Talisapaia le Pogai na Afio mai ai le Mesia
Talisapaia le Pogai na Afio mai ai le Mesia
“Ua ma maua le Mesia.”—IOANE 1:41.
1. O le ā le faasilasilaga e faateʻia ai ua faamauina i le Tusi Paia, ma o anafea na faia ai?
O SE tagata Iutaia e igoa ia Aneterea na ia faia le faasilasilaga e faateʻia ai lea o loo i luga i lona uso ua sili atu i le 1,950 tausaga ua mavae. Pe mafai ona logo i ou tino le olioli i ana upu, na faamauina e le aposetolo Kerisiano o Ioane? O lena tausaga lē mafaagaloina sa faailogaina e se tusitala Kerisiano o talafaasolopito, o Luka, o “le tausaga e tasi le sefulu ma le lima i le nofoaiga a Tiperio Kaisara.” Na amata le tausaga lona sefulu ma le lima o Tiperio mai le taimi na faalauiloa atu ai le avea o ia ma emeperoa Roma, na amata ia Setema 28 T.A. ma faaiʻuina ia Setema 29 T.A.—Luka 3:1-3, 21, 22; Ioane 1:32-35, 41.
2. Na faapefea ona taulai atu le valoaga a Tanielu i le tausaga e 29 T.A.?
2 Sa valoia ma le saʻo lava le tausaga e aliai mai ai le Mesia. E 483 lelei lava tausaga ua mavae talu ona tuuina mai o le poloaiga e le tupu o Peresia o Aretaseta ina ia toe fausia Ierusalema, o le taimi lena o lona 20 o tausaga o lana pulega, i le 455 T.L.M. * (Neemia 2:1-8) Na valoia e le perofeta o Tanielu “e afua mai i le oo atu o le poloaiga ia toe faia ma ia atiina ae Ierusalema, e oo atu i le Mesia le Alii, e fitu vaiasosa ma vaiasosa e onogafulu ma le lua.” (Tanielu 9:25) I lea, o se vaitaimi e 7 + 62 = 69 vaiaso faavaloaga o le a faaeseeseina ai nei mea tāua e lua na tutupu. O le onosefulu iva vaiasosa moni ua tutusa ma le 483 aso. E tusa ai ma le tulafono faavaloaga o le “aso ma le tausaga,” o le a aliaʻi mai ai le Mesia i le 29 T.A., pe a mavae le 483 tausaga.—Esekielu 4:6.
3. (a) O le ā le uiga o le taʻu “Mesia”? (e) O ā valoaga sa tatau ona faataunuuina i le Mesia?
3 Ma le tonu lava, i le tausaga e 29 T.A., “o loo faatalitali le nuu” i le Mesia. (Luka 3:1, 15) O le taʻu “Mesia” e iai sona uiga tutusa ma le “Keriso” i le faa-Eleni; o o la uiga uma o “Lē ua Faauuina.” (Ioane 1:41) O le fesili aasa ua lagā e le toatele o Iutaia e faapea, ‘O ai o le a faauuina e Ieova le Atua e avea ma tupu ina ia pule e lē gata ia Isaraelu ae i le fanau uma a tagata?’ E ala i valoaga, sa oo ina lauitiiti ai le fililfiliga i le agaʻi mai lea i fanau a le atalii o le atalii o Aperaamo o Iuta. Ae lē gata i lea, o le Mesia e tatau ona avea o se suli i le nofoalii o le tupu Iutaia o Tavita ma sa tatau ona fanau mai i Peteleema le aai moni a Tavita.—Kenese 17:5, 6; 49:10; Salamo 132:11; Tanielu 7:13, 14; Mika 5:2; Ioane 7:42.
Faailoaga Lē Masese
4, 5. (a) O le ā na tupu i le tausaga autū e 29 T.A.? (e) I le ā le auala lē masese na matauliaina ai lē na filifilia e avea ma Mesia?
4 I lena tausaga autū, le 29 T.A., o le mea lenei na tupu: “Ua oo ane ai le afioga a le Atua ia Ioane le atalii o Sakaria i le vao. Ona alu atu ai lea o ia i le itu uma o Ioritana, ua talaʻi atu le papatisoga o le salamo ina ia faamagaloina agasala.” (Luka 3:2, 3) O le faiva a Ioane sa sauniunia ai tagata Iutaia salamō ina ia talia le afio mai o le Mesia ua lata tele mai. Ae lē gata i lea, na avatu e Ieova ia Ioane se faailoga. Sa tatau ona vaavaai o ia mo lē “[o le a ia] iloa le Agaga ua afio ifo i ai, ma nofo i luga ia te ia.”—Ioane 1:33.
5 Ina ua uma ona papatisoina Iesu le Nasareta, sa iloa ai e Ioane lenei faauuina lē masese. Sa leʻi faauuina Iesu i le suāuu, e pei ona sa faia i lona augā tamā faalelalolagi o Tavita, ae i le agaga paia o Ieova le Atua. (1 Samuelu 16:13; Galuega 10:38) I le taimi lava lea, na fetalai mai ai le siufofoga o le Atua lava ia: “O loʻu Atalii pele lenei, o lē ua ou faamaonia.” (Mataio 3:16, 17, NW) E pei ona molimauina mulimuli ane e Ioane: “Na ou iloa le Agaga ua afio ifo mai le lagi, peiseai se lupe, ua nofo i ona luga. Ua ou vaaia foi ma ou molimau o ia lava le Alo o le Atua.”—Ioane 1:32, 34.
6. O le ā le faaaʻoaʻoga lelei na faataatia e Aneterea ma Ioane mo i tatou?
6 Faatasi ai ma ni upu faapena, na faailoa atu ai ma le faamaoni e Ioane le Papatiso ona soʻo ia Iesu, i le taʻua foi o ia o “le Tamai mamoe a le Atua, na te aveesea le agasala a le lalolagi.” (Ioane 1:29) Sa vave lava ona tali atu soʻo e toalua. Ina ua uma ona faaalu se aso e tasi ma Iesu, sa matuā mautinoa aʻiaʻi ai e i laua. O le igoa o le tasi o Aneterea, o lē sa naunau e saili i lona uso, o Simona Peteru. O le isi soʻo ua iloa lelei lava faapea o Ioane le atalii o Sepetaio, o lē na avea o le aposetolo e alofagia e Iesu. Ina ua uma ona molimau atu e uiga i le Mesia mo le toetoe lava 70 tausaga, na uunaia lenei Ioane e tusi faamatalaga o loo i luga e aogā mo i tatou. Pe ua paʻia lou loto i lana faaaʻoaʻoga ma le faaaʻoaʻoga a Aneterea? Pe o e naunau e pei o i laua ma isi o le “au aposetolo a le Tamai mamoe” i le folafola atu o upu moni e faafiafia ai e uiga i le Mesia?—Faaaliga 1:9; 21:14; Ioane 1:35-41; Galuega 5:40-42.
Faauuina e Avea o se Tupu ma se Ositaulaga Sili
7. Aiseā sa lē mafai ai ona auauna Iesu o se ositaulaga i le malumalu i Ierusalema?
7 I le fanau mai i le nuu o Iutaia, na oo ai Iesu ina “nofo i le tulafono.” (Kalatia 4:4) O le mea lea, ona e sau mai i le ituaiga o Iuta, sa lē mafai ai ona ia auauna e avea o se ositaulaga i le malumalu faaletino o Ieova, o ē o ona ositaulaga sa aumai i fanau a Arona o le ituaiga o Levi. “Na tupu mai ia Iuta lo tatou Alii, o le itu aiga lea na le taʻuina mai ai e Mose se upu i le faiva o faitaulaga,” na faamanatu mai ai e le aposetolo o Paulo i uso Kerisiano.—Eperu 7:14.
8. O le ā na faaatagia e le malumalu faalelalolagi a Ieova?
8 Na tusi mai le aposetolo o Ioane: “O le malamalama moni lea, na te faamalamalamaina tagata uma lava i lona maliu mai i le lalolagi.” (Ioane 1:6-9) I le papatisoga o Iesu, sa foliga mai e pei ua iai se malumalu sili faaleagaga, i inā ua avea nei o se ositaulaga sili faaleagaga o lē e mafai ona faaolaina le fanau a tagata mai noataga i le lalolagi a Satani o le pogisa faaleagaga.—Eperu 8:1-5; 9:24.
9, 10. (a) O le ā sa uiga i ai upu a Iesu, “O manu fasia atoa ma taulaga ua e le finagalo i ai,” ma, “ua saunia e oe le tino mo aʻu”? (e) Ua faapefea ona lagona totino Iesu e uiga i lenei mea?
9 Sa tatalo Iesu i le taimi o lona papatisoga. Ua faamauina i le Tusi Paia nisi o ana fetalaiga uigā, e pei ona taʻua ai mulimuli ane e le aposetolo o Paulo: “O manu fasia atoa ma taulaga ua e le finagalo i ai, a ua saunia e oe le tino mo aʻu; o taulaga mu ma taulaga mo agasala ua e le fiafia i ai; ona ou fai ane lea, Le Atua e, silasila mai ia, ou te alu atu e faia lou finagalo; (ua tusia aʻu i le Tusi taai.)”—Eperu 10:5-7; Luka 3:21.
10 I lea, sa faatatauina ai e Iesu ia te ia lava le valoaga i le Salamo 40:6-8, lena na valoia ai le fuafuaga a Ieova ina ia faaiʻuina taulaga sa ofoina atu i manu e ositaulaga faa-Arona i le malumalu i Ierusalema. Sa leʻi “finagalo” Ieova i na taulaga, ona o na taulaga ua na o se ata ma sa lē mafai ona togisalaina atoatoa ai le agasala a le fanau a tagata. O lea, na sauniunia ai e Ieova se tino lelei atoatoa faaletagata mo Iesu ina ia faataulagaina. Sa faaliliuina atu e le Atua le soifua o lona Alo faalelagi i le manava o se taupou Iutaia. I lea na fanau mai ai Iesu e aunoa ma le faaleagaina i le agasala a Atamu. Sa avea o ia o se Alo faaletagata lelei atoatoa o le Atua, o lē o lona soifua sa mafai ona faia ai le togisala mo le agasala a le fanau a tagata. (Luka 1:30-35) E pei ona valoia i le Salamo 40:8 faapea, sa o le faanaunauga mai le loto o Iesu le faia o le finagalo o lona Tamā. “O le finagalo lea ua faapaiaina ai i tatou i le taulaga i le tino o Iesu Keriso na fai faatasi.”—Eperu 10:10, 11.
11. O le ā le valoaga na faataunuuina i le maliu o le Mesia, ma na faapefea ona ia ‘faauma ai taulaga’?
11 O le faatasi ona faataulagaina o le soifua faaletagata o Iesu ma e lē toe faia lava, na soloia ai le manaoga mo taulaga faaopoopo i le malumalu faiata i Ierusalema. E lē gata i lea, o lona maliu na faia i le Aso o le Paseka i le 33 T.A. O le taimi lena ua tusa ma le tolu ma le ʻafa tausaga talu ona mavae lona papatisoga. O le tolu ma le afa tausaga ua tusa lona faatatauga ma le afa vaiaso faavaloaga. (Numera 14:34) O lea na taunuu tonu ai lava mea uma e pei ona valoia e Tanielu faatatau i le fasiotia o le Mesia: “O le vaeluagalemu foi o le vaiasosa na te faagata ai le taulaga, atoa ma le mea foaifuaina.” (Tanielu 9:26, 27) E ui lava sa gaoioi pea ositaulaga faiata i Ierusalema seia oo i le faaumatiaina o le malumalu i le 70 T.A., ae o taulaga na ofoina atu e ositaulaga i na tausaga sa lē toe aogā, sa suia i le taulaga silisili a Iesu.—Mataio 23:37, 38.
12. I le ā le auala e sili ai le tulaga faaositaulaga o Iesu na i lo lea o Arona?
12 O Arona sa avea o le uluai ositaulaga sili i le faasologa umi o ositaulaga sili a Isaraelu. Ina ua uma lona faauuina i le suāuu paia, sa tatau ona faatali o ia i le malumalu mo aso e fitu a o leʻi maua e ia le mana e auauna ai e avea o se ositaulaga sili. (Levitiko 8:12, 33) Sa faapena foi, ona iai se vaitaimi sa faatalitali ai Iesu a o leʻi tuuina atu ia te ia le mana e avea ai o le puluvaga o le fanau a tagata. Na amata lea mai i le taimi o lona faauuina e avea o se Ositaulaga Sili seia oo atu i lona toetu. I le lē pei o Arona, e lē manaomia e le Alo e lē mafai ona maliu o le Atua ni sui, ma ua auauna o ia e avea o se Ositaulaga ma se Tupu “e uiga faatasi ma Mekisateko.”—Salamo 110:1-4; Kenese 14:18-20; Eperu 6:20; 7:1-3, 11-17, 23-25.
13. (a) O le ā le tiute tauave mamafa na paʻū i luga o ositaulaga sili o Isaraelu? (e) Sa faapefea ona amoina e Iesu Keriso se tiute tauave e sili atu ona mamafa?
Levitiko 10:8-11; Malaki 2:7) O lea sa faalauiloa atu ma le tusa e Iesu manaoga amiotonu a Ieova mo i latou uma lava o ē mananao ina ia ulu atu i le Malo ma le ola e faavavau. (Mataio 6:9, 10, 33; 7:28, 29; 11:12; 25:34, 46) A o iai o ia i se sunako i Nasareta, na faitau ai e Iesu ma faatatau ia te ia lava le valoaga: “Ua i oʻu luga le Agaga [o Ieova], auā ua na faauu mai ia te au e folafola le tala lelei.” I lea, ina ua uma ona ia faaaluina se taimi i Kapanaumi, ona ia fetalai lea: “E tatau ona ou folafola le tala lelei o le malo o le Atua i nisi aai foi; auā o le mea lea na auina mai ai aʻu.” (Luka 4:18, 19, 43; Isaia 61:1, 2) Sa toleni foi e Iesu le 70 o ona soʻo ina ia faalautele atu lenei galuega talaʻi o le Malo, ma na ia valoia faapea o le a latou faia galuega e sili na i lo o ia na ia faia. (Luka 10:1-9; Ioane 14:12) O lenei mea na faataatia ai se faavae mo se tauiviga o aʻoaʻoga faale-Tusi Paia i le lalolagi aoao lena o le a tuusaʻo atu e Iesu e ala i le ‘auauna faamaoni,’ o loo faia aʻe i ona soʻo faauuina.—Mataio 24:45-47; 28:19, 20.
13 I Isaraelu anamua, o le tiute tauave sili mo le aʻoaʻoina saʻo faalotu sa paʻū atu i luga o le ositaulaga sili. (Lē Sili i le Viiaina o le Pule Silisili Ese a Ieova
14. (a) Aiseā na ulu atu ai le ositaulaga sili a Isaraelu i le Mea e Silisili ona Paia i le Aso o le Togisala faaletausaga? (e) O le ā na faaatagia e mea manogi?
14 O le mafuaaga aupito sili ona tāua na ala ai ona afio mai le Alo o le Atua i le lalolagi sa lē ina ia faaolaina le fanau a tagata. Na i lo o lea, ina ia faaleleia mataupu taufaaleaga na lagā e Satani faatatau i le pule silisili ese a Ieova. E mafai ona tatou maua le malamalama i lenei mea e ala i le toe manatunatu i tua i le Aso o le Togisala faaletausaga a Isaraelu, ina ua tatau ona ulu atu le ositaulaga sili faiata i le Mea e Silisili ona Paia mo ni taimi. O le uluai ulu atu sa faia faatasi ma mea manogi, lena sa liligi atu i luga o le ipu e mu ai mea manogi. (Levitiko 16:12-16) O lenei mea sa suia lelei ai le mea sa faia e le Ositaulaga Sili moni i le lalolagi a o leʻi afio atu i le lagi e tu atu i luma o Ieova ma le tāua o lana taulaga faaletagata. * (Eperu 9:24) E pei ona faaalia e ala i le faaaogā o mea manogi, o le auala faamaoni o Iesu sa faailogaina i tatalo faamaoni, o se maelega e mumū mo le tapuaiga mamā, ma i se alofa loloto mo Ieova. (Salamo 141:2; Mareko 1:35; Ioane 2:13-17; 12:27, 28; 14:30, 31; Eperu 5:7) Sa manuia Iesu i le tausia o se faamaoni lē pona i le feagai ai ma tofotofoga faaʻoleʻole uma, tauemuga, ma sauaga matuitui sa faafaupue atu i ona luga e Satani ma ona sui.—Faataoto 27:11; Mataio 22:15-18; Mareko 14:60-65; 15:16-32; Luka 4:13, 29; Ioane 8:44, 59.
15. E mafai faapefea ona tatou faailoa atu lo tatou loto faafetai ia Ieova mo le saunia o sea ositaulaga sili e silisili ona lelei? (Eperu 10:21-26)
Eperu 4:14) Pe o lou faanaunauga sili lea ina ia mulimuli atu i le faaaʻoaʻoga o le faamaoni o Iesu, e ui lava i mea atonu o faia e le Tiapolo? Afai o lea, e mafai la ona e maua le fesoasoani, ma e mafai ona e manuia. Ua mafaia lena mea ona o loo mafai ona maua le fesoasoani e aupito sili ona lelei. “Auā e le ia te i tatou se faitaulaga sili e le mafaia ona tiga alofa faatasi ma i tatou i o tatou vaivai, a ua faaosoosoina o ia i mea uma pei o i tatou, a ua leai se agasala ia te ia. O le mea lea ia tatou faalatalata atu ai ma le faamalosi i le nofoālii o le alofa tunoa, ina ia alofaina ai o i tatou, ia maua ai foi le alofa tunoa e fesoasoani mai i ona aso e tatau ai.”—Eperu 4:15, 16; 5:7-10; Filipi 4:13; 1 Ioane 2:1, 2.
15 Mo le viia o le pule silisili ese a Ieova, na tauia ai Iesu i le toe faatuina i le ola e lē mafai ona oti i le lagi. Maeu le loto faafetai e ao ona ia i tatou ia Ieova mo le saunia mo i tatou o sea Ositaulaga Sili e silisili ona lelei! “O lenei, ua ia i tatou le faitaulaga silisili, ua afio atu i le lagi, o Iesu le Alo o le Atua, ia tatou taofi mau ai i la tatou e taʻutino atu [e uiga ia te ia].” (Le Manaoga mo Fetuunaiga
16. O ā mea na faatalitali i ai uluai soʻo o le Mesia e tusa ai o le pulega a lona Malo?
16 Sa vave lava ona mataulia e Aneterea ma Ioane le Mesia moni, ae e tele mea sa tatau ona aʻoaʻoina e i laua ma isi uluai soʻo. (Ioane 16:12, 13) I le pei o le toatele o Iutaia mapolotu i lena taimi, sa latou faamoemoe faapea o le Malo faa-Mesia o le a amata ona pule i tuā i inā ma o le a ia laveaiina le nuu o Isaraelu ma lona laumua, o Ierusalema, mai le pulea e Nuu Ese. (Luka 2:38; 3:15; 19:11; 23:51; 24:21) Peitai, o le ā se aogā tumau sa ono mafai ona aumaia e lena mea i le fanau agasala a tagata?
17, 18. Aiseā na avatu ai e Iesu se tala faatusa e uiga i se “tasi alii mamalu”?
17 Ina ia aveesea le agasala ma le oti mai i tagatanuu o lona Malo i le lumanai, sa o se mea matuā tāua ai faapea e tatau ona muai fasiotia le Mesia e pei o se tamai mamoe ua faataulagaina. (Ioane 1:29; Isaia 53:7, 12) Ina ua valoia e Iesu pe o le a faapefea ona tupu o lenei mea ma pe o le a faapefea ona toe faatuina o ia, na tali atu Peteru: “Le Alii e, ia mamao ia te oe lea mea; e le oo lena mea ia te oe.” (Mataio 16:21, 22) Ae peitai, sa silafia e Iesu faapea o ona soʻo “ua le iloa lea upu.”—Mareko 9:31, 32; faatusatusa Mataio 17:22, 23.
18 I lana malaga mulimuli i Ierusalema, sa oo ai ina sili ona manino le tala a Iesu. (Mataio 20:18, 19) Sa ia faaalia foi le aogā sili o le a aumaia e lona maliu, i lona fetalai atu: “O le Atalii o le tagata na sau o ia . . . ina ia foaiina atu lona ola e fai ma togiola e sui aʻi tagata e toatele.” (Mataio 20:28, NW) O faatalitaliga sese na taofia ai lona au soʻo mai le puea o lenei manatu. Ua faamauina e Luka: “Ina ua latalata ia i Ierusalema, auā foi fa te i latou o le a faaalia loa mai le malo o le Atua.” Ina ia faasaʻo lo latou manatu, na avatu ai e Iesu se tala faatusa lea na ia faatusaina ai o ia i se “tasi alii mamalu” [NW] o le sa muai alu malaga “i le nuu mamao e maua ai sona ao e fai ai o ia ma tupu.” (Luka 19:11, 12) O lena “nuu” sa faasino i le lagi, lea na afio aʻe i ai Iesu ina ua uma lona maliu ma toetu.
19. (a) O le ā le faatalitaliga sese na faailoa atu e soʻo o Iesu ina ua mavae lona toe tu? (e) O le ā le suiga i le faiā a le Atua ma tagata na faia i le Penetekoso i le 33 T.A.? (Eperu 8:7-9, 13)
19 Ae peitai, a o leʻi afio aʻe Iesu, na fesili atu ona soʻo: “Le Alii e, o ona po nei ea e te Galuega 1:6) Pe sa teena e Iesu i latou ina ua fesili atu i lenei mea? E leai, sa ia faamatala atu faapea e leʻi oo i ona po ma e ao ona faapisi i latou i le galuega tāua o le molimau atu e uiga i le Mesia moni. (Galuega 1:7, 8) O le faiā faalefeagaiga a le Atua ma Isaraelu faaletino ua lē o toe umi ae taofia loa. O le mea lea, o le Malo faa-Mesia i le lumanai o le a lē toe faafoisia i lena nuu faalelalolagi lē faamaoni. Na taʻu atu e Iesu i tagata Iutaia na tetee mai ia te ia: “E aveesea le malo o le Atua ia te outou, a e tuuina atu i se nuu e au mai ai ona fua.” (Mataio 21:43) I le sefulu aso ina ua uma ona afio aʻe Iesu i le lagi, ona fanau mai lea o lena nuu. Na liligi ifo le agaga paia i luga o le 120 o soʻo o Iesu, ma i lea na faauuina ai i latou e avea o “le au paia” a le Atua ma “o suli faatasi ma Keriso” i le Malo faa-Mesia o loo sau.—Tanielu 7:13, 14, 18; Roma 1:7; 8:1, 16, 17; Galuega 2:1-4; Kalatia 6:15, 16.
toe fuatai mai ai le malo ia Isaraelu?” (20. E ui lava na iai ni faatalitaliga sese, ae o le ā na faia e Kerisiano faamaoni o le uluai senituri?
20 E ui lava ina ua uma ona faauuina i latou, ae sa sese pea mea na faatalitali i ai Kerisiano o le uluai senituri. (2 Tesalonia 2:1, 2) Ae na i lo o le oo ina lē fiafia ma ō ese, sa latou talia ma le loto maulalo faasaʻoga. I le faamalosia e le agaga paia o le Atua, sa latou talia ai ma le olioli le tofiga ia molimau atu ma ia “fai nuu uma lava ma soo.”—Mataio 28:19, 20; Galuega 1:8; Kolose 1:23.
21. O ā fesili o le a talanoaina i la tatou mataupu o loo sosoo mai?
21 Ae faapefea lo tatou 20 senituri? Pe sa mataala auauna a Ieova i ona po nei i le faavaeina o le Malo faa-Mesia o Ieova? Ma i le pei o a latou paaga o le uluai senituri, pe sa latou manaomia ona faia ni fetuunaiga i mea sa latou faatalitali i ai i nisi o auala? O na fesili o le a talanoaina i la tatou mataupu o loo sosoo mai.
[Faaopoopoga i lalo]
^ pala. 2 E ioe uma The Encyclopedia Americana ma le Great Soviet Encyclopedia faapea na faaiʻuina le pulega a Aretaseta i le 424 T.L.M. O anafea na amata ai? I le 474 T.L.M. I le lagolagoina o lenei mea, o se tasi o faamaumauga o suesuega i le eleele ua iloa sa faamauina i le lona 50 tausaga o Aretaseta; ua faaalia e le isi faapea na faaiʻuina lana pulega i le lona 51 o ona tausaga. Pe a faitau la i tua ina ia atoa le 50 tausaga mai i le 424 T.L.M., tatou te oo mai ai i le tausaga e 474 T.L.M. e avea o le amataga o lana pulega. O le mea lea, o lona 20 o tausaga o Aretaseta, ina ua tuuina atu le poloaiga, e ono faapea e 19 tausaga atoatoa o lana pulega, o lona uiga, o le 455 T.L.M. Mo nisi auiliiliga, tagai i le Insight on the Scriptures, Tusi 2, itulau 616, lomia ma faasalalauina e le Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
^ pala. 14 Tagai i Le Olomatamata o Aperila 1, 1976, itulau 61-62.
O le a Faapefea ona E Tali?
□ O le ā le uiga o le taʻu “Mesia”?
□ O le ā le mea iloga na tupu i le tausaga e 29 T.A?
□ Na faapefea e le Mesia ona ‘faaumaina taulaga i le ʻafa o le vaiaso’?
□ Talu mai lona faauuina, o le ā le avega tauave ua amoina e Iesu?
□ O le ā le fuafuaga autū o le uluai afio mai o le Mesia, ma e ao faapefea ona aafia ai i tatou i lenei mea?
[Fesili mo le Suʻesuʻega]
[Ata i le itulau 13]
O le muai ulu atu o le ositaulaga sili i le Mea e Silisili ona Paia na faaataina ai se mea e sili mamao atu lona tāua na i lo le faaolataga o le fanau a tagata