea matuitui ae na malosi le faiā a Iesu ma lona Tamā ma o lea sa le faatagaina ai ia taulai atu ona manatu ia te ia lava. O le manatu laualuga i le finagalo o Iesu sa manino lava “o le olioli sa tuu i ona luma”; O le faaeaga e faapaia le suafa o Ieova, le avanoa e laveaiina le fanau a tagata mai le agasala, le faaeaga o le auauna e avea o se Tupu o le Malo o le Atua! E oo i ona taimi sili ona pogisa, sa mafai ona faasolo mafaufauga o Iesu i nei mea ma ootia ai ona lagona i le olioli e le ma tineia!
O uluai Kerisiano sa mafai foi ona onosai i sauaga, e oo lava i le ‘vetega o a latou oloa ma le olioli,’ e le ona faapea sa latou maua se fiafiaga mai le faasauaina, a e peitai ona sa taulai o latou manatu i le pe ai se ā e tatau ai ona latou onosaia nei mea. Sa mafai ona latou olioli “ina ua taʻuaogaina i latou ia faaleagaina ona o [lona] suafa.” Sa latou olioli ona o le ‘faamoemoe o le ola e faavavau’ sa tuu i o latou luma.—Galuega 5:41; Tito 1:2.
E mafai foi ona tausia lo tatou olioli i aso nei, tusa lava pe fesagai ma ni faafitauli matuiā. Na i lo o le solomuli ma nofonofo ai i o tatou lava faafitauli, e tatau ona tatou taumafai e manatua faamanuiaga o le i ai i se faauoga ma Ieova ma lagolagosua o uso ma tuafafine alolofa. E pei ona masani ai ua lava lea e faagalo ai o tatou tiga. “A fanau se fafine ua tiga ai o ia, auā ua oo i ona aso; a uma ona fanau mai o lana tama, ua le toe manatua e ia lona tiga, ona o le olioli, ina ua fanau mai le tagata i le lalolagi.”—Ioane 16:21.
I totonu o le faapotopotoga Kerisiano i aso nei e tele ni faaaoaoga lelei o tagata ua latou faatagaina le olioli e ufitia o latou faafitauli. O se fafine Kerisiano e igoa ia Evelina, mo se faaaʻoaʻoga, sa mafatia o ia i le tele o faamaʻi eseese, e aofia ai le kanesa. E faigata ona savali e masani foi ona vaaia le tiga pe a taumafai. Ui i lea e auai pea o ia i sauniga ma e masani foi ona foliga ataata o ia. O le mea lilo o lona olioli? “Ou te faalagolago ia Ieova,” e fiafia tele e tau mai. O lea la, nai lo le nofonofo i ona mafatiaga, sa ia faia se taumafaiga ina ia taulai atu lona mafaufau i pogai e tatau ai ona ia olioli. O le mea lea sa avatua ia te ia le malosi e faafeagai ai ma ona maʻi.
E mautinoa, e faigofie tele ona motusia lo tatou olioli. O nisi ua i ai le manaoga faaafi mo mea faaletino po o faafiafiaga Ua latou lafoaia sauniga faa-Kerisiano, suesuega totino ma le auaunaga i le fanua. Nai lo le aumaia o le olioli i lona olaga, o le manaʻo tele i le fia mauoa ‘ua tuʻia ai i latou i puapuaga e tele.’—1 Timoteo 6:10.
O le sailia o “galuega a le tino” o le isi auala lea i le faaleagaina o le olioli o se tasi. O le faitaaga, amioga le mamā, ma amioga sesē atonu e aumaia ai se fiafiaga mo na o sina taimi puupuu, peitai o se matua tetee lea i le agaga o le Atua, e aumaia ai le olioli. (Kalatia 5:19, 23) O le faalolololo atu i le faia o mea sese ma le mautinoa ua vavaeesea e ia ia lava mai le Puna o le Olioli—o Ieova!
O le mea sili ona lelei mo se Kerisiano, ia malupuipuia ma le fuā lona olioli. Afai la, mo ni mafuaaga, e faaleai sou olioli, vaai po o le a e tatau ona e faia ina ia toe maua ai. Atonu o loo i ai se manaoga i lau vaega mo se suesuega atili ma se vaevaega loloto o le Tusi Paia. Ua na ona faamanatu e le aunoa o lo tatou faamoemoe o le a mafai ai ona tatou “olioli i le faamoemoe” o i luma, e tusa lava pe mafatia i faigata. (Roma 12:12) Atonu foi o loo i ai se manaoga ina ia faia sou sao faasili i le talaiina o le “tala lelei o le malo.” (Mataio 24:14) “O le foai atu” i lenei auala e masani lava ma e le faaletonu ona aumaia ai se olioli e sili atu!—Galuega 13:48, 52; 20:35.
O lo tatou lalolagi ua tumu i faafitauli o le a faaauau pea ona aumaia faalavelave ia i tatou. Peitai o lo tatou faalatalata atu i la tatou Uo faalelagi, e mafai ona tatou taofi mau i lo tatou olioli ma maua ai le avanoa e ulufale atu ai i le Faiga Fou a le Atua i lea mea o le a aveesea ai toʻatuga uma o le olioli!—Faaaliga 21:3, 4.